Președintele american Donald Trump analizează posibilitatea retragerii a aproximativ 35.000 de soldați americani staționați în Germania, o mișcare care ar putea afecta semnificativ relațiile dintre SUA și Europa. Potrivit publicației britanice Telegraph, această decizie ar fi motivată de dorința administrației Trump de a redistribui trupele în țările NATO care și-au mărit cheltuielile pentru apărare, precum Polonia și Ungaria. Donald Trump a subliniat în repetate rânduri necesitatea ca Europa să-și intensifice investițiile în apărare.

Frustrarea sa față de aliații europeni care, în opinia sa, nu contribuie suficient la securitatea colectivă, a fost un punct central al discursului său despre NATO. În timpul primului său mandat, Trump a ordonat retragerea a aproape 12.000 de soldați din Germania, însă această decizie a fost anulată ulterior de președintele Joe Biden. Surse din administrația americană susțin că, deși nu există un anunț oficial iminent, Pentagonul ia în considerare repoziționarea forțelor pentru a răspunde mai eficient amenințărilor globale. Repoziționarea trupelor americane ar urma să sprijine țările care și-au respectat angajamentele privind cheltuielile militare asumate în cadrul NATO.

În acest sens, Ungaria și alte state din Europa de Est, precum Polonia și România, ar putea beneficia de o prezență militară americană sporită. În 2025, conform datelor United States European Command (EUCOM), aproximativ 84.000 de soldați americani erau staționați în Europa, cu numărul fluctuant în funcție de exercițiile militare și rotațiile unităților. După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, SUA au desfășurat aproximativ 20.000 de soldați suplimentari în statele vecine Rusiei și Belarusului. În prezent, peste 40 de baze militare americane sunt răspândite pe continent, majoritatea fiind concentrate în Germania, Italia, Polonia și Regatul Unit.

Aceste facilități nu doar găzduiesc soldați americani, ci și servesc drept centre logistice și de antrenament pentru forțele NATO. De exemplu, baza Büchel din Germania găzduiește între 10 și 20 de bombe nucleare americane B-61, iar unități ale Gărzii Naționale din Pennsylvania colaborează cu forțele lituaniene pentru exerciții militare comune. Forțele americane din Europa sunt organizate în mai multe categorii: trupe staționate permanent, care au o prezență pe termen lung în baze fixe, precum cele din Germania și Italia, forțe rotaționale pe termen lung, care participă la misiuni specifice în Europa de Est, cum ar fi NATO Enhanced Forward Presence (EFP) sau Operation Atlantic Resolve, trupe implicate în exerciții temporare, care participă la antrenamente multinaționale alături de aliați NATO și forțe specializate în gestionarea arsenalului nuclear american în Europa.

În prezent, SUA mențin aproximativ 100 de bombe nucleare B-61 în Belgia, Italia, Olanda, Germania și Turcia. Aceste arme sunt păstrate în cadrul unui program de descurajare nucleară gestionat de NATO. O eventuală retragere semnificativă a trupelor americane din Europa ar putea avea consecințe majore asupra NATO. Unul dintre principalele riscuri este slăbirea credibilității Articolului 5 al Tratatului NATO, care stipulează că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra întregii alianței. De asemenea, o reducere drastică a prezenței militare americane ar putea afecta echilibrul strategic dintre NATO și Rusia.

Oficialii europeni sunt îngrijorați că lipsa trupelor SUA ar putea încuraja Rusia să își intensifice activitățile în regiune. Pe de altă parte, această mișcare ar putea accelera procesul de consolidare a apărării europene independente. Germania, de exemplu, și-a exprimat intenția de a deveni mai autonomă în materie de securitate și apărare, ceea ce ar putea duce la o schimbare semnificativă în dinamica alianței transatlantice.

Dacă administrația Trump decide să își reducă angajamentele în Europa, aceasta ar putea marca o schimbare fundamentală în politica externă americană. Unele state europene au început deja să își intensifice cheltuielile pentru apărare, anticipând o eventuală retragere a sprijinului american.

În plus, ziarul suedez Expressen a raportat că SUA au informat aliații NATO că intenționează să înceteze participarea la planificarea unor exerciții militare viitoare în Europa. Această decizie, dacă se va concretiza, ar putea forța țările europene să își asume o mai mare responsabilitate în organizarea și finanțarea exercițiilor comune.

Retragerea sau redistribuirea trupelor americane în Europa de Est ar putea redefini securitatea continentului. Deși mutarea ar putea fi benefică pentru state precum Polonia și Ungaria, ea ridică semne de întrebare asupra viitorului NATO și al cooperării transatlantice. Dacă SUA decid să-și reducă angajamentele, Europa ar putea fi nevoită să își intensifice eforturile pentru a asigura propria securitate, fără a mai depinde exclusiv de protecția americană. Rămâne de văzut în ce măsură această schimbare va afecta stabilitatea regională și echilibrul de putere dintre NATO și Rusia.