Cinci centre de învăţământ şi predare a limbii române pentru minorităţile etnice vor fi înfiinţate în Republica Moldova. Aceste centre vor funcţiona în Cahul, Edineţ, Bălţi, Chişinău şi în UTA Găgăuzia. De asemenea,  în zece licee, unde studiază elevi aparţinând minorităţilor, sunt predate câteva discipline în limba română.
Tatiana Potîng, viceministru al Educaţiei, a menţionat joi, în timpul unei conferinţe de presă,  organizată de Biroul Relaţii Interetnice, că centrele vor oferi servicii de învăţare a limbii române, dar şi cursuri de formare pentru cadrele didactice, astfel ca absolvenţii acestora să se poată integra mai uşor în mediul lingvistic şi social. Centrele urmează să fie dotate cu utilaj de calcul şi video performant, materiale didactice, astfel ca să trezească interesul întregii populaţii pentru studierea limbii române, a specificat Potîng.
Elena Beleacova, director general al BRI, a subliniat că o instruire bună a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în vederea cunoaşterii limbii de stat, contribuie la o comunicare adecvată între etnii pe întreg teritoriul Republicii Moldova, precum şi la integrarea lingvistică a minorităţilor în societate. Potrivit Luciei Cucu, director al Asociaţiei Naţionale a Trainerilor Europeni din Moldova, în perioada 2010-2011, peste 700 de cetăţeni moldoveni aparţinând etniilor minoritare au beneficiat de un vast program de predare şi învăţare a limbii române, desfăşurat cu sprijinul financiar al Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE. Cinci absolvenţi al acestui program au primit joi certificate de cunoaştere a limbii de stat.

Limba română în licee

Începând cu anul de studii 2011-2012, în zece licee din Republica Moldova, unde studiază elevi aparţinând minorităţilor naţionale, sunt predate câteva discipline în limba română. Cele zece licee au fost desemnate de Ministerul Educaţiei, la solicitarea administraţiilor acestora şi a părinţilor, în cadrul proiectului „Integrarea socială şi lingvistică a elevilor alolingvi prin extinderea numărului de discipline şcolare studiate în limba română”.
Cele zece instituţii implicate în proiect sunt: Liceul „V. Suhomlinski” din Edineţ, liceul „T. Şevcenko” de la Briceni, liceul „C. Popovici”, Rîşcani, liceul „A. Puşkin”, Bălţi, şi liceul cu aceeaşi denumire din Ungheni, Liceul „M. Lomonosov”, Călăraşi, Liceul „I. Neciui-Leviţki”, Chişinău, liceul „G. Gaidarji”, Comrat, liceul „N. Guboglo”, Ceadîr-Lunga, şi liceul numărul doi din Taraclia.
Tatiana Potîng, viceministru al Educaţiei, a ţinut să precizeze că şcolile implicate în proiectul-pilot au avut posibilitatea de a selecta clasele, dar şi disciplinele care sunt predate în limba română, transmite Moldpres. Acest proiect are menirea de a favoriza crearea unui mediu de comunicare în limba română pentru minorităţile naţionale, care întâmpină dificultăţi în acest sens.
După implementare, rezultatele acestui proiect-pilot vor constitui bazele unei Strategii naţionale de integrare socială şi lingvistică a elevilor aparţinând minorităţilor naţionale. De asemenea, extinderea acestui proiect pe întreg eşantionul de elevi va condiţiona elaborarea, pentru Republica Moldova, a unei noi Concepţii de predare, învăţare şi evaluare a limbii române în şcolile alolingve şi va determina revizuirea Planului-cadru şi reconceptualizarea politicii curriculare în domeniu.
Iniţiativa a fost preluată din experienţa unor state europene, dar şi din mai multe foste ţări sovietice, precum Georgia sau Letonia. Potrivit lui Leonid Bujor, consilier al prim-ministrului R. Moldova, în 2010, Guvernul a alocat 90 de mii de lei pentru editarea unor manuale şi cărţi utilizate în şcolile şi grădiniţele pentru minorităţile naţionale.