Putin, prins între Wagner și poporul rus

de | iun. 26, 2023 | Analize, FEDERATIA RUSA | 0 comentarii

Liderul rus a răspuns cu întârziere la lovitura de stat lansată de Evgheni Prigojin, consideră Mark Galeotti, unul dintre cei mai cunoscuți analiști ai spațiului rusesc și autor a peste 25 de cărți despre Rusia. Și nu e de mirare, căci Prigojin a fost în esență creația lui Putin și știm că cel mai mare venin al lui Putin […]
Vladimir Putin și Evgeny Prigozhin (foto: Kremlin.ru/wikipedia)

Liderul rus a răspuns cu întârziere la lovitura de stat lansată de Evgheni Prigojin, consideră Mark Galeotti, unul dintre cei mai cunoscuți analiști ai spațiului rusesc și autor a peste 25 de cărți despre Rusia. Și nu e de mirare, căci Prigojin a fost în esență creația lui Putin și știm că cel mai mare venin al lui Putin este rezervat celor pe care îi consideră trădători, menționează acesta, citat de mass-media internațională. Menționăm că politicienii din diferite state, care ar dori înlăturarea lui Vladimir Putin de la putere, văd în rebeliunea lui Prigojin o fragilizare a poziţiei liderului de la Kremlin. Totuşi, o reuşită a acestei rebeliuni ar fi putut aduce în Rusia un leadership mai ostil faţă de Occident decât cel al lui Putin.

Din închisoare la Kremlin

Un fost condamnat care a inițiat o afacere cu hot-dog și a deschis o serie de restaurante, devenite treptat simbolul carierei sale, să nu uităm că Prigojin este Bucătarul lui Putin.

Afacerea timpurie a restaurantelor lui Prigozhin din Sankt Petersburg din anii 1990 a primit un impuls dramatic datorită patronajului viceprimarului, un anume Vladimir Putin. Grupul de afaceri Concord al lui Prigozhin s-a extins dramatic, trecând mai întâi în domeniul supermarketurilor, apoi în orice, de la imobiliare până la publicitate, dar aproape întotdeauna pe baza unor contracte dragi de la guvern, odată ce Putin a ajuns președinte.

El a devenit unul dintre oamenii de afaceri preferați ai Kremlinului, gata să facă orice ar trebui să facă, pentru o taxă uriașă. Acesta este motivul pentru care a ajuns să conducă infama Agenție de Cercetare pe Internet care a făcut tot posibilul să se amestece în alegerile prezidențiale din SUA din 2014 și apoi în grupul de mercenari Wagner. Negarea și un anumit grad de vervă managerială bătăușă era ceea ce oferea el, iar Kremlinul cumpăra.

Cu toate acestea, rolul său nedeclarat atunci cu Wagner a fost cel care l-a pus pe un curs de coliziune nu doar cu ministrul Apărării Serghei Şoigu, ci cu întregul regim Putin. El poate susține că „aceasta nu este o lovitură de stat”, ci un „marș pentru dreptate”, dar căutând să-și impună propria voință asupra guvernului, amenințând că „va doborî pe toți cei pe care îi trimiți împotriva noastră” și apoi să afirme că el iar oamenii lui sunt „patrioți” care nu mai doreau să trăiască „sub corupție, minciuni și birocrație”, el aruncă o mănușă întregului sistem. De aici furia lui Putin.

Ministru rus Sergei Shoigu (foto: mil.ru/wikipedia)
Ministru rus Sergei Shoigu (foto: mil.ru/wikipedia)

Ură față de trădători 

Are o ură deosebită și constantă față de cei pe care îi consideră trădători, față de Patria Mamă, dar și mai precis față de el însuși. Oligarhii deveniti critici precum Mihail Hodorkovski sau Boris Berezovski au ajuns în închisoare sau mai rău. El a trimis asasini după foști ofițeri de informații și securitate precum Alexander Litvinenko sau Serghei Skripal.

Într-adevăr, o parte din pasiunea cu care își urmărește războiul cu Ucraina se datorează tocmai modului în care, în propria sa viziune pseudoistorică asupra lumii, el simte că întreaga națiune a „trădat” Rusia. Are o ură deosebită și constantă față de cei pe care îi consideră trădători, față de Patria Mamă, dar și mai precis față de sine. Prigojin îi datorează totul lui Putin, iar acum, din „ambiție exorbitantă și interes personal”, s-a întors împotriva lui. La fel ca Dr Frankenstein și monstrul său, creatorul este acum blocat într-o luptă cu creația sa. Totuși, sub mânie trebuie să existe și frică. Regimul lui Putin a înfrânt această rebeliune.

Sunt mai mult de 1000 de kilometri de la Rostov-pe-Don până la Moscova și, deși Prigojin a susținut că are 25.000 de bărbați, în realitate au fost aproximativ 10.000. A avut niște tancuri, o anumită cantitate de combustibil, dar artilerie sau apărare aeriană limitată.

Totul s-a încheiat fără ciocniri serioase și, în mare măsură, acest lucru reflectă probabil o reticență din partea cuiva de a acționa împotriva lui Wagner fără ordine directă de sus. Cu toate acestea, nu au existat dezertări masive din partea forțelor de securitate sau cel puțin un refuz de a se supune ordinelor de a se deplasa împotriva lui Wagner.

Cu ce costuri pentru regim, însă? Putin l-a făcut pe Prigojin; Putin nu a reușit serios să abordeze escaladarea confruntării cu Shoigu timp de luni de zile; Putin a avut nevoie de 24 de ore chiar și pentru a răspunde acestei provocări. Acesta nu este doar un eșec al modelului său de împărțire și guvernare de gestionare a elitei, este și un eșec personal al lui, iar prejudiciul pe care acest lucru îl aduce legitimității sale și unității și moralului forțelor de securitate va fi grav, de durată și, potențial, crucială într-o zi.

Occidentul, avertizat de Kremlin

Rusia a avertizat ţările occidentale împotriva oricărei încercări de a ”profita” de rebeliunea grupului paramilitar Wagner pentru a-şi promova scopurile ”rusofobe”, asigurându-le că revolta nu va împiedica Moscova să îşi ”atingă obiectivele” în Ucraina. „Avertizăm ţările occidentale împotriva oricărei (încercări) de a profita de situaţia internă din Rusia pentru a-şi atinge obiectivele rusofobe. Astfel de încercări ar fi zadarnice”, a precizat Ministerul rus de Externe într-un comunicat. ”Toate obiectivele operaţiunii militare speciale (în Ucraina) vor fi atinse”, a adăugat acesta.
Evgheni Prigojin, liderul grupului paramilitar Wagner, a afirmat sâmbătă că a intrat în Rusia cu trupele sale cu scopul de a răsturna conducerea militară. El denunţă ‘haosul’ care domneşte în războiul din Ucraina din vina ministrului rus al apărării, Serghei Şoigu, şi a şefului Statului Major General, Valeri Gerasimov, pe care îi acuză că mint în legătură cu situaţia reală de pe front şi că se fac vinovaţi de moartea a ”peste 100.000 de soldaţi ruşi” din cauza lipsei lor de leadership.
Această turnură dramatică a evenimentelor, cu multe detalii neclare, pare a fi cea mai mare criză internă cu care se confruntă preşedintele Vladimir Putin de când în februarie anul trecut a ordonat invadarea Ucrainei, acţiune pe care a numit-o „operaţiune militară specială”, comentează Reuters.

Foto: mil.ru/wikipedia
Foto: mil.ru/wikipedia

Aliații lui Putin

Preşedintele rus, Vladimir Putin i-a informat pe omologii săi din Belarus, Uzbekistan şi Kazahstan, precum şi din Turcia, despre rebeliunea armată condusă de şeful Grupului Wagner, Evgheni Prigojin. ”Preşedintele şi-a informat interlocutorii cu privire la această situaţie”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
Inţial, el a vorbit la telefon doar cu liderii din Belarus, Alexander Lukaşenko, Uzbekistan, Şavkat Mirziioev, şi Kazahstan, Kasim-Yomart Tokaev. Ulterior, Kremlinul a comunicat că Putin a avut o conversaţie telefonică şi cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan.
”Preşedintele rus a informat despre situaţia din ţară în legătură cu rebeliunea armată. Preşedintele turc şi-a exprimat sprijinul deplin pentru măsurile luate de preşedinţia rusă”, a precizat Kremlinul într-un comunicat.

La rândul său, China şi-a exprimat „susţinerea” faţă de eforturile preşedintelui rus Vladimir Putin de a „stabiliza situaţia” după rebeliunea grupării paramilitare Wagner, a transmis Ministerul rus de Externe.
MAE rus mai menţionează că în acest context vice-ministrul rus de externe Andrei Rudenko a fost primit duminică la Beijing de ministrul chinez de externe Qin Gang. Nu este însă clar dacă vizita diplomatului rus în China era deja planificată sau a fost o decizie determinată de rebeliunea grupării Wagner. În cadrul întrevederii, China şi-a „reafirmat interesul pentru consolidarea unităţii şi prosperităţii Rusiei”, adaugă MAE de la Moscova.
Ministerul chinez de Externe a transmis duminică un comunicat în care asigură că susţine eforturile Rusiei de a „proteja stabilitatea” acestei ţări.
„Ca vecin amical şi partener strategic, China susţine Rusia în eforturile sale de a proteja stabilitatea ţării, de dezvoltare şi prosperitate”, se arată în comunicatul ce subliniază că evenimentele provocate în Rusia de rebeliunea grupării Wagner sunt o „afacere internă” a Rusiei.

Fisuri reale

Reamintim că Prigojin şi Kremlinul au anunţat brusc sâmbătă seară sfârşitul rebeliunii şi retragerea progresivă a trupelor Wagner la bazele lor temporare din Ucraina, în urma unei înţelegeri la care a contribuit şi preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko.
Prigojin a declarat că a acceptat acordul pentru a evita vărsarea de sânge. Conform acestui acord, el va fi absolvit de răspunderea penală, dar urmează să plece în Belarus. Şi combatanţii Wagner participanţi la insurecţie au primit promisiunea amnistiei, iar unii vor putea încheia contracte cu armata rusă. Încă nu este clar ce se va întâmpla cu gruparea Wagner, dacă ea va mai exista.

Rebeliunea eşuată condusă sâmbătă în Rusia de liderul grupării paramilitare Wagner, Evgheni Prigojin, relevă „fisuri reale” la cel mai înalt nivel al statului rus şi o sfidare la adresa autorităţii preşedintelui Vladimir Putin, a declarat duminică secretarul american de stat Antony Blinken.
„Am văzut mai multe fisuri apărând în faţada rusă. Este prea devreme pentru a spune exact încotro se îndreaptă şi când vor termina. Este un tablou în evoluţie (…) Dar, cu certitudine, avem tot felul de noi întrebări pe care Putin va trebui să le rezolve în săptămânile şi lunile următoare”, a estimat la postul NBC secretarul american de stat, citat de mass-media.
„Nu cred că am văzut încă actul final” a mai spus el, la postul ABC. Potrivit evaluării lui Blinken, tensiunile ce au declanşat incursiunea mercenarilor Wagner către Moscova s-au amplificat luni la rând. El speră pe de altă parte că noua criză cu care se confruntă conducerea Rusiei va afecta performanţa armatei ruse în războiul contra Ucrainei, dar a descris această criză drept o „chestiune internă” a lui Putin.

Alternativa la Putin

Menționăm că politicienii din diferite state, care ar dori înlăturarea lui Vladimir Putin de la putere, văd în rebeliunea lui Prigojin o fragilizare a poziţiei liderului de la Kremlin. Totuşi, o reuşită a acestei rebeliuni ar fi putut aduce în Rusia un leadership mai ostil faţă de Occident decât cel al lui Putin.
De altfel, în justificarea „Marşului Dreptăţii” pe care-l pornise vineri noaptea către Moscova, Prigojin a reproşat conducerii militare ruse incompetenţa ce a condus la eşecurile de pe front şi la uciderea unui mare număr de soldaţi ruşi. Anterior, el îi acuzase explicit pe ministrul apărării, Serghei Şoigu, şi pe şeful Statului Major, generalul Valeri Gherasimov, că sunt responsabili pentru moartea a „zeci de mii de ruşi” în Ucraina şi pentru „cedarea de teritorii inamicului”.
După ce a ocupat cartierul general al comandamentului de sud al armatei ruse la Rostov pe Don, care este centrul de coordonare al operaţiunilor armatei ruse în Ucraina, Prigojin a înaintat cu combatanţii săi către Moscova, a trecut prin regiunea Voronej şi a ajuns până în regiunea Lipeţk, la circa 400 de kilometri de Moscova. Prigojin a susţinut că a ajuns chiar la 200 de kilometri de capitală, l-a acuzat pe Şoigu că fuge „ca un laş” şi a jurat că acesta „va fi arestat”.
În cele din urmă, după o mediere a preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, Prigojin le-a ordonat combatanţilor Wagner să revină la bazele lor temporare din Ucraina, motivând că nu doreşte vărsare de sânge rusesc.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *