Rămâne Ucraina o victimă a războiului politic Trump-Harris?

de Ionescu Anca | oct. 1, 2024 | Analize, UCRAINA | 0 comentarii

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat „recunoscător” pentru întrevederea sa „foarte productivă” avută cu Donald Trump la New York. „I-am prezentat planul nostru de victorie şi am examinat în detaliu situaţia din Ucraina şi consecinţele războiului pentru poporul nostru”, a indicat preşedintele Zelenski într-un mesaj postat pe platforma X. Viziunea lui Trump Candidatul republican la […]

Viziunea lui Trump

Candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, s-a angajat să „soluţioneze” războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei dacă va câştiga alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie, declaraţie făcută la New York alături de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la finalul unei întrevederi foarte delicate cu acesta.
„Acest război nu ar fi trebuit niciodată să aibă loc, dar îl vom soluţiona”, a susţinut Donald Trump, fără a explica cum ar dori să procedeze în acest sens. El a descris acest conflict drept un „puzzle complex” şi a îndemnat la încheierea unui „acord just pentru toată lumea”.

Relații foarte bune

Într-o declaraţie înaintea întrevederii cu preşedintele Volodimir Zelenski, candidatul republican la preşedinţia SUA a promis că dacă va câştiga această cursă electorală va colabora atât cu Ucraina cât şi cu Rusia pentru a pune capăt războiului dintre acestea.
„Avem o relaţie foarte bună (cu Zelenski) şi, aşa cum ştiţi, eu am, de asemenea, o relaţie foarte bună cu preşedintele (rus Vladimir) Putin”, a spus Trump.”Şi cred că dacă vom câştiga (alegerile), vom soluţiona asta foarte repede”, a susţinut el în continuare, făcând referire la războiul declanşat de Rusia contra Ucrainei. Zelenski „a trecut prin iad” şi „ţara sa a trecut prin iad”, a mai remarcat candidatul republican.
„Sper că avem cele mai bune relaţii”, a reacţionat preşedintele Zelenski, vizibil jenat. Dar „suntem de acord să spunem că trebuie să punem capăt războiului în Ucraina”, a completat el.
„Cred că avem o opinie comună că războiul în Ucraina trebuie oprit şi că Putin nu poate câştiga, iar Ucraina trebuie să se impună. Şi doresc să discut cu dumneavoastră detaliile planului nostru”, a mai spus preşedintele Zelenski înaintea discuţiei cu Donald Trump.

Planul lui Zelenski

Aflat în SUA cu ocazia Adunării Generale a ONU, preşedintele ucrainean a folosit acest prilej pentru a-şi promova pe lângă administraţia americană ceea ce el numeşte „planul de victorie” al Ucrainei în războiul cu Rusia, despre care nu a oferit public detalii, dar l-a prezentat preşedintelui democrat Joe Biden şi candidatei democrate la preşedinţie Kamala Harris.
Potrivit unor oficiali americani, administraţia de la Washington este preocupată de faptul că acest plan al preşedintelui ucrainean nu cuprinde o strategie cuprinzătoare şi este doar puţin mai mult decât o cerere reîmpachetată de a primi mai multe arme şi de a fi ridicate restricţiile pentru folosirea în atacuri asupra unor ţinte pe teritoriul rus a rachetelor cu rază lungă de acţiune primite de Ucraina ca ajutor militar din partea Occidentului. Planul pleacă de la presupoziţia unei înfrângeri totale a Rusiei în război, obiectiv considerat nerealist de unii oficiali americani.
Preşedintele Biden a anunţat anterior un nou ajutor militar al SUA pentru Ucraina, în valoare de 7,9 miliarde de dolari, în timp ce Donald Trump a criticat receptivitatea administraţiei americane faţă de cererile de asistenţă formulate de preşedintele ucrainean.
„Continuăm să îi dăm miliarde de dolari cuiva care refuză să încheie un acord” cu Rusia pentru oprirea războiului, a spus Donald Trump referindu-se la preşedintele Zelenski, pe care l-a descris ironic drept „cel mai bun agent de vânzări de pe planetă”.
De când Rusia a lansat invazia asupra Ucrainei în februarie 2022, Congresul SUA a aprobat circa 175 de miliarde de dolari ca ajutor pentru Ucraina, din care aproximativ 56 de miliarde reprezintă ajutor militar direct.

Poziție dură

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a respins fără echivoc un nou început în relaţiile internaţionale. „Despre ce fel de cooperare globală putem vorbi cu adevărat atunci când Occidentul calcă în picioare toate acele valori de nezdruncinat ale globalizării despre care ne vorbeşte de la acest podium de atâţia ani”, a declarat Lavrov sâmbătă în cadrul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite de la New York.
Rusia s-a distanţat recent de viitorul pact al Naţiunilor Unite, care urma să fie adoptat în unanimitate de 193 de membri ai ONU.
În acelaşi timp, Lavrov a respins categoric orice responsabilitate a Rusiei pentru problemele în activitatea diferitelor organisme ale ONU, cum ar fi Consiliul de Securitate.
„Vina pentru acest lucru aparţine exclusiv Occidentului”, a explicat el. „Nivelul fără precedent de aroganţă şi agresivitate al politicii occidentale faţă de Rusia nu numai că distruge ideea de cooperare globală propagată de secretarul general al ONU, dar blochează tot mai mult funcţionarea întregului sistem de ordine mondială, inclusiv a Consiliului de Securitate al ONU”, a continuat Lavrov.

Acuzații dure

În ceea ce priveşte războiul Rusiei împotriva Ucrainei, Lavrov a recunoscut o conspiraţie americano-britanică pentru a distruge Rusia. Planuri secrete prevedeau distrugerea Uniunii Sovietice încă din 1945.
„Dar strategii anglo-saxoni de astăzi nu fac niciun secret din planurile lor”, a declarat ministrul rus de externe. „Ei încă se aşteaptă să învingă Rusia prin mâinile regimului neonazist nelegitim de la Kiev, dar deja pregătesc Europa pentru o aventură sinucigaşă”.
În acest context, el a reamintit arsenalele nucleare ale forţelor armate ruse şi „lipsa de sens şi pericolul ideii de a dori să lupţi până la victorie cu o putere nucleară, cum este Rusia”.
În urmă cu doar câteva zile, preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat din nou cu utilizarea armelor nucleare, în conformitate cu o doctrină nucleară actualizată. El a declarat că orice atac convenţional asupra Rusiei susţinut de o putere nucleară ar fi considerat un atac comun al acelor ţări.

Strategie diplomatică

Rusia a adoptat o serie de strategii diplomatice pentru a submina sprijinul internațional acordat Ucrainei. Aceste tactici includ diplomația bilaterală intensivă. Rusia continuă să cultive relații strânse cu țări care sunt mai predispuse să aibă o poziție neutră sau să sprijine indirect interesele Moscovei. Aceasta include China, India și anumite state din Orientul Mijlociu, Africa și America Latină. Prin aceste relații, Rusia încearcă să obțină sprijin sau cel puțin să prevină alinierea completă a acestor state cu Occidentul.

Dezinformare și propagandă este o altă strategie cheie folosită. Folosirea extensivă a dezinformării, atât în țările occidentale, cât și în restul lumii. Rusia promovează narațiuni care subminează legitimitatea Ucrainei, exagerează efectele negative ale sprijinului internațional pentru Kiev (ex. criza alimentară sau criza energetică globală) și sugerează că conflictul este provocat de NATO sau Occident.

Rusia a încercat să folosească energia, în special gazul, ca armă pentru a pune presiune asupra Europei și altor parteneri ai Ucrainei. Limitarea sau tăierea completă a exporturilor de gaze și alte resurse esențiale vizează crearea de tensiuni economice și politice în țările europene, slăbind astfel unitatea sprijinului lor pentru Ucraina.

Rusia a folosit în mod repetat amenințări cu folosirea armelor nucleare, fie explicit, fie implicit, pentru a intimida statele care sprijină Ucraina. Aceasta urmărește să inducă teama de escaladarea războiului la un conflict global, reducând astfel disponibilitatea Occidentului de a susține Ucraina militar sau politic.

Promovarea negocierilor de pace favorabile Moscovei: Rusia încearcă să atragă state sau organizații internaționale în medieri de pace care să fie în beneficiul său. În acest context, Rusia își dorește obținerea unui acord care să blocheze avansurile teritoriale ucrainene și să legitimeze controlul Moscovei asupra teritoriilor ocupate.

Rusia folosește poziția sa în organizații internaționale, precum ONU, pentru a submina eforturile care condamnă acțiunile sale. Totodată, încearcă să construiască alianțe și să blocheze rezoluțiile anti-ruse, reducând astfel presiunea internațională.

Toate aceste măsuri reprezintă o încercare a Rusiei de a izola diplomatic Ucraina și de a împiedica sprijinul internațional decisiv pentru ea.

Greșeală americană

Coreea de Nord, care a fost acuzată de furnizarea ilegală de arme Rusiei, a transmis duminica aceasta că ajutorul militar american în valoare de 8 miliarde de dolari acordat Ucrainei este „o greşeală incredibilă” şi că SUA se joacă cu focul împotriva Rusiei, care este o superputere nucleară.
Preşedintele SUA, Joe Biden, a anunţat noul ajutor cu ocazia vizitei preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Washington, pentru a ajuta Kievul să se apere. Acesta include arme cu rază mai lungă de acţiune care vor îmbunătăţi capacitatea ţării de a ataca Rusia de la o distanţă mai mare.

Kim Yo Jong, sora puternică a liderului nord-coreean Kim Jong Un, a declarat că Washingtonul escaladează conflictul din Ucraina şi conduce întreaga Europă în pragul unui război nuclear.
„Statele Unite şi Occidentul nu ar trebui să ignore sau să subestimeze avertismentul sever al Rusiei”, a afirmat Kim într-o declaraţie publicată de agenţia de ştiri de stat KCNA.
„Statele Unite şi Occidentul sunt cu adevărat capabile să facă faţă consecinţelor jocului nesăbuit cu focul împotriva Rusiei, care este o superputere nucleară?”, a lansat ea.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a avertizat că ar putea folosi arme nucleare dacă Rusia ar fi atacată cu rachete şi că ar considera orice atac asupra Rusiei susţinut de o putere nucleară drept un atac comun.

Coreea de Nord, aliat fidel

Susţinerea lui Zelenski în continuarea unei aventuri militare a fost un pariu periculos şi iresponsabil, iar anunţarea noului ajutor militar de 8 miliarde de dolari a fost „o greşeală incredibilă şi un act prostesc”, a declarat Kim.
Cu o funcţie în Partidul Muncitorilor, aflat la putere în Coreea de Nord, Kim face frecvent declaraţii cu privire la poziţia Phenianului în chestiuni politice şi de securitate, care sunt considerate autorizate de liderul suprem al ţării.
Coreea de Nord şi Rusia şi-au îmbunătăţit considerabil relaţiile în ultimul an. Cei doi lideri s-au întâlnit de două ori şi au convenit asupra unui „parteneriat strategic global”, care include şi un angajament de apărare reciprocă.
Coreea de Nord a livrat Rusiei cel puţin 16 500 de containere cu arme începând cu luna septembrie a anului trecut, iar Rusia a tras rachete din aceste transporturi împotriva Ucrainei, au susţinut Statele Unite.
Atât Coreea de Nord, cât şi Rusia neagă orice comerţ ilegal cu arme.

Sprijin românesc

Atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile din Ucraina continuă, iar consolidarea apărării din această ţară este importantă, aspect la care contribuie şi România prin donarea unui sistem Patriot, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu. Şefa diplomaţiei române a participat la Adunarea Generală ONU de la New York, context în care ţara noastră a susţinut propunerea de pace a preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski.
În acest sens, Odobescu a spus că orice pace în Ucraina trebuie să fie „o pace justă”, care să se bazeze pe dreptul internaţional şi pe Carta ONU, anume să susţină suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa Ucrainei.
Ministrul român a spus că a discutat despre atacurile cu drone de la graniţa Ucrainei cu România inclusiv cu partenerii aliaţi.
„Atacurile Rusiei continuă, atacuri asupra infrastructurii civile, asupra infrastructurii energetice (din Ucraina – n.r.), de aceea este foarte importantă consolidarea sistemului de apărare, ceea ce România a făcut deja prin donarea unui sistem Patriot, lucru apreciat de către partea ucraineană. Cum aţi văzut, prima vizită a noului ministru de Externe (ucrainean – n.r.) s-a desfăşurat la Bucureşti. Aspectele de la frontiera României au fost discutate nu numai cu partenerii ucraineni, dar şi cu partenerii noştri din cadrul NATO, cu secretarul de stat (american, Antony – n.r.) Blinken şi cu ceilalţi colegi”, a spus Odobescu.
Ea a amintit şi de faptul că un vas comercial care transporta cereale a fost atacat de Rusia cu o rachetă, recent, în Marea Neagră.
„Afectează securitatea navigaţiei, libertatea de navigaţie şi încalcă flagrant regulile internaţionale”, a arătat ministrul român.

Meci SUA-China

Şeful diplomaţiei americane Antony Blinken a acuzat din nou Beijingul vineri că sprijină „maşina de război rusă” în Ucraina în cursul unei întâlniri cu omologul său chinez Wang Yi, în timp ce cele două puteri rivale încearcă să stabilizeze o relaţie tumultoasă.
Secretarul de stat american a spus că că i-a făcut cunoscută „îngrijorarea noastră profundă cu privire la sprijinul Chinei pentru industria rusă de apărare care alimentează maşina de război rusă şi perpetuează războiul căruia China pretinde că vrea să-i pună capăt”.

„Nu intenţionăm să încercăm să disociem Rusia de China”, a continuat Blinken într-o conferinţă de presă în marja Adunării Generale a ONU.
„Relaţia lor este afacerea lor, dar în măsura în care această relaţie implică a furniza Rusiei ceea ce are nevoie pentru a continua acest război, asta este o problemă pentru noi”, a spus el. Blinken a citat ca exemplu faptul că companiile chineze furnizează Rusiei 70% din maşinile-unelte şi 90% din produsele electronice necesare.

Comportaent agresiv

Întâlnirea a avut loc la câteva zile după ce preşedintele american Joe Biden a declarat că China pune „la încercare” Asia şi Statele Unite din cauza comportamentului său din ce în ce mai „agresiv”, în special în Marea Chinei de Sud şi faţă de Taiwan.
Beijingul consideră insula una dintre provinciile sale şi denunţă sprijinul Washingtonului pentru Taiwan, precum şi trecerea navelor de război americane şi, pentru prima dată în această săptămână, japoneze, prin Strâmtoarea Taiwan.

Întâlnirile la nivel înalt între chinezi şi americani se înmulţesc pentru a calma tensiunile. Wang Yi şi Antony Blinken au căzut de acord, potrivit acestuia din urmă, cu privire la „importanţa” ca liderii chinez Xi Jinping şi american Joe Biden să poată comunica între ei. El a spus că se aşteaptă să fie aşa în „săptămânile următoare”, cu toate că nu a confirmat data sau formatul.
Ultimul lor întrevedere datează din aprilie. Dar cei doi lideri s-ar putea întâlni cu ocazia unor summituri în Brazilia şi Peru.
În ciuda numeroaselor diferende, inclusiv comerciale pe fondul sancţiunilor americane vizând produsele electronice chineze, Washingtonul şi Beijingul cooperează în alte domenii precum lupta împotriva drogurilor sintetice sau schimbările climatice, a subliniat Blinken.

Creșteri de taxe

Creşterile de taxe, discutate în prezent în Parlamentul de la Kiev, sunt esenţiale pentru ca Ucraina să poată respinge invazia rusă lansată în februarie 2022, a declarat vineri ministrul ucrainean de Finanţe, Sergii Marcenko. „Creşterile de taxe sunt un pas necesar (…). Este o decizie care va afecta mediul de afaceri, dar celelalte opţiuni sunt aproape epuizate”, a explicat ministrul la un eveniment desfăşurat la Kiev.
În pofida ajutorului financiar din partea UE şi SUA, statul ucrainean nu îşi poate finanţa cheltuielile suplimentare prin emiterea de obligaţiuni, veniturile obţinute din acestea fiind suficiente doar pentru plata serviciului datoriilor vechi, a adăugat ministrul ucrainean de Finanţe.
Mai mult, a continuat el, ajutorul financiar extern devine tot mai incert, Ucraina primind în primul trimestru al anului în curs doar aproximativ 10% din finanţarea necesară. Totuşi, Kievul mizează mai departe pe ajutorul financiar extern şi pe creditele externe pentru a-şi finanţa efortul de război şi celelalte cheltuieli esenţiale.
„Pentru anul acesta, 41,3 miliarde de dolari au fost atrase de la parteneri, iar pentru anul viitor estimăm 38,4 miliarde. Aceasta nu înseamnă însă că plăţile vor fi stabile”, a detaliat ministrul ucrainean de Finanţe.
Parlamentul ucrainean a aprobat la jumătatea acestei luni, în primă lectură, o creştere a taxelor ce ar trebui să aducă la buget pentru cheltuielile destinate apărării o sumă suplimentară echivalentă cu circa 1,4 miliarde de dolari anul acesta şi cu circa 3,3 miliarde de dolari anul viitor.

Impozitul pentru război

Printre alte taxe care vor creşte se numără şi „impozitul pentru război”, introdus în 2014 după ce Rusia a anexat Crimeea şi este perceput asupra veniturilor, acesta urmând să crească de la 1,5% la 5%, conform proiectului ce mai aşteaptă aprobarea Parlamentului în a doua lectură.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat vinerea trecută, la Kiev, că Uniunea Europeană va oferi Ucrainei un împrumut de 35 de miliarde de euro, în cadrul unui plan mai larg al statelor G7 (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi SUA), care au convenit în luna iunie să ofere Kievului un credit garantat cu veniturile produse de cele circa 300 de miliarde de dolari active ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor impuse Rusiei.
Fără noul împrumut de 35 de miliarde de euro, Uniunea Europeană şi statele sale membre au oferit până în prezent Ucrainei, de la începerea războiului, o asistenţă de 118 miliarde de euro ca ajutor militar şi economic, potrivit unui vicepreşedinte al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.
De asemenea, în perioada scursă din februarie 2022, Congresul SUA a aprobat circa 175 de miliarde de dolari ca asistenţă pentru Ucraina, din care aproximativ 56 de miliarde reprezintă ajutor militar direct.
Însă potrivit Ministerului ucrainean de Finanţe, de când Rusia a lansat invazia în Ucraina, această ţară a primit ca ajutor financiar pentru buget din partea aliaţilor săi ceva mai mult de 98 de miliarde de dolari.

Războiul dronelor

Mai multe valuri de drone au fost lansate de Rusia în noaptea de duminică spre luni asupra Kievului într-un atac de peste cinci ore, al patrulea asupra capitalei ucrainene de la începutul acestei luni, dar unităţile de apărare antiaeriană au reuşit să apere oraşul, a anunţat armata ucraineană.
Forţele aeriene ucrainene au declarat că au doborât 67 din cele 73 de drone şi una din cele trei rachete lansate de Rusia în cursul atacului de noaptea de duminică spre luni.
Conform informaţiilor preliminare, ocupanţii ruşi au folosit drone de atac de tip Shahed.
Toate dronele lansate de Rusia asupra Kievului au fost distruse de sistemele de apărare antiaeriană sau neutralizate prin mijloace de război electronic, a declarat Serhii Popko, şeful administraţiei militare din Kiev, pe aplicaţia de mesagerie Telegram. Potrivit acestuia, dronele inamice au venit în valuri din diferite direcţii.
Kievul, regiunea adiacentă şi întreaga parte de est a Ucrainei au fost sub alertă de raid aerian timp de peste cinci ore noaptea trecută, potrivit datelor furnizate de forţele aeriene ucrainene.
Rusia a lansat mai multe atacuri aeriene asupra Kievului şi Ucrainei pe parcursul lunii septembrie, vizând infrastructurile energetică, militară şi de transport ucrainene în atacuri care au ucis zeci de civili.
Moscova neagă că ar viza civili în invazia lansată pe scară largă în februarie 2022 în Ucraina, pe care o numeşte oficial „operaţiune militară specială”.

Comandament NATO

Alianţa Nord-Atlantică va înfiinţa anul viitor un nou comandament terestru în Finlanda, nu departe de frontiera cu Rusia, având ca sarcină supervizarea operaţiunilor forţelor terestre ale NATO în nordul Europei în cazul unui conflict militar, a declarat vineri ministrul finlandez al Apărării, Antti Hakkanen. Finlanda a aderat la NATO anul trecut, ca răspuns la invazia pe scară largă declanşată în februarie 2022 de Rusia în Ucraina, şi organizează prezenţa alianţei pe teritoriul său.
„În dimineaţa aceasta, am decis că vom propune NATO să înfiinţeze acest comandament împreună cu cartierul general al armatei (finlandeze) la Mikkeli”, a declarat ministrul Antti Hakkanen, după ce a anunţat în iunie că toate statele membre NATO şi-au dat acordul politic pentru acest plan.
Centrul – denumit de NATO Multi Corps Land Component Command – va opera sub egida Comandamentului interarme al forţelor alianţei (Joint Force Command) din Norfolk (cu sediul în SUA) şi împreună cu comandamentul forţelor terestre ale Finlandei, care se află deja la Mikkeli, la aproximativ două ore de mers cu maşina de graniţa finlandezo-rusă.
Ministrul finlandez al Apărării a declarat că unitatea va avea iniţial un buget anual de 8,5 milioane de euro (9,5 milioane de dolari) şi va fi formată din câteva zeci de funcţionari internaţionali.
La începutul acestei luni, Finlanda şi Suedia vecină, care a aderat şi ea la alianţă în acest an, au declarat că Suedia va coordona vizitele trupelor NATO şi exerciţiile internaţionale în nordul Finlandei.
Cu toate acestea, Helsinki nu doreşte o forţă multinaţională permanentă de tipul celei care a fost desfăşurată, de exemplu, în ţările baltice, având în vedere dimensiunea considerabilă a forţelor proprii ale Finlandei.
Vorbind în aceeaşi conferinţă de presă, comandantul armatei finlandeze, Pasi Valimaki, a declarat că domeniul de aplicare geografic al noii unităţi va fi stabilit la o dată ulterioară, dar, iniţial, aceasta va supraveghea planificarea operaţiunilor forţelor terestre în regiunea nordică.

Doctrină nucleară

În cursul unei videoconferinţe cu membri Consiliului de securitate al Rusiei, Vladimir Putin a propus «clarificări» cu privire la doctrina nucleară a ţării sale. Liderul de la Kremlin doreşte ca Moscova să poată folosi arma atomică «în cazul unor atacuri aeriene masive» contra Rusiei. Anunţul preşedintelui rus survine în momentul în care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski încearcă să obţină unda verde de la aliaţii săi pentru a putea folosi rachete cu rază lungă de acţiune contra Rusiei.

Cu siguranţă că nu este vorba de o coincidenţă. Dealtfel, Kremlinul, prin vocea purtătorului său de cuvânt Dmitri Peskov, a precizat ulterior că declaraţia lui Vladimir Putin privind schimbarea doctrinei nucleare ruse trebuie considerată ca «un semnal adresat statelor ostile», adică occidentalilor cu care Rusia întreţine de doi ani şi jumătate, mai exact de la lansarea războiului din Ucraina, relaţii tot mai tensionate. «Este un semnal care pune în gardă aceste ţări contra consecinţelor unei participări la un atac contra ţării noastre, cu diverse arme, nu neapărat nucleare» a mai precizat Peskov înainte de a conchide : «Lumea întreagă este conştientă de potenţialul nuclear al Rusiei şi de rolul său disuasiv. Triada nucleară rusă este un garant absolut al disuasiunii nucleare».

Uniunea Europeană a reacţionat imediat la ameninţările Rusiei, respingându-le «cu forţă. Nu este pentru prima oară că Putin se joacă cu arsenalul nuclear. Nu este deci vorba decât de continuarea unui comportament iresponsabil şi inacceptabil din partea sa» a declarat un purtător de cuvânt al serviciului diplomatic UE.

Miercuri seara, în cursul unei videoconferinţe cu membri Consiliului de securitate al Rusiei, Vladimir Putin propusese o serie de «clarificări» cu privire la doctrina nucleară a ţării sale. Astfel, în opinia liderului de la Kremlin, «agresarea Rusiei de către o ţară non-nucleară, dar cu spijin venit de la o ţară nucleară, trebuie considerat ca un atac comun contra Federaţiei ruse». Se asemenea, preşedintele Rusiei a prevenit că ţara sa ar putea recurge la arma atomică «în cazul în care sunt lansate atacuri aerospaţiale masive – cu avioane, rachete sau drone – contra teritoriului rus». În fine, liderul de la Kremlin a mai estimat că «situaţia militară şi politică actuală evoluează de o manieră foarte dinamică şi va trebui să ţinem seama de acest lucru. Apar noi surse de ameninţări şi riscuri militare pentru Rusia şi aliaţii ei» a mai afirmat Vladimir Putin, aluzie la Belarus unde Rusia a desfăşurat din 2023 arme tactice atomice.

Factorul Lukașenko

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a avertizat anterior – după ce şeful statului rus Vladimir Putin a prezentat o serie de propuneri pentru actualizarea doctrinei nucleare a Rusiei – că Moscova va recurge la armele nucleare dacă NATO va ataca teritoriul fostei republici sovietice.
„De îndată ce ne vor ataca, adică NATO, americanii şi polonezii (…), vom folosi arme nucleare. Iar Rusia va veni în ajutorul nostru”, a declarat preşedintele Lukaşenko la un forum al studenţilor, potrivit agenţiei oficiale de presă BELTA de la Minsk.
Aleksandr Lukaşenko, care se află la putere din 1994, a declarat că o agresiune împotriva ţării sale ar însemna „al treilea război mondial” şi a adăugat că noua doctrină a Rusiei confirmă acest lucru. „Le spunem foarte deschis (occidentalilor) că linia roşie este graniţa. Dacă pun piciorul pe ea, răspunsul va fi instantaneu. Ne pregătim pentru asta”, a spus el.
Preşedintele belarus a recunoscut totuşi că, în cazul în care Rusia ar utiliza arma nucleară, NATO ar putea răspunde în acelaşi mod, ceea ce ar presupune un atac asupra ţintelor de pe teritoriul rus.

Amenințări dure

„Acesta este motivul pentru care Rusia îşi va folosi întreg arsenalul. Iar asta va însemna deja un război mondial. Occidentul nu vrea asta. Ei nu sunt pregătiţi pentru aşa ceva”, a afirmat preşedintele Lukaşenko.î
Includerea Belarusului – principalul aliat al preşedintelui Putin – sub umbrela nucleară a Rusiei este una din noile caracteristici ale doctrinei nucleare anunţate recent de liderul rus.
„Ne rezervăm dreptul de a folosi arme nucleare în caz de agresiune împotriva Rusiei şi a Belarusului în calitate de membre ale Uniunii Statale (…), inclusiv dacă adversarul foloseşte arme convenţionale şi creează o ameninţare vitală la adresa suveranităţii noastre”, a ameninţat preşedintele Vladimir Putin.
Preşedintele Putin a precizat că acest aspect a fost deja convenit cu omologul său din Belarus, pe care l-a sprijinit puternic în timpul amplelor proteste ce au urmat alegerilor prezidenţiale din 2020.
Principala schimbare în doctrina nucleară rusă este însă că Moscova ia în calcul să răspundă cu arme nucleare chiar dacă inamicul foloseşte arme convenţionale, ceea ce înseamnă şi în cazul unui atac masiv cu drone.
În luna iunie 2024, Rusia şi Belarus au efectuat exerciţii comune privind transportul şi montarea ogivelor pe rachete în cadrul unor exerciţii nucleare tactice în apropierea frontierei cu Ucraina.
La mijlocul anului 2023, liderul de la Kremlin a anunţat desfăşurarea de arme nucleare tactice pe teritoriul Belarusului ca măsură de descurajare a ceea ce Moscova consideră a fi apropierea NATO de frontierele ruse.

Axa Minsk-Moscova

În luna mai, preşedintele Lukaşenko a promulgat o lege ce suspendă participarea ţării sale la Tratatul cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa (FACE), astfel încât Belarus nu mai informează semnatarii pactului despre armamentele convenţionale de pe teritoriul său şi nu mai permite vizite de inspecţie.
Rusia a folosit teritoriul belarus pentru a trece frontiera în Ucraina în primele zile ale campaniei sale militare în această ţară, Kievul considerându-l pe preşedintele Lukaşenko complice la „agresiunea rusă”.
Doctrina nucleară a Rusiei rămâne neschimbată pentru moment, a declarat anterior purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de publicaţia The Moscow Times. Publicarea sau nepublicarea amendamentelor anunţate de preşedintele Vladimir Putin urmând să fie examinată ulterior, a afirmat el.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut apel joi la statele care dispun de arme nucleare „să înceteze să se mai joace cu viitorul umanităţii”.”Niciodată, de la cele mai întunecate momente ale războiului rece, spectrul armelor nucleare nu a aruncat o astfel de umbră”, a declarat Antonio Guterres într-o conferinţă în marja Adunării Generale a ONU.