“European Voice”, ziar in trustul de presa The Economist, scrie joi ca Serviciul român de Informatii Externe (SIE) este la curent cu ce se intâmpla in Moldova si intretine relatii bune cu Serbia, in timp serviciile similare din Ungaria sunt ingrijorate de etnicii maghiari din strainatate si spioneaza România si Slovacia, cu toate ca fiind toate state membre ale NATO, acest lucru nu ar trebui sa se intample. Ziarul de la Bruxelles publica articolul intitulat “Adevaratii spioni isi fac griji despre cheltuieli, nu in legatura cu spionajul” in contextul scandalului recent de spionaj dintre SUA si Rusia, in urma caruia au fost arestati 11 persoane. De asemenea, publicatia mentioneaza ca autorul este corespondentul The Economist pentru Europa Centrala si de Est cu toate ca articolul apare ca fiind nesemnat. Acesta precizeaza ca articolul se vrea “un ghid despre spionii din Europa Centrala si potentiala lor interferenta competitiva – totul bazat, desigur, pe presupozitii si bârfe”. Autorul, care a locuit la Berlin in timpul Razboiului Rece, apoi in statele baltice, Viena, din nou Berlin si Moscova, admite ca are mai degraba prejudecati despre spioni si arta spionajului, dar spune ca aceasta activitate nu este decât rareori spectaculoasa – imaginea cu care au obisnuit cartile si filmele din domeniu -, mai degraba având similitudini cu birocratia din sectorul public, pentru ca spionii lucreaza indeobste cu material care este deja de domeniu public. in concluzie, autorul isi permite sa alcatuiasca o harta a spionajului in regiune, precizând ca pleaca de la presupuneri, zvonuri, si nu de la informatii secrete. El isi propune sa alcatuiasca o “lista a dorintelor” spionilor din regiune, prezentând tintele potentiale, logice, ale acestei activitati.

Tinte, obiective si spionaj

Autorul este de parere ca serviciile Poloniei, AW, vor sa stie in primul rând ce se intâmpla in Belarus, Kaliningrad si Ucraina. isi fac griji (asa cum isi fac griji si colegii lor din serviciile militare de informatii) despre comanda si controlul fortelor ruse de acolo, in special al celor cu acces la arme nucleare (principalele griji sunt legate insa mai degraba de un accident sau de vânzarea unor astfel de materiale decât de declansarea unui razboi, precizeaza autorul). Alte probleme pentru spionajul polonez includ procesul de luare a deciziilor si ceea ce tine de succesiune in Ucraina si Belarus. Spionajul extern ceh a excelat in timpul Razboiului Rece si incarnarea lui moderna, ÚZSI, pastreaza aceasta caracteristica de competitivitate in tarile arabe, asa cum face, de altfel, si Polonia, ceea ce ajuta la eforturile globale antiterorism. Spionii cehi supravegheaza atent gangsterii rusi si banii murdari. Nu si-au actualizat site-ul in engleza de câtiva ani – o inteligenta cacealma, fara indoiala, comenteaza autorul. Serviciile ungare MKIH sunt ingrijorate de vecini, in special daca nu ii trateaza cum trebuie pe etnicii maghiari. Nu este un sentiment, este o practica. Ultimul lucru pe care si l-ar dori Ungaria este sa fie implicata intr-un conflict etnic la frontiere. Teoretic, Ungaria nu ar trebui sa spioneze România si Slovacia, ambele tari membre NATO. Dar o face. si Serbia a facut obiectul unei atente monitorizari, scrie European Voice. Teabeamet, serviciile estone, SAB din Letonia si VSD-ul Lituaniei se concentreaza pe cooperarea discreta cu tarile din NATO si alti aliati. Contraspionajul lituanian a ajutat serviciul de securitate britanic sa prinda câtiva presupusi teroristi republicani irlandezi. Unul dintre ei este judecat in prezent la Vilnius.

SIE in Moldova

SIE din România este locul unde poti merge ca sa afli despre Moldova si are legaturi bune cu Serbia, scrie European Voice. Serviciile bulgare NRS sunt bune in privinta Balcanilor de Vest. Slovenia si Croatia obisnuiesc sa se spioneze reciproc, dar fara indoiala vor inceta odata ce ambele vor fi in UE, scrie autorul, care are totusi o atitudine circumspecta atunci când face aceasta afirmasie. Serviciul SBU al Ucrainei a trecut recent printr-o perioada grea. De obicei era intr-o competitie acerba cu FSB-ul si SVR-ul din Rusia, dar acum agentii ucraineni au sentimentul lipsei sprijinului politic. A depune eforturi serioase pentru a afla secretele altor tari este costisitor, inseamna o munca dificiala si adesea se dovedeste a nu fi necesar. Aceasta nu inseamna ca spionii stau degeaba: pot fi ingrozitor de ocupati cu alte lucruri, cum ar fi sa-si faca griji pentru pensii, promovari, cheltuieli si in unele cazuri despre afacerile lor comerciale, conchide autorul articolul din European Voice.