Behgjet Pacolli

Curtea Constituţională de la Pristina a declarat, luni, neconstituţională alegerea preşedintelui din Kosovo, Behgjet Pacolli, transmite presa internationala. Decizia Curţii, despre care nu se ştie deocamdată dacă va determina demisia lui Pacolli, survine în urma unei sesizări a principalelor partide de opoziţie. Parlamentul de la Pristina l-a ales la 22 februarie, cu o slabă majoritate, pe controversatul om de afaceri kosovaro-elveţian Behgjet Pacolli în funcţia de preşedinte al Kosovo, în cadrul acordului de împărţire a puterii după alegerile legislative din decembrie. Pacolli, candidat unic, a fost ales în turul al treilea de scrutin, cu numai 62 de voturi din totalul celor 120 ale legislativului, după ce în primele două tururi nu a obţinut majoritatea de două treimi necesară. Principalele partide de opoziţie au boicotat şedinţa parlamentului, invocând legăturile de afaceri ale lui Pacolli cu Rusia, care nu a recunoscut independenţa autoproclamată a Kosovo, şi implicarea sa în politică pentru scopuri de afaceri. Pacolli era singurul candidat la postul de presedinte, dupa ce a format o coalitie cu Partidul Democratic din Kosovo (PDK), al premierului in exercitiu Hashim Thaci. Trei tururi de scrutin au fost necesare pentru a-l alege pe Pacolli, cu 62 de voturi, tinand cont ca parlamentarii opozitiei au boicotat votul. Premierul in exercitiu din Kosovo, Hashim Thaci, a anuntat atunci ca a format o coalitie cu partidul acestui bogat om de afaceri si cu reprezentantii minoritatilor etnice, care ii va permite sa formeze un nou guvern, la doua luni dupa alegeri. Coalitia „va actiona numai in interesul cetatenilor din Kosovo, pentru a conduce Kosovo pe calea societatilor civilizate”, a afirmat atunci omul de afaceri Behgjet Pacolli, liderul Aliantei pentru un nou Kosovo (AKR). Thaci a fost insarcinat de presedintele interimar Jakup Krasniqi sa formeze noul guvern. Partidul Democratic din Kosovo (PDK), condus de Thaci, a obtinut 34 dintre cele 120 de mandate ale noului Parlament, format in urma alegerilor legislative anticipate din 12 decembrie. Cu cele opt mandate de care dispune AKR si circa 20 de mandate ale partidelor minoritatilor, coalitia lui Thaci va dispune de o majoritate fragila in Parlament. Independenta Kosovo a fost recunoscuta de 75 de state, printre care se numara SUA si 22 dintre cele 27 de state membre UE. Premierul kosovar in exercitiu, Hashim Thaci, a semnat cu un mic partid un acord privind formarea unui guvern capabil sa inceapa negocieri privind relatiile Kosovo-Serbia. Partidul Democrat din Kosovo (PDK) al lui Hashim Thaci s-a unit cu Alianta Noul Kosovo (AKR) si cu partide reprezentand minoritatile etnice, la doua luni dupa alegerile legislative. PDK a obtinut o treime din voturile alegatorilor, iar pentru a putea guverna a fost nevoit sa se alieze cu un partid clasat pe locul cinci la legislative, deoarece formatiunile de pe urmatoarele trei locuri au refuzat sa i se alature la guvernare. Contextul politic tensionat din Kosovo a amanat inceperea negocierilor cu Serbia, care nu recunoaste independenta regiunii dar a acceptat sa examineze modalitati de coexistenta intre celor doua parti. Conform rezultatelor, PDK a obtinut 32,40% din voturi, fiind urmat de principalul sau rival, Liga Democratica din Kosovo (LDK), cu 24,67% din optiuni. Cifrele au fost anuntate dupa ce s-a repetat in Kosovska Mitrovica, cel mare oras din Kosovo, din cauza neregulilor comise la alegerile legislative din 12 decembrie, primele dupa declararea unilaterala a independentei fostei provincii sarbe, in februarie 2008. La 9 ianuarie, alegerile s-au repetat in alte cinci municipalitati, din aceleasi motive.

Dialog intre Pristina si Belgrad

Serbia si Kosovo au inceput la inceputul lunii martie primul lor dialog direct de la proclamarea independentei Kosovo in urma cu trei ani. „Am venit aici intr-un spirit constructiv”, a afirmat atunci seful delegatiei kosovare, vicepremierul Edita Tahiri, sosind in cladirea din Bruxelles in care se desfasoara reuniunea. Seful delegatiei sirbe, Borko Stefanovic, inalt functionar in Ministerul de Externe de la Belgrad, a asigurat ca este pregatit sa-i stringa mina omologului sau kosovar. Cele doua delegatii au inceput convorbirile, urmind sa le continue miercuri dimineata.”Discutiile vor dura atit timp cit este necesar”, a spus Stefanovic. Convorbirile au loc sub auspiciile Uniunii Europene. Consilierul special al sefului diplomatiei europene Catherine Ashton, Robert Cooper, prezideaza aceasta reuniune care, potrivit unui diplomat de la Bruxelles, se deruleaza „in mod informal”. „Este o ocazie de a ajunge la o reconciliere istorica intre sarbi si albanezi si nu trebuie sa ratam aceasta ocazie nici noi si nici Pristina”, a declarat ministrul sarb pentru Kosovo, Goran Bogdanovic, saptamana trecuta. Belgradul si Pristina au convenit sa se angajeze intr-un dialog mediat de UE, pentru a imbunatati viata de zi cu zi a oamenilor din Kosovo, inclusiv a minoritatii sarbe. Bruxelles-ul incearca sa determine cele doua parti sa avanseze cat de mult posibil discutiile pe teme cum ar fi comunicatiile, transportul si energia. Tahiri a dat asigurari ca, in ceea ce o priveste, dialogul cu Belgradul se va purta „intr-o atmosfera creativa si constructiva”. „Vrem sa gasim solutii la probleme practice”, a adaugat ea. Pe de alta parte, Pristina nu dorea in niciun caz sa discute despre statutul Kosovo, un capitol considerat incheiat pentru kosovari.