În cadrul ședinței plenare al Parlamentului Republicii Moldova din 12 decembrie, Alexandru Musteață, directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), a prezentat o analiză de intelligence, privind fraudele electorale observate în cadrul alegerilor prezidențiale și al referendumului constituțional din toamna acestui an. Aceste concluzii vin în completarea unui raport publicat în noiembrie 2023, care semnala direcțiile de acțiune ale actorilor locali coordonați de Federația Rusă pentru subminarea proceselor democratice din Republica Moldova.

Potrivit raportului din 2023, Moscova urmărește nu doar susținerea unor candidați favorabili, ci și subminarea încrederii în procesele electorale, încercând să prezinte alegerile drept nelegitime pe baza unor presupuse disfuncționalități ale sistemului. Acest tip de narativ poate fi deja observat în discursurile promovate de anumiți actori și lideri politici. Printre cele mai răspândite mesaje regăsite în spațiul public se numără afirmații precum: „Maia Sandu este președintele diasporei!”, „Maia Sandu a pierdut alegerile pe plan național și nu reprezintă cetățenii care trăiesc în țară.”, „Referendumul a fost decis de diaspora!” sau „Rezultatele referendumului nu reflectă voința celor care locuiesc aici.”. Este de așteptat ca această strategie să fie intensificată în contextul alegerilor din 2025, având drept scop accentuarea diviziunilor și slăbirea coeziunii naționale.

Raportul din 2023 avertiza asupra riscurilor iminente care amenință procesele democratice, însă cu siguranță nimeni nu își imagina anvergura resurselor financiare și umane puse la bătaie de Kremlin pentru a-și îndeplini principalul obiectiv: schimbarea guvernării actuale cu una loială Moscovei. Succesul obținut de gruparea Șor în alegerile locale din 2023, culminând cu preluarea controlului asupra UTA Găgăuzia, a consolidat poziția lui Ilan Șor în fața Kremlinului, generând o încredere ridicată și sprijin sporit din partea acestuia.

După anunțul oficial privind organizarea referendumului legat de integrarea europeană, Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB) a stabilit un centru de comandă în Moscova, pentru coordonarea operațiunilor hibride împotriva Republicii Moldova. Acest centru, coordonat de Ilan Șor, a devenit nucleul strategiei, unde erau concepute planuri complexe, ce includeau finanțare, logistică, campanii de dezinformare și suport tehnic.

În Chișinău funcționa centrul de execuție, care transpunea în practică directivele primite de la Moscova. Activitățile organizate la acest nivel includeau coordonarea protestelor, gestionarea logisticii necesare și instruirea vorbitorilor pentru promovarea narativelor ruse. De aici, structura operațiunilor se ramifica în teritoriu, printr-o rețea de 119 celule regionale, fiecare având misiunea de a recruta aproximativ 1.500 de activiști per raion. Aceste celule regionale erau susținute de o bază extinsă de 1.900 de celule primare, răspândite pe întreg teritoriul țării.

La baza acestei piramide se aflau 33.000 de activiști și o rețea largă de 84.000 de simpatizanți. Structura sofisticată și dimensiunea vastă a rețelei evidențiază o organizare minuțios orchestrată, care nu ar fi putut lua naștere fără implicarea serviciilor secrete rusești.

Pentru ca această piramidă să fie operațională pe teritoriul Republicii Moldova, au fost create două platforme. Prima este blocul politic „Victorie”, care este coordonat de tehnologi politici din cadrul partidului rus de guvernare „Edinaia Rossia”. Blocul a fost conceput pentru a disemina narativele Kremlinului și pentru a acționa ca o forță politică ce pune în mișcare rețeaua.

A doua platformă, organizația non-guvernamentală EVRAZIA, reprezenta un instrument cheie al soft power-ului Kremlinului în Republica Moldova. Deși Nelli Parutenco, fosta contabilă a partidului „ȘOR”, este directorul organizației, consiliul de administrație este coordonat de Aliona Arshinova, deputat în Duma Federației Ruse. Printre obiectivele primordiale ale ONG-ului se numără: promovarea conceptului de „Lumea Rusă” pe teritoriul Republicii Moldova (inclusiv prin transportarea cetățenilor moldoveni la Moscova), recrutarea de persoane predispuse la acțiuni destabilizatoare și facilitarea finanțării ilegale a partidelor politice aliniate intereselor Kremlinului.

Deși accentul său era pus pe tactici soft, EVRAZIA integra și o componentă hard, orientată spre formarea unor grupuri capabile să participe la acțiuni destabilizatoare. De exemplu, în perioada 19-24 iunie, 115 tineri au fost instruiți pe un poligon din Moscova asupra procedeelor, metodelor și tehnicilor de organizare și moduri de comportament în timpul acțiunilor de protest.

Spațiul informațional online a devenit epicentrul răspândirii dezinformării, manipulării și știrilor false, fiind exploatat masiv în campaniile coordonate de rețeaua lui Ilan Șor. Potrivit Serviciului de Informații și Securitate (SIS), au fost identificate peste 160 de canale pe Telegram, 90 de conturi active pe TikTok, 70 de grupuri și pagini pe Facebook, precum și 43 de boturi pe Vkontakte.

Pentru a spori vizibilitatea postărilor promovate de Ilan Șor pe Facebook, au fost finanțate și pagini anonime. Multe dintre acestea erau dezactivate după ce rulau publicitatea, iar în paralel erau create alte conturi noi. Între aprilie și septembrie 2024, au fost finanțate 245 de publicații pentru promovarea proiectelor politice ale lui Șor, cu un cost estimat de aproximativ 95.000 de euro. În lunile electorale, septembrie și octombrie, s-au cheltuit alți 50.000 de euro pentru intensificarea acestor activități.

Mesajele centrale promovate de această rețea vizau discreditarea parcursului european al Republicii Moldova și propagarea unor narative alarmiste. Printre acestea se regăsesc teme precum: frica de război, presupusa militarizare a țării, transformarea Republicii Moldova într-o „colonie a Occidentului” și pierderea identității, suveranității sau neutralității statului.

Directorul SIS, Alexandru Mustață, a venit cu câteva detalii privind alocările financiare rusești în procesul de compromitere a parcursului european al Republicii Moldova. Conform datelor colectate de SIS și alte instituții, doar pentru alegerile locale din 2023, Kremlinul a pompat 1 miliard de lei. În 2024, această sumă de 1 miliard de lei a fost depășită în luna aprilie. Respectiv, pentru anul curent, alocările financiare sunt de ordinul sutelor de milioane de dolari.

În aceste condiții, în care Federația Rusă este dispusă să aloce sute de milioane de dolari pentru sabotarea referendumului și a alegerilor prezidențiale, este de așteptat ca aceste resurse financiare să crească exponențial în 2025, când vor avea loc alegeri parlamentare. Atât rapoartele anterioare SIS, cât și politicienii locali, au subliniat de mai multe ori că miza cea mare sunt alegerile parlamentare. Pe lângă metodele deja consacrate, precum manipularea informațională și destabilizarea economică, se anticipează utilizarea unor strategii mai rafinate și dificil de detectat.