Asociația Promo-LEX a emis o opinie cu privire la proiectul de Lege privind pilotarea votului prin corespondență, document ce urmează să fie prezentat astăzi în cadrul consultărilor publice organizate de Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova, relatează pagina oficială a organizației. Această opinie subliniază o serie de îngrijorări și recomandări esențiale, oferind astfel o analiză detaliată a aspectelor critice legate de implementarea acestui mecanism electoral.

Contextul inițiativei de pilotare a votului prin corespondență este esențial pentru înțelegerea necesității unei asemenea măsuri. Alegerile recente, în special cele prezidențiale din 2020 și parlamentare anticipate din 2021, au evidențiat o participare semnificativă a cetățenilor moldoveni din diaspora. Cu toate acestea, provocări precum cozi lungi și epuizarea buletinelor de vot au subliniat necesitatea unor mecanisme alternative de votare.

Promo-LEX subliniază importanța adoptării votului prin corespondență ca o soluție viabilă, recunoscând practica internațională și necesitatea de a asigura dreptul la vot pentru toți cetățenii moldoveni, indiferent de locul în care se află.

În același timp, opinia exprimată evidențiază o serie de aspecte problematice și lacune în proiectul de lege prezentat. Una dintre principalele preocupări este legată de universalitatea și egalitatea votului. Propunerea de a limita pilotarea votului prin corespondență doar pentru alegătorii din SUA și Canada nu se conformează principiilor fundamentale ale sufragiului universal și egal. Astfel, Asociația Promo-LEX consideră că votul prin corespondență ar trebui să fie disponibil tuturor alegătorilor care doresc să utilizeze această metodă alternativă de vot.

De asemenea, în document se subliniază importanța respectării standardelor internaționale și a prevederilor constituționale în implementarea votului prin corespondență. Este esențial ca acest proces să fie transparent și să asigure un vot liber și secret pentru fiecare alegător. Prin urmare, se impun măsuri suplimentare pentru a preveni presiunile externe, corupția și fraudarea votului prin corespondență.

În plus, experții Promo-LEX aduc în atenție lacunele și incertitudinile din procesul de elaborare a proiectului de lege, cerând consultare publică înainte de adoptarea acestuia. Recomandările organizației vizează îmbunătățirea proiectului de lege în conformitate cu principiile democratice și electorale, inclusiv prin obținerea unei opinii pozitive din partea organismelor internaționale relevante, precum Comisia de la Veneția și OSCE/BIDDO.

În concluzie, Asociația Promo-LEX își exprimă susținerea pentru implementarea votului prin corespondență, dar subliniază necesitatea unei abordări riguroase și transparente în procesul de elaborare și adoptare a legii, astfel încât să se asigure respectarea drepturilor electorale ale cetățenilor moldoveni.

Conform documentului Promo-LEX, prin adoptarea noului Cod electoral în anul 2022, una din soluțiile sugerate mai sus – votarea timp de două zile, a fost prevăzută deja în legislație. Totodată, deși votarea prin internet a fost în mod proactiv susținută și promovată de CEC, această metodă alternativă de vot nu pare a se bucura de suport politic în acest moment, în special în contextul războiului hibrid și a riscurilor de securitate IT.

O alternativă mult mai bine cunoscută și aplicată la nivel global (decât votul prin internet) este votarea prin corespondență, care de fapt este cel mai utilizat mecanism de vot pentru alegătorii de peste hotare, după votul în secția de votare. Conform bazei de date deținută de IDEA International privind votul din străinătate, care acoperă circa 216 state, 73% din țările analizate permit o anumită formă de vot în străinătate. Cel mai frecvent mecanism de vot este votul în secția de votare – 109 state, care este urmat de votul prin corespondență – 53 de state. Acest mecanism de vot este utilizat în special în cazurile alegerilor cu un singur tur de scrutin. În Uniunea Europeană 13 state utilizează votul prin corespondență.

În același timp, Asociația Promo-LEX insistă ca votul prin corespondență, ca și alte metode alternative de vot, să fie introdus cu respectarea tuturor procedurilor legale și cu asigurarea conformității prevederilor constituționale, dar și a standardelor electorale.

Ca orice metodă alternativă de vot, care se desfășoară în afara secției de votare, votul prin corespondență prezintă riscuri de a fi supus unor presiuni externe sau poate fi vulnerabil la corupție.

În astfel de cazuri, asigurarea unui vot secret și liber exprimat nu poate fi total sub controlul statutului, și corespunzător nu poate fi garantat. Din această perspectivă, se impune o analiză riguroasă a modului în care introducerea votului prin corespondență poate fi fezabilă, fără a afecta integritatea și credibilitatea votului, se mai arată în document.

O altă îngrijorare majoră ține de încălcarea principiului stabilității legislației electorale, dacă în proiectul de lege se va insista în continuare pe completarea sistemului organelor electorale cu organe electorale inferioare care nu sunt prevăzute de Codul electoral.

Reamintim că, potrivit art. 11 din Cod, “sistemul electoral și modalitatea de constituire a circumscripțiilor electorale sau a organelor electorale nu pot fi modificate decât cu cel puțin un an înainte de scrutinul național”. Mai mult, având în vedere scopul declarat al legii (crearea cadrului normativ necesar pentru pilotarea votului prin corespondență și verificarea oportunității implementării acestei metode în bază permanentă) dar și aplicabilitatea acesteia pentru un singur scrutin, considerăm că adoptarea unei legi electorale cu caracter temporar este nejustificată și poate crea precedente periculoase.

Pe lângă neclaritățile privind aplicabilitatea principiilor discutate mai sus, ar exista anumite incertitudini și asupra faptului dacă normele constituționale admit votarea anticipată, or art. 38 alin. (2) din Constituție prevede dreptul de vot al cetățenilor care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de 18 ani.

Corespunzător, aplicabilitatea acestei norme, în cazul votului prin corespondență este pusă la îndoială în cazul alegătorilor care împlinesc vârsta de 18 ani, până în ziua alegerilor, dar după expirarea perioadei de recepționare a votului prin corespondență.