Provocări în Balcani: Serbia introduce serviciul militar obligatoriu

de | sept. 29, 2024 | Știri | 0 comentarii

Premierul kosovar Albin Kurti cere Serbiei să-i predea 45 de combatanţi sârbi implicaţi într-un atac în care a fost ucis, anul trecut, un poliţist kosovar, Afrim Bunjaku, relatează mass-media regională, citată de agenția Karadeniz Press. Război în Balcani? ”Brutele care vor război în Kosovo, în Balcani, nu au ce căuta în Kosovo. Nu ştiu cum […]

Premierul kosovar Albin Kurti cere Serbiei să-i predea 45 de combatanţi sârbi implicaţi într-un atac în care a fost ucis, anul trecut, un poliţist kosovar, Afrim Bunjaku, relatează mass-media regională, citată de agenția Karadeniz Press.

Război în Balcani?

”Brutele care vor război în Kosovo, în Balcani, nu au ce căuta în Kosovo. Nu ştiu cum e în Serbia, dar nu se vor putea plimba libere în Kosovo”, a denunţat Albin Kurti la inaugurarea unei plăci în memoria poliţistului ucis în apropierea satului Banjska.

Un grup de bărbaţi sârbi înarmaţi a deschis focul în apropierea acestui sat, situat în nordul Kosovo, în septembrie 2023, exacerbând situația tensionată din regiune. Un polițist albanez a fost ucis, iar alții răniți.

Grupul s-a refugiat după aceea într-o mănăstire sârbă ortodoxă vecină, în care a înfruntat poliţia locală timp de 12 ore.

Procuratura kosovară a acuzat 45 de persoane de încălcarea ordinii constituţionale şi legale, activităţi teroriste, finanţarea terorismului şi spălare de bani.

Până în prezent, doar trei dintre cele 45 de persoane au fost arestate, iar celalte sunt în continuare fugare.

Acuzații dure

Albin Kurti acuză Serbia de faptul că este responsabilă de acest atac, al cărui obiectiv era, în opinia sa, anexarea unei părţi a Kosovo. ”A trecut un an de la moartea eroică a ofiţerului de poliţie kosovar Afrim Bunjaku care, împreună cu colegii săi, a căzut într-o ambuscadă preghătită împotrova ofiţerilor noştri de poliţie de către paramilitari şi terorişti orchestraţi, conduşi şi finanţaţi de către Serbia”, acuză premierul kosovar.

Albin Kurti acuză că grupul a încercat să intoducă un număr important de arme în Kosovo, cu scopul de a declanşa ”un conflict mai larg şi mai lung”.

Serbia neagă aceste acuzaţii şi susţine că atacatorii au acţionat din proprie iniţaitivă.

Atacul de la Banjska a fost condamnat ferm de Uniunea Euroepană (UE) şi Statele Unite, care cer Belgradului să-i predea pe atacatori.

Un purtător de cuvânt al diplomţaiei europene, Peters Stano, subliniază importanţa urmăririi în justiţie a celor responsabili şi că acest atac relevă necesitatea unei normaiizări a relaţiilor între Serbia şi Kosovo.

Kosovo răspunde

Autoritățile Republicii Kosovo au anunţat recent că au închis două puncte de trecere a frontierei cu Serbia, după ce protestatari de pe teritoriul sârb au blocat parţial drumurile şi au obligat pasagerii cu documente kosovare să se întoarcă, în semn de protest faţă de noile tensiuni recente din nordul volatil al fostei provincii sârbe devenite independente.

Un mic grup de protestatari s-au adunat la câţiva kilometri în interiorul Serbiei, în apropierea a cel puţin trei puncte de trecere a frontierei cu Kosovo, şi verificau dacă şoferii aveau documente de călătorie emise de Kosovo.

„Grupuri de extremişti mascaţi din interiorul teritoriului sârbesc îi opresc selectiv şi cu o abordare fascistă pe cetăţenii care folosesc Serbia ca punct de tranzit”, a declarat ministrul de interne din Kosovo, Xhelal Svecla, pe pagina sa de Facebook, anunţând închiderea punctelor de trecere din Merdare şi Bernjak. Alte patru puncte de frontieră au rămas deschise, menționează sursa citată.

Proteste la fontieră

Grupul a protestat faţă de acţiunile recente ale Pristinei din nordul Kosovo, locuit în principal de etnici sârbi, care a închis instituţiile paralele conduse de Belgrad. Aproximativ 50.000 de sârbi trăiesc în această zonă şi, la fel ca Serbia, nu recunosc independenţa Kosovo. Ei consideră Belgradul capitala lor.

În ultimii doi ani, nordul Kosovo a cunoscut cele mai grave tensiuni etnice de când ţara cu majoritate albaneză şi-a declarat independenţa în 2008, după o revoltă de gherilă de ani de zile împotriva regimului represiv sârb.

Deşi Republica Kosovo este recunoscut de mai mult de 100 de ţări, Serbia consideră că face parte din teritoriul sârb. Belgradul acuză guvernul central din Kosovo că încalcă drepturile etnicilor sârbi şi neagă acuzaţiile de provocare a conflictelor în interiorul graniţelor vecinului său.

Seviciu militar obligatoriu

Guvernul Serbiei a stabilit recent reintroducerea serviciului militar obligatoriu, la care se renunţase în urmă cu 14 ani, a anunţat preşedintele Aleksandar Vucic, care a apreciat decizia drept un pas important pentru îmbunătăţirea pregătirii de apărare a ţării. Guvernul de la Belgrad a precizat, într-un comunicat, că va forma un grup de lucru pentru a lansa procesul.

Conform planului, bărbaţii sârbi vor avea un serviciu militar obligatoriu constând în 60 de zile de pregătire şi 15 zile de exerciţii, a explicat guvernul. Serviciul va fi voluntar pentru fete.

Unii experţi militari au criticat planul, afirmând că va fi costisitor şi că o perioadă atât de scurtă de serviciu va contribui puţin la capacităţile de apărare ale ţării.

Forţele armate ale Serbiei, care a apărut ca stat independent după prăbuşirea sângeroasă a fostei Iugoslavii în anii 1990, au fost complet profesionalizate în 2011, dar rămân prost plătite şi echipate. Ţara balcanică, care este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, a păstrat unităţile de voluntariat şi de rezervă.

„Nu este intenţia noastră să atacăm pe nimeni, dar vrem să îi respingem pe cei care ne ameninţă”, a declarat Vucic după semnarea unui acord pentru reintroducerea recrutării săptămâna trecută.

Diplomația armelor

Decizia Serbiei coincide cu o decizie similară a Croaţiei, ţară vecină membră NATO, al cărei ministru al apărării a anunţat în această lună că recrutarea obligatorie, care a fost suspendată în 2008, va fi reintrodusă de la 1 ianuarie 2025.

Serbia, care îşi menţine neutralitatea militară, a aderat la programul Parteneriatului pentru Pace al NATO în 2006, iar în 2015 a semnat Planul individual de acţiune pentru parteneriat – cel mai înalt nivel de cooperare pentru ţările care nu aspiră să adere la alianţă.

Luna trecută, Serbia a semnat un acord istoric cu compania franceză Dassault Aviation pentru achiziţionarea a 12 noi avioane de luptă Rafale, o mişcare care semnalează o îndepărtare de Rusia, aliatul său tradiţional şi furnizorul său de arme.

Croaţia a achiziţionat, de asemenea, 12 avioane de luptă Rafale, dintre care şase au ajuns deja în ţara membră a UE.

Cele două ţări vecine, care întreţin relaţii destul de reci de la prăbuşirea, în anii 1990, a fostei federaţii iugoslave din care făceau parte, se află în plin proces de achiziţionare de elicoptere şi arme moderne, ceea ce unii experţi consideră o cursă a înarmării în Balcanii de Vest.

Serbia în afara UE?

Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat recent că este puţin probabil ca ţara sa să adere la Uniunea Europeană în 2028, o dată vizată de unele alte ţări din Balcanii de Vest care speră să adere la bloc.

„Nu cred că vom face parte din Uniunea Europeană în 2028”, a declarat Vucic la o conferinţă de securitate Globsec din Praga. „Nu se va întâmpla (aderarea la UE), nu-mi mint poporul”.

„Şi cred că dacă unii dintre noi ar putea deveni membri ai UE, acest lucru nu se poate întâmpla înainte de 2030, dar aceasta este doar evaluarea mea”, a adăugat el. „Ce s-ar putea întâmpla între timp, nimeni nu ştie”.

Comentariile lui Vucic au venit la scurt timp după ce Serbia a încheiat un acord istoric în domeniul armamentului cu compania franceză Dasault Aviation prin achiziţionarea a 12 noi avioane de luptă Rafale, într-o schimbare majoră faţă de cooperarea sa în domeniul apărării cu Moscova.

Pentru a adera la UE, Serbia trebuie să îşi îmbunătăţească democraţia, statul de drept, sistemul judiciar, economia şi să elimine corupţia şi crima organizată.

Axa Paris-Belgrad

Serbia a semnat recent un contract de vânzare-cumpărare a 12 avioane de luptă de tip Rafale, sub privirile preşedintelui francez Emmanuel Macron, aflat într-o vizită la Belgrad în vederea concretizării mai multor acorduri economice cu această ţară din Blacani care păstrează legături cu Rusia.

Preşedintele sârb Aleksandăr Vucici s-a declarat ”recunoscător” pentru ”intrarea în prestigiosul club Rafale”.

Aceste avioane de vânătoare-bombardiere franceze urmează să înlocuiască flota sârbă îmbătrânită de MiG-uri ruseşti şi să fie livrate Serbiei până în 2029.

Belgradul cumpără nouă avioane de tip Rafale cu un singur loc şi trei cu două locuri, în valoare de 2,7 miliarde de euro, a anunţat preşedintele sârb Aleksandăr Vucici imediat după semnarea contractului.

Emmanuel Macron, care efectuează această vizită în pofida crizei politice din Franţa, unde trebuie să numească un premier, a fost primit la coborârea din avion, pe aeroport, de către omologul său.

El a asistat de asemenea la semnarea mai multor acorduri privind procesarea deşeurilor sau a mineralelor rare.

Rămâne Serbia prietena Rusiei?

Problema avioanelor de tip Rafale este sensibilă la Belgrad, candidat la aderarea la Uniunea Europeană (UE), care menţine relaţii cu Moscova în pofida invaziei Ucrainei şi care nu a impus sancţiuni Rusiei de la începutul războiului, în 2022.

Preşedintele sârb Vucici, citat de mass-media regională, a declarat că aproape toate ”avioanele interceptoare” şi ”toate” ”avioanele de luptă vin din Rusia”. ”Trebuie să evoluăm, să ne schimbăm obiceiurile şi tot restul pentru a ne pregăti armata”, a declarat el.

Franţa scoate de asemenea în faţă acest argument, evocând o logică a ”ancorării Serbiei la UE”. Belgradul poate face ”alegerea strategică” de a ”coopera cu o ţară europeană” în vederea modernizării flotei sârbe, şi-a exprimat Parisul speranţa.

Dacă Franţa nu înlocuieşte ”de exemplu cu Rafale” avioane ruseşti folosite în Serbia, ”această enclavă care se află în mijlocul UE va deveni un punct de intrare a instabilităţii pe continentul nostru şi al tutror regimurilor autoristariste, de la Rusia la China”, a subliniat ulterior la France Info ministrul demisionar însărcinat cu Europa Jean-Noël Barrot.

Orgoliu prezidențial

Vuk Vuksanovic, de la Centre for Security Policy, un think-tank din capitala sârbă, consideră că ”Vucici caută o soluţie să-şi înlocuiască MIG-urile îmbătrânite”, relatează mass-media sârbă, citată de media de la București.

”Dacă nu găseşte, Croaţia vecină, cu propriile sale (avioane) Rafale, va avea o superioritate aeriană în Blacanii Occidentali. Iar egoul lui Vucici nu poate accepta asta”, explică el.

”În plus, el crede, cumpărând aceste (avioan de tip) Rafale, care sunt un produs extrem de scump al industriei franceze a armamentului, că va cumpăra protecţia politică şi favorurile preşedintelui Macron”. Surse oficiale de la Belgrad nu au menționat dacă Serbia va mai achiziționa și alte sisteme de armament din Franța.

Joc de glezne francez

Franţa susţine în mod oficial procesul de aderare a Serbiei la UE, apărat de Aleksandăr Vucici în pofida îngrijorărilor pe care le are populaţia sârbă.

Într-o scrisoare publicată în presa sârbă, Macron reiterează că Serbia are ”locul său deplin” în UE. ”Revin azi în Serbia cu un mesaj simplu: Uniunea Europeană şi statele sale membre au nevoie de o Serbie puternică şi democratică alături de ele, iar Serbia are nevoie de o Uniune Europeană puternică şi suverană”, scrie preşedintele francez.

La opt luni după alegerile legisalative sârbe, pătate de fraude potrivit OCDE. şi alegerile europene, în care partidul prezidenţial a obţinut o victorie, Palatul Elysée consideră că acest proces de aderare este necesar să determine Belgradul ”să consolideze statul de drept”.

Emmanuel Macron urmează să pledeze în favoarea ”normalizării relaţiilor cu Kosovo”, o ”parte integrantă” a acestei ”apropieri” de Cei 27.

După ce Kosovo şi-a proclamat independenţa în 2008, Serbia nu a recunoscut-o niciodată, spre deosebire de numeroase ţări din Occident, iar încercări de calmare şi de dialog au eşuat.

Pot fi normalizate relațiile dintre Priștina și Belgrad?

Normalizarea relațiilor dintre Serbia și Republica Kosovo este un proces complex, care implică mai multe aspecte politice, economice și sociale.

Experții din regiune consideră că un dialog constant, mediat de organizații internaționale precum Uniunea Europeană (UE) sau Organizația Națiunilor Unite (ONU), este esențial. UE a facilitat negocierile dintre cele două părți în cadrul „Dialogului de la Bruxelles,” încercând să găsească soluții practice la problemele dintre Serbia și Kosovo. Aceste negocieri ar trebui să continue cu sprijinul mediatorilor internaționali.

Încheierea unor acorduri economice și comerciale ar putea crea o bază solidă pentru cooperare. Dezvoltarea infrastructurii comune, comerțul liber și investițiile reciproce pot contribui la stabilitate economică, ceea ce ar putea ameliora tensiunile politice.

Unul dintre cele mai mari obstacole este neacceptarea de către Serbia a independenței Republicii Kosovo. Serbia ar putea fi încurajată să recunoască Republica Kosovo printr-un acord internațional, ceea ce ar deschide ușa pentru normalizarea completă a relațiilor diplomatice.

Integrarea atât a Serbiei, cât și a Kosovo în Uniunea Europeană ar putea fi un catalizator pentru soluționarea conflictelor. Aderarea la UE presupune respectarea unor standarde democratice și a statului de drept, ceea ce ar putea forța ambele părți să adopte măsuri constructive.

Este important să se găsească soluții pentru a proteja drepturile minorităților sârbe din Kosovo, precum și drepturile etnicilor albanezi din Serbia. Inițiativele de reconciliere între comunitățile etnice ar contribui la reducerea tensiunilor.

Organizațiile non-guvernamentale, grupurile de dialog interetnic și inițiativele pentru drepturile omului pot juca un rol important în promovarea reconcilierii. Implicarea comunităților locale în acest proces este esențială pentru construirea unei încrederi de lungă durată.

Respectarea drepturilor omului și oferirea de acces la justiție pentru cei care au suferit în urma conflictelor anterioare poate contribui la vindecarea rănilor istorice. Programele de justiție tranzițională și de reconciliere sunt importante pentru restabilirea încrederii între părți.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri