Situația internă a Ucrainei pare a se înrăutăți de la lună la lună. În plus, se poate spune că a început și o cursă contra cronometru la Kiev pentru o obține cât mai mult sprijin până la alegerile prezidențiale din SUA deoarece încă nu este clar care va fi abordarea viitoarei administrații în ceea ce privește cel mai mare conflict terestru din Europa din ultimii 70 de ani.

Administrația de la Kiev intenționează să cheltuiască încă 500 de miliarde de grivne pentru finanțarea eforturilor de război și, pentru a realiza acest lucru, plănuiește să majoreze împrumuturile și impozitele. Această decizie a guvernului ucrainean a provocat o reacție negativă atât din partea întreprinderilor străine, cât și a celor autohtone. Criticile s-au intensificat după ce proiectul de lege fiscală, care prevede creșterea taxelor, a fost prezentat parlamentului ucrainean pentru dezbatere la începutul lunii iulie.

Comunitatea de afaceri din Ucraina a reacționat dur, exprimându-și nemulțumirea față de propunerile guvernului. Camera de Comerț ucraineană a emis un comunicat în care sublinia că introducerea de noi taxe în căutarea de venituri suplimentare va crea o povară semnificativă asupra mediului de afaceri. În contextul agresiunii ruse și al distrugerii infrastructurii, al scăderii piețelor și al diminuării numărului de angajați, o presiune fiscală suplimentară ar face ca stabilitatea economică să fie imposibil de atins.

Altă problemă semnificativă pentru Ucraina o reprezintă relația tot mai tensionată cu o parte din vecinii săi vestici. Ungaria și Slovacia explorează opțiunea de a restricționa sau chiar de a suspenda furnizarea de electricitate către Ucraina dacă aceasta nu deblochează transportul de petrol livrat de compania rusă Lukoil prin conducta Drujba. Ucraina a impus sancțiuni asupra Lukoil și a interzis livrarea de petrol prin conducta Drujba, care traversează secțiunea sudică a teritoriului ucrainean, îndreptându-se spre Ungaria și Slovacia. Experții consultați au menționat că o astfel de măsură este teoretic posibilă, dar ar necesita coordonarea între Ungaria și Slovacia.

Anterior, premierul slovac, Robert Fico, a avertizat anterior că, în absența reluării tranzitului de petrol de către Lukoil, Slovacia ar putea suspenda furnizarea de motorină către Ucraina. Motivul acestei posibile măsuri este că rafinăria Slovnaft, deținută de compania ungară MOL, nu va avea suficient petrol pentru procesare. Această rafinărie furniza la un moment dat aproximativ 10% din consumul intern de motorină al Ucrainei.

De asemenea, moralul populației ucrainene a scăzut destul de mult în ultimii 2 ani, iar din această cauză discursul public al oficialilor s-a modificat semnificativ. Ideea recuperării tuturor teritoriilor pare a se îndepărta din ce în ce mai mult. Conform unui sondaj recent realizat în luna mai de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, cu sprijinul financiar al SUA și Suediei, 57% dintre ucraineni sunt de părere că Ucraina ar trebui să înceapă negocieri cu Rusia pentru a încheia conflictul declanșat de invazia Kremlinului. În același timp, un procent semnificativ de 66% dintre respondenți consideră că Ucraina trebuie să recupereze toate teritoriile pierdute, inclusiv Crimeea, care a fost anexată de Rusia în 2014, și regiunile estice Donețk și Lugansk, anexate de Moscova în septembrie 2022, împreună cu regiunile Herson și Zaporojie din sudul țării.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că întreaga lume, inclusiv Ucraina, își dorește ca Rusia să participe la al doilea summit de pace, planificat pentru sfârșitul acestui an, cu scopul de a pune capăt conflictului din Ucraina. Zelenski a lansat o ofensivă diplomatică pentru a pune capăt războiului, care se află acum în al treilea an. În luna iunie, el a organizat un prim summit în Elveția, la care au participat lideri și oficiali din numeroase țări. Deși Kremlinul nu a fost invitat la prima întâlnire, Zelenski consideră că acum este esențial ca Rusia să fie prezentă la următorul summit.

Volodymyr Zelensky a declarat că orice concesii teritoriale pentru a pune capăt conflictului cu Rusia ar trebui să fie validate printr-un referendum în Ucraina. Cu toate acestea, președintele ucrainean consideră că aceasta nu este cea mai bună opțiune, deoarece ar putea fi percepută ca o victorie pentru Vladimir Putin. Zelensky a afirmat că Ucraina nu va renunța niciodată la teritoriile sale, având în vedere că o astfel de decizie ar reprezenta o încălcare a Constituției. Potrivit lui Zelensky, orice decizie privind integritatea teritorială a țării trebuie luată de poporul ucrainean și nu doar de președinte.

Analistul Viktor Kovalenko consideră că propunerea lui Zelensky de a organiza un referendum ar putea marca o schimbare semnificativă de politică și ar putea afecta popularitatea sa, care în prezent este puternică în contextul unității naționale în fața agresiunii rusești. Kovalenko sugerează că un referendum nu garantează că ucrainenii vor accepta cedarea de teritorii și ar putea, în schimb, să reafirme angajamentul lor față de granițele din 1991, anul în care Ucraina și-a declarat independența.