Pristina asteapta recunoasterea independentei

de | aug. 8, 2010 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Zeci de state, chiar şi dintre membrii Uniunii Europene (UE), se pregătesc să recunoască independenţa Republicii Kosovo, în urma avizului Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), care a apreciat că declaraţia de independenţă a Priştinei este conformă cu dreptul internaţional, a declarat şeful diplomaţiei kosovare, Skender Hyseni, citat de agentia de presa KARADENIZ PPRESS.

Etnicii albanezi din Kosovo sarbatoresc verdictul CIJ

Etnicii albanezi din Kosovo sarbatoresc verdictul CIJ

Zeci de state, chiar şi dintre membrii Uniunii Europene (UE), se pregătesc să recunoască independenţa Republicii Kosovo, în urma avizului Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), care a apreciat că declaraţia de independenţă a Priştinei este conformă cu dreptul internaţional, a declarat şeful diplomaţiei kosovare, Skender Hyseni, citat de agentia de presa KARADENIZ PPRESS. „În ceea ce priveşte noile (n.r.-state care intenţionează să recunoască independenţa Kosovo), miniştrii de Externe şi alţi diplomaţi de rang înalt din mai multe ţări mi-au sugerat acest lucru, imediat după decizia CIJ”, a subliniat inaltul oficial de la Pristina. „Aşteptarea avizului CIJ a amânat, cu siguranţă, numeroase recunoaşteri”, a adaugat Hyseni. El a mai apreciat că unele dintre cele cinci ţări membre UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo – Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru – ar putea să îşi schimbe opinia, dând asigurări că „vor exista ţări la care nimeni nu se aşteaptă, care vor recunoaşte (Kosovo)”.
Reamintim ca intr-un aviz consultativ, publicat in data de 22 iulie 2010, CIJ, principalul organism judiciar al ONU, a conchis că declaraţia de independenţă a Kosovo nu a încălcat dreptul internaţional. Un număr de 69 de ţări, între care Statele Unite şi 22 dintre cele 27 de state membre UE, au recunoscut până în prezent independenţa acestei foste provincii sârbe cu două milioane de locuitori, dintre care 90% sunt etnici albanezi.
Mai multe ţări, printre care Federatia Rusa şi China, susţin pozitia oficiala a Belgradului, care se opune acestei independenţe. Conform analistilor politici, statele care se opun independentei Kosovo se tem ca acest precedent să nu alimenteze sau să nu valideze miscarile separatiste pe propriile lor teritorii.

Kosovo forteaza aderarea la ONU

Republica Kosovo a solicitat Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) sa inlocuiasca rezolutia actuala privind statutul sau cu o alta care ar permite acestei foste provincii sarbe, ce si-a proclamat independenta in 2008, sa adere la organizatia mondiala, a anuntat serviciul de presa al Ministerului Afacerilor Externe de la Pristina, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ultimul obiectiv este de a deveni membru al Natiunilor Unite”, a declarat seful diplomatiei kosovare, Skender Hyseni, in cursul unei reuniuni la New York cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, potrivit comunicatului. Hyseni a solicitat ca Rezolutia 1.244 – care instaurase in 1999 administratia ONU in provincia secesionista albanofona – sa fie inlocuita cu o alta, in urma proclamatiei de independenta a Kosovo si avizului recent al Curtii Internationale de Justitie (CIJ), potrivit caruia gestul Pristinei nu incalca dreptul international.
Reamintim ca independenta Kosovo a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de tari, inclusiv 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene si Statele Unite. La randul sau, Serbia, care considera in continuare Kosovo drept parte a teritoriului sau, a depus la Natiunile Unite, inaintea Adunarii Generale din septembrie, un proiect de rezolutie care face apel la noi discutii.

Ofensiva diplomatica

Republica Kosovo a cerut Greciei sa-i recunoasca independenta dupa avizul Curtii Internationale de Justitie (CIJ), care a apreciat ca declaratia de independenta a fostei provincii sarbe nu incalca dreptul international. “A venit timpul ca Grecia sa recunoasca Republica Kosovo”, a declarat presedintele Kosovo, Fatmir Sejdiu, la finalul unei intalniri cu adjunctul ministrului grec de externe, Dimitris Droutsas, scrie presa regionala, preluata de KARADENIZ PRESS. O recunoastere a Kosovo de catre Grecia “ar fi foarte importanta pentru pace si o stabilitate durabila a regiunii”, a adaugat presedintele Kosovo. “Apreciem ca dupa avizul CIJ toate dilemele care puteau ridica intrebari unui stat in privinta legitimitatii independentei tarii noastre nu mai exista”, a mai precizat Fatmir Sejdiu.
Anterior, Serbia a anuntat din nou ca nu va recunoaste niciodata – implicit sau explicit – declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia, din 17 februarie 2008. Ministrul sarb de externe, Vuk Jeremic, a avertizat ca lipsa de acord in cazul Kosovo va avea drept consecinta crearea unui precedent universal aplicabil, care va oferi un model gata facut pentru secesiune unilaterala si a estimat ca trebuie elaborata o solutie reciproc acceptabila. In schimb, premierul kosovar Hashim Thaci a calificat drept “injusta” pozitia celor cinci state membre ale UE – Spania, Grecia, Cipru, Slovacia si Romania – de nerecunoastere a independentei Kosovo.

Demers sarbesc

Presa din Serbia scrie ca ca ministrul sarb de externe s-a aflat pe 29 iulie la New York, in cadrul unei vizite avand drept scop de a face cunoscuta pozitia Belgradului privind Kosovo in fata reprezentantilor Organizatiei Natiunilor Unite si ai Miscarii tarilor Nealiniate (Non-Aligned Movement, NAM). In opinia lui Jeremic, singura cale de a merge mai departe este de a incepe un dialog intre parti care sa duca la un compromis, la o solutie reciproc acceptabila la toate punctele aflate in suspensie.
Referindu-se la avizul consultativ al CIJ potrivit caruia declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia nu incalca dreptul international, Jeremic a afirmat ca CIJ a lasat in seama Adunarii Generale a ONU sarcina de a gestiona repercusiunile politice ale avizului consultativ. Acest lucru a fost confirmat si de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, care a subliniat ca Adunarea Generala “va stabili cum sa se procedeze in aceasta chestiune”, a precizat seful diplomatiei sarbe.
In opinia lui Jeremic, avizul CIJ nu subscrie la ideea ca declaratia de independenta este un caz unic, dar nici nu sustine pretentia Pristinei potrivit careia Kosovo este un stat. Mai mult, afirma Jeremic, CIJ a evitat sa aprobe dreptul provinciei Kosovo, afisat in mod fatis, de secesiune fata de Serbia, sau orice alt pretins drept la autodeterminare al etnicilor albanezi din Kosovo.

Aviz contestat

Seful diplomatiei sarbe este de parere ca autoritatile etnicilor albanezi din Kosovo interpreteaza, deliberat, in mod eronat avizul CIJ, pe care-l considera o legalizare a tentativei lor de secesiune. Aceasta va avea consecinte problematice largi si profunde pentru comunitatea internationala, a subliniat Jeremic. “Asteptam ca Europa sa manifeste unitate in pozitia Kosovo. Spania si Grecia si altele ne-au spus ca asteapta decizia Curtii Internationale. Acum totul a devenit absolut clar: nerecunoasterea Kosovo este acum injusta si ingreuneaza perspectiva integrarii noastre europene” , a declarat, la randul sau, Hashim Thaci intr-o declaratie pentru presa londoneza. “Kosovo functioneaza deja de doi ani si jumatate ca stat independent. si vreau sa indemn celelalte state care nu au recunoscut Kosovo sa o faca acum”, a adaugat premierul kosovar. Curtea Internationala de Justitie a apreciat intr-un aviz consultativ ca declaratia de independenta a Kosovo, din 17 februarie 2008, nu incalca dreptul international. Slovacia, Spania, Grecia, Cipru si Romania sunt cele cinci state ale UE care refuza sa recunoasca independenta Kosovo.

Independenta legala

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga a apreciat recent ca declaratia de independenta a Kosovo “nu a incalcat dreptul international general”. Potrivit avizului consultativ dat de CIJ vizavi de legalitatea acestei declaratii, Curtea “conchide ca declaratia de independenta din 17 februarie 2008 nu a incalcat dreptul international general”, a declarat Hisashi Owada, presedintele CIJ, la Palatul Pacii din Haga. Pâna in prezent, Kosovo a fost recunoscut de 69 de tari, intre care Statele Unite si 22 dintre cele 27 de state membre UE. Acesta are doua milioane de locuitori, dintre care 90% sunt albanezi. Serbia a obtinut la 8 octombrie din partea Adunarii Generale a ONU permisiunea de a sesiza CIJ cu privire la legalitatea proclamarii independentei Kosovo la 17 februarie 2008. Kosovo si-a declarat independenta in 17 februarie 2008. Noul stat a fost recunoscut pâna in prezent de 69 de tari, inclusiv de Statele Unite si 22 dintre cei 27 de membri UE, cu exceptia Spaniei, României, Greciei, Slovaciei si Cipru.
CIJ a fost sesizata in legatura cu legalitatea declararii independentei Kosovo fata de Serbia de Adunarea Generala a ONU. intrebarea exacta adresata instantei a fost: “Declararea unilaterala a independentei de catre institutiile provizorii ale autoguvernarii din Kosovo este in concordanta cu legea internationala?”. Belgradul nu recunoaste independenta Kosovo, considerând acest teritoriu provincia sa meridionala. Desi nu are caracter obligatoriu, decizia CIJ privind independenta Kosovo este asteptata in intreaga lume, pentru ca poate avea repercusiuni asupra mai multor miscari separatiste din lume. De asemenea, poate fie sa consolideze independenta Kosovo, fie sa impiedice noi recunoasteri. Etnicii albanezi din Kosovo au decis sa declare independenta teritoriului de Serbia, dupa aproape doi ani de negocieri monitorizate international. Dupa eliberarea avizului de catre CIJ, Kosovo a invitat Serbia la negocieri din calitate de stat “suveran”.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 69 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale NATO. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.
Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independeta fata de China comunista, a recunoscut independenta Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *