Parlamentul European stabileste prioritatile pentru summitul UE-SUA

In contextul summit-ului UE-SUA din 20 noiembrie 2010 de la Lisabona, membrii Parlamentului European au adoptat joi recomandarile adresate Consiliului, axandu-se pe cooperarea economica transatlantica, protectia datelor cu caracter personal, eliminarea vizelor, introducerea unei taxe de calatorie si aparitia in presa a documentelor militare clasificate din Irak. Relatiile comerciale cu Statele Unite in contextul actualei crize economice reprezinta aspectul principal abordat de catre deputati. Parlamentul reitereaza sprijinul pentru realizarea pietei transatlantice pana in 2015, dar se arata preocupati privire la alimentele noi, produse modificate genetic precum si utilizarea clonarii in cresterea animalelor sau acceptarea de catre partea americana a etichetarii exclusive in sistem metric a produselor UE. Dezvoltarea unei strategii comune de actiune UE-SUA de asigurare a respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in vederea combaterii comertului mondial cu produse falsificate si piratate, inclusiv negocierile actuale pentru concluderea Acordului comercial impotriva contrafacerilor.

Comisia Europana si noua strategie energetica

Au fost stabilite cinci prioritati: cresterea eficientei energetice, construirea unei piete integrate – „Energii in Europa”, atingerea unui inalt nivel de siguranta si securitate energetica, extinderea leadership-ului comunitar in domeniul tehnologiei si al inovarii energiei si intarirea dimensiunii externe a pietei UE. La prezentarea strategiei, comisarul pentru energie Günther Oettinger a spus ca, desi exista o piata unica europeana in numeroase domenii, nu exista inca una a energiei si intentia sa este crearea ei in urmatorii cinci ani. El a mai spus ca Europa nu este pregatita sa faca fata provocarilor aduse de schimbarile climatice si provocarilor viitorului in materie de energie in general. Comisarul Oettinger a propus interconectarea retelelor de gaz si electricitate a celor 27 de state membre si o infrastructura adecvata, pentru ca Uniunea sa-si poata indeplini obiectivele. El a comparat dezvoltarea infrastructurii cu cea din alte domenii, precum internetul, de exemplu, si a spus ca infrastructura energetica se afla la nivelul secoului XIX.
Saptamana viitoare, Comisia Europeana va face primul pas si va discuta propunerile referitoare la infrastructura energetica, iar comisarul Oettinger spera ca va primi si avizul sefilor de stat si de guvern la un summit special, la 4 februarie anul viitor. Comisarul pentru energie considera ca este importanta construirea unei retele energetice europene, asa incat gazul sa circule dinspre Est spre Vest, dar si in sens invers. Existenta unei retele energetice comune europene este considerata importanta si din alt punct de vedere: crearea unei piete unice a energiei ar plasa Europa pe primul loc in lume, inaintea Chinei si a Statelor Unite si asta ar presupune si o negiciere mai mare cu partenerii. Strategia energetica a urmatorilor zece ani pune accent si pe o politica externa comuna in domeniul energetic, fiind subliniate relatiile cu Rusia, Elvetia, Norvegia, tarile din Maghreb si Turcia, pentru a avea o viziune continentala a politicii energetice. Eficienta energetica este considerata, de asemenea, una dintre marile prioritati, corelata cu obiectivele asumate de europeni in lupta impotriva schimbarilor climatice. Eficienta energetica va capata caracter obligatoriu pentru statele membre si va fi un criteriu in licitatiile publice in fiecare tara. Sunt vizate, mai ales, transporturile si constructiile.

Parlamentul European aloca fonduri pentru energie

Joi, Parlamentul European a votat mobilizarea a €146 milioane din fondurile neangajate in vederea finantarii unor proiecte in materie de economie de energie, eficienta energetica si de energie regenerabila. Legislatia astfel modificata privind Planul european de redresare energetica va redirectiona fondurile neutilizate catre un nou fond pentru a finanta proiecte precum: renovarea unor cladiri publice sau private pentru a imbunatati eficienta energetica sau pentru a face trecerea la energia regenerabila; construirea unor instalatii de incalzire si energie bazate pe energii regenerabile, si integrarea acestora in retele de distributie; transport public urban curat prin introducerea vehiculelor electrice si pe baza de hidrogen; infrastructuri locale, precum iluminare stradala eficienta, stocarea energiei electrice sau sisteme inteligente de masurare.
Fondul va ajuta autoritatile locale si regionale la finantarea unor astfel de proiecte, care trebuie sa fie viabile din punct de vedere economic si financiar, asa incat sa refinanteze investitiile in timp util. Incepand cu 1 ianuarie 2011, €146.34 milioane vor fi disponibile si vor trebui alocate pana la 31 martie 2014. Contributiile din acest fond pot lua forma unor imprumuturi, garantii sau produse financiare. Pana la 15% din finantare poate fi utilizata pentru asistenta tehnica acordata autoritatilor publice in vederea elaborarii de proiecte. Echilibrul geografic va fi un criteriu important in procesul de selectie a proiectelor. Parlamentul a adoptat amendamentul propus cu 582 voturi pentru, 27 impotriva si 7 abtineri.

Finantare energetica

Planul european de redresare energetica (PERE), care a fost lansat in 2009, isi propune sa stimuleze relansarea economica prin finantarea de proiecte energetice, cum ar fi interconectori transfrontalieri pentru gaze si energie electrica, parcuri eoliene offshore, si proiecte pentru captarea si stocarea carbonului (CSC). In 2010, un total de 3.98 miliarde de euro a fost alocat pentru astfel de proiecte.
Parlamentul European a solicitat includerea eficientei energetice si a energiei regenerabile in PERE atunci cand a fost propus pentru prima oara. Comisia Europeana a promis sa ia in considerare acest lucru intr-o etapa ulterioara, utilizand fondurile necheltuite pana la sfarsitul anului 2010. Regulamentul modificat prevede o baza legala pentru acest lucru, altfel banii vor fi transferati la bugetele nationale. Legislatia urmeaza sa fie aprobata de Consiliu pana la sfarsitul acestui an. Ca urmare a necesitatii urgente de solutionare a crizei economice, regulamentul ar trebui sa intre in vigoare imediat dupa publicare in Jurnalul Oficial European.