Problema kurda torpileaza relatiile UE-Turcia

, , , ,
 

Turcia este amenintata de un nou val de atentate teroriste

Turcia este amenintata de un nou val de atentate teroriste

Uniunea Europeana s-a declarat „preocupata” de decizia Curtii Constitutionale turce de dizolvare a principalului partid prokurd din tara, o decizie care a provocat ample proteste ale etnicilor kurzi din Turcia si diaspora kurda din statele UE, relateaza canalul kurd de televiziune KNN TV, citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Oficiali ai organizatiilor extremiste kurde, citati de canalul kurd ROJ TV, au avertizat ca vor intensifica atacurile asupra obiectivelor militare, diplomatice si economice ale statului turc din intreaga lume. Romania este vizata in mod direct de operatiunile gruparilor teroriste kurde, considera surse oficiale din Milli Istihbarat Teskilati (MIT– principalul serviciu de informatii al Republicii Turcia – n.r.), citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS.
“UE este preocupata de aceasta decizie” luata de o tara aflata in procesul de negociere pentru a adera la blocul comunitar, a anuntat serviciul de presa al presedintiie suedeze a UE intr-un comunicat, citat de agentiile internationale de presa. „Dizolvarea unui partid politic este o masura exceptionala ce trebuie decisa cu precautie”, a adaugat presedintia suedeza. „Uniunea Europeana cheama Turcia, tara ce negociaza aderarea sa (la UE-n.r.), sa ia masurile constitutionale pentru a pune legislatia sa asupra partidelor politice in conformitate cu regulile europene”, conchide presedintia suedeza in comunicatul de presa.

Decizie contestata

Hotararea Curtii Constitutionale turce, dominata de partizani ai politicii dure fata de importanta minoritate kurda, a fost contestata de o parte a clasei politice de la Ankara, care se teme de intensificarea conflictului din regiunea Kurdistanului. Partidul pentru o Societate Democratica (DTP) a fost dizolvat intrucat el a devenit un “focar de activitati ce aduc prejudiciu independentei statului si unitatii sale indivizibile”, a declarat in fata presei presedintele Curtii Hasim Kiliç, dupa patru zile de deliberari.
Decizia a fost luata in unanimitate de cei 11 judecatori, in timp ce o majoritate calificata de sapte voturi era ceruta pentru a pronunta dizolvarea, a indicat Kiliç, adaugand ca 37 de cadre ale partidului, dintre care presedintele sau, deputatul Ahmet Türk si deputata Aysel Tugluk, au interdictie in viata politica pentru o durata de cinci ani. Judecatorul a anuntat de asemenea ridicarea imunitatii parlamentare de care beneficiau Türk si Tugluk, precum si confiscarea de catre Trezoreria statului turc a bunurilor mobile si imobile ale partidului.
DTP dispune de 21 de locuri in parlament. Decizia urmeaza unei proceduri lansate in 2007 de procurorul Curtii de Casatie Abdurrahman Yalcinkaya, care acuza DTP de a se supune unor ‘directive’ ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat organizatie terorista de Ankara si de statele membre UE si NATO. Aysel Tugluk a declarat in exclusivitate pentru agentia KARADENIZ-PRESS ca „eforturile de interzicere a partidelor kurde din Turcia va esua lamentabil. Cei 19 deputati vor adera in cel mai scurt timp la grupul parlamentar al Partidului Pacii si Democratiei (PPD), unde vor continua sa apere valorile democratiei in Turcia”. Sursa citata a mai declarat ca in urmatoarele saptamani o serie de alti deputati independenti din parlamentul unicameral de la Ankara se vor alatura PPD, acestia putand astfel sa formeze un nou grup parlamentar functional, care conform legislatiei turce trebuie sa aiba 20 de membri.

Magistratii turci, monitorizati

Verdictul Curtii, dominata de armata turca, ostila politicii de reconciliere cu minoritatea kurda, intervine pe fondul implementarii de catre guvernul islamist moderat AKP a uor masuri economice si culturale menite sa limiteze sprijinul acordat de etnicii kurzi din Turcia organizatiei PKK si sa puna capat sangerosului razboi.
Conflictele dintre sistemul judiciar si AKP s-au intensificat in ultima perioada, in urma cu doua saptamani presedintele Curtii Supreme de Apel din Turcia, judecatorul Hasan Gerceker, anuntand ca investigheaza informatiile potrivit carora guvernul de la Ankara ar fi dispus ascultarea convorbirilor membrilor acestei instante, considerat un bastion al secularismului laic turcesc. Anuntul lui lui Gerceker survine dupa ce presa turca a relatat ca Ministerul de Justitie a ordonat interceptarea telefoanelor magistratilor Curtii de Apel si ai altor instante. Conform surselor MIT, citate de agentia KARADENIZ-PRESS, printre cei carora li se asculta telefoanele se numara un judecator care a incercat inculparea presedintelui Abdullah Gul (fost membru al AKP) pentru acuzatii de coruptie, si procurorul-sef al Istanbulului, implicat intr-un caz impotriva gruparii nationaliste laice „Ergenekon”, suspectata de tentativa de a debarca actualul guvern islamist moderat de la Ankara.

Romania, tinta terorismului kurd

Conform raportului de activitate al MIT, vizand prima jumatate a anului 2009, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), si organizatiile afiliate continua sa obtina o importanta finantare prin intermediul unor asociatii si firme care activeaza in Romania, relateaza surse oficiale MIT in exclucivitate pentru agentia KARADENIZ-PRESS. Potrivit raportului citat structurile PKK obtin un venit important datorita implicarii in comertul cu arme, droguri si trafic de persoane pe teritoriul Romaniei, tara care a devenit una din cele mai importante rute de tranzit si piete de desfacere pentru organizatiile teroriste kurde. Alaturi de Romania, mai sunt nominalizate Spania, Germania, Danemarca, Ucraina, Marea Britanie, Bulgaria, Italia, Grecia, Liban, Austria, Republica Cipru, Suedia, Norvegia, Macedonia, Serbia si Republica Kosovo. MIT considera ca organizatia PKK a schimbat tactica de operare in statele membre ale UE, preferand sa isi legalizeze afacerile, precum si sa isi intesifice operatiunile de spionaj si sabotare a intereselor Turciei prin intermediul organizatiilor culturale sau destinate apararii drepturilor omului din diferite state. In capitolul destinat Romaniei, raportul MIT considera ca activitatea PKK pune in pericol comunitatea turco-tatara din Romania, subliniind buna colaborare dintre MIT si serviciile de informatii de la Bucuresti.
Raportul mai prezinta dovezi ale implicarii PKK in traficul cu arme, droguri, marfa contrafacuta si de persoane, subliniind ca PKK si-a extins in mod semnificativ aria de activitate din tarile membre ale Comunitatii Statelor Independente (CSI), si anume Ucraina, Federatia Rusa, Armenia, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan si Uzbekistan.

Terorist retinut

Un important membru al organizatiei Kongra Gel (un alt nume al PKK-n.r.), a fost retinut recent de autoritatile romanesti in timp ce incerca sa treaca ilegal frontiera cu Ungaria, ascuns intr-un TIR inmatriculat in Germania, si condus de un etnic kurd. Cetateanul turc de etnie kurda, Cealan Huseyin, in varsta de 39 de ani, a fost declarat drept indezirabil pe teritoriul Romaniei, fiind suspectat de savarsirea unor fapte teroriste pe teritoriul Turciei, au declarat surse judiciare, citate de mass-media de la Bucuresti. Acesta este considerat drept terorist in Turcia, fiind unul dintre responsabilii structurii de informatii externe a PKK, fiind implicat in mai multe actiuni teroriste indreptate impotriva obiectivelor turcesti din UE si unor organizatii din importanta diaspora kurda, care se opun PKK. „Cel in cauza solicitase acordarea statutului de refugiat in tara noastra si, dupa derularea procedurilor specifice, conform unei hotarari a instantei, acesta trebuia sa paraseasca teritoriul Romaniei pana la data 15 iunie 2009, fiind declarat indezirabil pentru apartenenta la organizatii teroriste. Drept urmare, un colectiv restrans de ofiteri din cadrul IGPF si DGIPI au monitorizat pas cu pas actiunile cetateanului turc, in vederea stabilirii intentiilor acestuia si luarii masurilor legale. Din verificarile efectuate, s-a stabilit ca, in cursul lunii iunie 2009, acesta intentiona sa plece spre frontiera de vest a tarii unde, cu sprijinul unor conationali ai sai, intentiona sa treaca fraudulos frontiera in Ungaria. In acest sens, cetateanul turc a platit unui conational suma de 2.000 dolari, urmand sa fie imbarcat intr-un TIR, pentru a iesi ilegal din Romania”, se arata intr-un comunicat remis presei de catre Politia de Frontiera, si preluat de mass-media de la Bucuresti. Potrivit surselor citate, oficialul PKK intentiona sa ajunga in Austria sau Germania, state unde exista importante structuri ale organizatiei teroriste.

Mostenire sumbra

Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a fost fondat, in anul 1974, de Abdullah Öcalan, ca o miscare separatista, cu o doctrina marxist-leninista, care viza crearea unui stat kurd comunist in sud-estul Turciei, cu sprijinul KGB, serviciul de informatii al URSS. Gruparea, compusa in principal din turci de etnie kurda, a demarat, incepand cu anul 1984, actiuni sangeroase de gherila, precum si atentate, soldate cu zeci de mii de morti. Obiectivul PKK a fost acela de a stabili un stat independent kurd, format din sud-estul Turciei, nordul Irakului, si parti din Iran si Siria. La sfarsitul anului 2003, grupul a luat denumirea de Kongra Gel (KGK) si a anuntat ca va opera doar actiuni pasnice, intelegand prin aceasta sa desfasoare atacuri in “legitima aparare” pe teritoriul Turciei, inclusiv impotriva tintelor civile. Organizatia a primit, de-a lungul timpului, sprijin militar din partea Siriei, Iranului, Greciei, Armeniei si regimul Saddam Hussein. Oficial, Siria si Iranul colaboreaza cu autoritatile turce impotriva KGK, insa organizatia are mai multe filiere in Europa care se ocupa cu colectarea de fonduri si cu propaganda politica in cadrul diasporei kurde. O astfel de filiera era coordonata in Romania de catre Cealan Huseyin, surse judiciare de la Bucuresti subliniind ca acesta colecta, pe cai ilegale, fonduri pentru organizatie. Cealan Huseyin se afla pe teritoriul Romaniei din anul 2006, cand a solicitat autoritatilor romane acordartea statutului de refugiat. Cererea sa a fost respinsa, iar in noiembrie 2006 a fost declarat indezirabil pe teritoriul Romaniei. Au urmat alte doua cereri de azil politic epuse in Romania, toate fiind respinse. Ultima sentinta, irevocabila in acest sens, a fost pronuntata la data de 26 martie 2009, de catre Sectia a IX-a Contencios Administrativ si Fiscal a Tribunalului Bucuresti.

SRI confirma

Conform unui raport de activitate al Serviciului Roman de Informatii (SRI), citat de mass-media de la Bucuresti „o parte din traficul de droguri desfasurat in Romania se afla in mainile kurzilor, dintre care cei mai multi apartin organizatiei teroriste PKK. PKK se ascunde in spatele unei organizatii de masa, denumita generic „Frontul de Eliberare al Kurzilor” (in original ERNK), care grupeaza diverse organizatii de femei, tineret, studenti sau oameni de afaceri kurzi din Romania. Oamenii de afaceri kurzi, de pilda, s-au grupat in „Asociatia Oamenilor de Afaceri din Orient”. Despre aceasta asociatie, raportul SRI din 2002 sublinia ca servea drept „excelenta legatura pentru activitatile PKK”. Toate organizatiile kurde din Romania se aflau sub controlul strict al PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), iar seful PKK era, in acelasi timp, si seful frontului ERNK. Responsabilul direct pentru colectarea fondurilor era una si aceeasi persoana cu delegatul pentru probleme de propaganda al PKK. Circa 90% dintre kurzii din Romania faceau parte din organizatii care apartineau ERNK si cotizau, in acest cadru, la PKK, iar PKK varsa bani la PSD. Sursa, citata de mass-media de la Bucuresti, mai subliniaza ca 75% dintre acesti mici investitori orientali din Romania sunt de nationalitate turca, dar in realitate, kurzi, iar ERNK le punea la dispozitie capitalul initial pentru a demara micile afaceri.

Combaterea PKK

La data de 6 februarie 2002, SRI a coordonat o actiune prin care s-a realizat retinerea si expulzarea in Turcia a cetateanului turc de origine kurda Orhan Kop, alias Salih Bingoltekin (nume fals), nume de cod “Orhan” – adjunctul liderului PKK din tara noastra, responsabil financiar al gruparii, relata cotidianul roman Ziua. Potrivit sarcinilor care-i reveneau pe linia organizatiei teroriste kurde, acesta era coordonatorul echipelor de colectori de fonduri (membri si simpatizanti activi ai PKK), in beneficiul gruparii, care actionau inclusiv prin mijloace si metode violente. In urma unor investigatii complexe, SRI a obtinut date potrivit carora Orhan Kop, urmare a sarcinilor primite din partea conducerii organizatiei, intentiona sa actioneze in forta (prin santaj si amenintari directe cu moartea) asupra mai multor oameni de afaceri turci din Romania, pentru a-i determina sa sustina financiar organizatia. Pentru asigurarea conspirativitatii actiunii, Orhan a apelat la o echipa PKK, formata din persoane care nu aveau rezidenta in tara noastra si care urmau sa soseasca din exterior special pentru astfel de operatiuni.
Orhan Kop a venit in Romania in luna ianuarie 2000, solicitand acordarea statutului de refugiat politic, uzand, in acest sens, de o identitate falsa, pe numele de Salin Bingoltekin. Pe caile specifice unui serviciu secret, SRI a obtinut informatii potrivit carora Orhan Kop este membru PKK si a executat in Turcia, in perioada 1996-1999, o pedeapsa privativa de libertate, datorita implicarii in activitati teroriste. In urma acestor date, autoritatile romane au luat decizia de a-i refuza acestuia acordarea statutului de refugiat.
In perioada 17-19 aprilie 2002, ofiteri ai Inspectoratului pentru Prevenirea si Combaterea Terorismului din SRI au realizat, in cooperare cu Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog din Ministerul de Interne, o actiune de distrugere a activitatilor unor cetateni turci de origine kurda (Gundogdu Mehmet si Gundogdu Mahmut, alias Akarsu Hasan), simpatizanti activi ai organizatiei PKK din Romania. In aceasta operatiune a fost depistat un pistol cu glont si cinci cartuse, care se aflau depozitate intr-o ascunzatoare a liderului PKK din Romania, Fahri Aras. In urma actiunii SRI-DCCOA, etnicii kurzi au fost arestati, iar armamentul a fost scos din circuitul gruparii teroriste. Ulterior, ofiterii SRI au stabilit ca persoanele care gestionau armamentul erau fosti combatanti ai fortelor kurde de gherila care actioneaza in nordul Irakului.
Masurile ofensive realizate de SRI, corelate cu alte actiuni similare intreprinse impotriva nucleului din Romania al organizatiei teroriste PKK, au determinat parasirea ilegala a tarii noastre, la sfarsitul lunii aprilie 2002, cu destinatia Bulgaria, de catre liderul gruparii – Fahri Aras, nume de cod “ALI”. Activitatile SRI pe linia combaterii terorismului kurd au continuat. La data de 13 iunie 2002, SRI a coordonat o actiune prin care s-a realizat retinerea si expulzarea in Turcia a cetateanului turc de origine kurda Tayfur Orum, alias Erbil Mutalip (nume fals), nume de cod “AHMET”, liderul din Romania al organizatiei KADEK/ PKK, cel care a preluat comanda filialei din Romania de la Fahri Aras.
Expulzarea a fost decisa in urma faptului ca SRI detinea dovezi ca Tayfur Orum ordonase reluarea actiunilor de amenintare, inclusiv prin folosirea de metode si mijloace violente, asupra etnicilor kurzi rezidenti in tara noastra, in scopul determinarii acestora sa “stranga randurile” in jurul organizatiei si sa reia sprijinul financiar si logistic in favoarea gruparii. Tayfur Orum a venit in Romania in luna aprilie 2002, utilizand si el o identitate falsa – Erbil Mutalip.
Serviciile secrete europene partenere ale SRI au comunicat ulterior ca retinerea si expulzarea din Romania a activistilor KADEK/ PKK Tayfur Orum, alias Erbil Mutalip (lider local) si Ali Kizil, alias Gezenoz Mahfuz (adjunctul liderului) a prevenit o operatiune majora a PKK in Europa de vest. Supravegherea operativa continua, obtinerea de informatii si actiunile ofensive ale ofiterilor de lupta antiterorista din cadrul SRI in cazul liderului Tayfur Orum, corelate cu alte actiuni similare intreprinse impotriva nucleului din Romania al organizatiei teroriste PKK au determinat parasirea ilegala a teritoriului tarii noastre, la inceputul lunii iulie 2002, cu destinatia Ungaria, de catre noul lider al gruparii – Ali Kizil alias Gezenoz Mahfuz, nume de cod “CEMAL”.

Nume de cod Sedat

O alta operatiuni importanta a SRI a fost aceea de arestare si expulzare in Turcia, a cetateanului turc Semih Genc, alias “SEDAT”, ex-liderul nucleului din Romania al organizatiei teroriste turce DHKP/C (Partidul Revolutionar de Eliberare a Poporului), relata acelasi cotidian. In cadrul investigatiilor facute de SRI au fost obtinute date si informatii despre prezenta si activitatea pe teritoriul Romaniei a unui nucleu al organizatiei teroriste DHKP/C, condus de catre cetateanul turc Semih Genc, alias Mustafa Ektik, nume de cod „SEDAT”. SRI a obtinut informatii care au certificat faptul ca Semih Genc este coordonatorul activitatilor desfasurate de organizatia DHKP/C in mediile comerciantilor turci din tara noastra si ca se afla in directa subordonare fata de centrala organizatiei din Grecia. Ofiterii SRI specializati in lupta antiterorista au stabilit ca, in baza ordinelor si instructiunilor transmise de Semih Genc, membrii gruparii DHKP/C – filiala din Romania si-au intensificat actiunile de colectare de fonduri din tara noastra, inclusiv prin utilizarea de mijloace si metode violente (amenintari, agresiuni fizice), solicitand comerciantilor turci achitarea unor sume de bani in beneficiul organizatiei. Semih Genc a condus si operatiunile de scoatere ilegala din Romania a unor mari sume de bani, destinate sustinerii financiare a activitatilor organizatiei din Turcia.
Avand in vedere pericolul evident rezultat din activitatea in Romania, a lui Semih Genc, precum si solicitarea autoritatilor turce de localizare si extradare a acestui activist important al DHKP/C, SRI a initiat si a coordonat o operatiune complexa, in colaborare cu MI, care a vizat localizarea, arestarea si expulzarea in Turcia a celui in cauza. Trebuie precizat ca pe numele lui Semih Genc existau doua mandate internationale de arestare. La 4 Octombrie 2002, Ministerul de Justitie a decis retragerea definitiva a statutului de refugiat in Romania a lui Semih Genc.
Un fapt deosebit de important trebuie precizat. Dupa includerea DHKP/C pe lista organizatiilor teroriste de catre Uniunea Europeana, Romania a fost primul stat european care a luat primele masuri pentru combaterea activitatilor acestei organizatii, printr-o actiune de arestare si expulzare in Turcia a unui lider al acestei grupari.

Expulzari pe banda rulanda

Raportul MIT pe 2009, citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS, recunoaste aportul adus de Romania in lupa impotriva terorismului kurd. Reamintim ca SRI a luat masuri pentru expulzarea din Romania a mai multor lideri extremisti kurzi, inclusiv Asef Sari, unul din liderii regionali ai PKK. Asef Sari se afla in atentia SRI inca din 2001, cand a intrat in Romania pe baza unui pasaport falsificat. Serviciul secret romanesc avea informatii, primite din partea autoritatilor turcesti, potrivit carora Asef Sari fusese condamnat in Turcia pentru activitati teroriste, prin intermediul PKK.
La 22 iunie 1999, Asef Sari a primit o condamnare de 3 ani si 9 luni, activitatea sa in sprijinul organizatiei teroriste kurde fiind documentata de serviciile secrete turcesti. Refugiat la Bucuresti, kurdul s-a implicat serios in activitatile KADEK (fost PKK), ajungand pana la pozitia de sef al Departamentului economic si coordonator al operatiunilor financiare din Romania. Asef Sari s-a implicat puternic in activitatea KADEK in Romania, desfasurand operatiuni ilegale care mergeau pana la santaj, extorcare de fonduri si amenintari cu moartea pentru afaceristii turci care nu cotizau cu diverse sume la conturile KADEK, relateaza cotidianul romanesc Ziua.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *