Presedinte controversat, ales in Kosovo

, , ,
 
Parlamentul kosovar l-a ales recent pe magnatul din domeniul constructiilor Behgjet Pacolli in functia de presedinte al Kosovo, dupa mai multe tururi de scrutin boicotate de opozitie. Pacolli era singurul candidat la postul de presedinte, dupa ce a format o coalitie cu Partidul Democratic din Kosovo (PDK), al premierului in exercitiu Hashim Thaci. Trei tururi de scrutin au fost necesare pentru a-l alege pe Pacolli, cu 62 de voturi, din totalul de 67 de deputati prezenti, tinand cont ca parlamentarii opozitiei au boicotat votul. Premierul in exercitiu din Kosovo, Hashim Thaci, a anuntat saptamana trecuta ca a format o coalitie cu partidul acestui bogat om de afaceri si cu reprezentantii minoritatilor etnice, care ii va permite sa formeze un nou guvern, la doua luni dupa alegeri. Coalitia “va actiona numai in interesul cetatenilor din Kosovo, pentru a conduce Kosovo pe calea societatilor civilizate”, a afirmat si omul de afaceri Behgjet Pacolli, liderul Aliantei pentru un nou Kosovo (AKR). Thaci a fost insarcinat, la sfarsitul saptamanii trecute, de presedintele interimar Jakup Krasniqi sa formeze noul guvern.
Context politic tensionat
Partidul Democratic din Kosovo (PDK), condus de Thaci, a obtinut 34 dintre cele 120 de mandate ale noului Parlament, format in urma alegerilor legislative anticipate din 12 decembrie. Cu cele opt mandate de care dispune AKR si circa 20 de mandate ale partidelor minoritatilor, coalitia lui Thaci va dispune de o majoritate fragila in Parlament. Independenta Kosovo a fost recunoscuta de 75 de state, printre care se numara SUA si 22 dintre cele 27 de state membre UE.
Premierul kosovar in exercitiu, Hashim Thaci, a semnat cu un mic partid un acord privind formarea unui guvern capabil sa inceapa negocieri privind relatiile Kosovo-Serbia. Partidul Democrat din Kosovo (PDK) al lui Hashim Thaci s-a unit cu Alianta Noul Kosovo (AKR) si cu partide reprezentand minoritatile etnice, la doua luni dupa alegerile legislative. PDK a obtinut o treime din voturile alegatorilor, iar pentru a putea guverna a fost nevoit sa se alieze cu un partid clasat pe locul cinci la legislative, deoarece formatiunile de pe urmatoarele trei locuri au refuzat sa i se alature la guvernare. Contextul politic tensionat din Kosovo a amanat inceperea negocierilor cu Serbia, care nu recunoaste independenta regiunii dar a acceptat sa examineze modalitati de coexistenta intre celor doua parti.
Conform rezultatelor, PDK a obtinut 32,40% din voturi, fiind urmat de principalul sau rival, Liga Democratica din Kosovo (LDK), cu 24,67% din optiuni. Cifrele au fost anuntate dupa ce s-a repetat in Kosovska Mitrovica, cel mare oras din Kosovo, din cauza neregulilor comise la alegerile legislative din 12 decembrie, primele dupa declararea unilaterala a independentei fostei provincii sarbe, in februarie 2008. La 9 ianuarie, alegerile s-au repetat in alte cinci municipalitati, din aceleasi motive.
Independenta mafiota
Sultanatul Oman a oficializat recunoaşterea independenţei Kosovo, devenind a 75-a ţară care face aceasta, a anunţat ministerul de externe al statului arab in data de 9 februarie 2011. Decizia Omanului a fost anunţată iniţial în luna august 2010, în timpul vizitei prim-ministrului Hashim Thaci la Doha. Decizia statului arab a declansat o serie de speculatii, in mass-media sarba si regionala, privind implicarea unor grupari mafiote din Kosovo in obtinerea recunoasterii diplomatice din partea unor state majoritar musulmane.
Anterior, diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut a fost cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Behgjet Pacolli, un presedinte controversat pentru Kosovo

Behgjet Pacolli, un presedinte controversat pentru Kosovo

Parlamentul kosovar l-a ales recent pe magnatul din domeniul constructiilor Behgjet Pacolli in functia de presedinte al Kosovo, dupa mai multe tururi de scrutin boicotate de opozitie. Pacolli era singurul candidat la postul de presedinte, dupa ce a format o coalitie cu Partidul Democratic din Kosovo (PDK), al premierului in exercitiu Hashim Thaci. Trei tururi de scrutin au fost necesare pentru a-l alege pe Pacolli, cu 62 de voturi, din totalul de 67 de deputati prezenti, tinand cont ca parlamentarii opozitiei au boicotat votul. Premierul in exercitiu din Kosovo, Hashim Thaci, a anuntat saptamana trecuta ca a format o coalitie cu partidul acestui bogat om de afaceri si cu reprezentantii minoritatilor etnice, care ii va permite sa formeze un nou guvern, la doua luni dupa alegeri. Coalitia “va actiona numai in interesul cetatenilor din Kosovo, pentru a conduce Kosovo pe calea societatilor civilizate”, a afirmat si omul de afaceri Behgjet Pacolli, liderul Aliantei pentru un nou Kosovo (AKR). Thaci a fost insarcinat, la sfarsitul saptamanii trecute, de presedintele interimar Jakup Krasniqi sa formeze noul guvern.

Context politic tensionat

Partidul Democratic din Kosovo (PDK), condus de Thaci, a obtinut 34 dintre cele 120 de mandate ale noului Parlament, format in urma alegerilor legislative anticipate din 12 decembrie. Cu cele opt mandate de care dispune AKR si circa 20 de mandate ale partidelor minoritatilor, coalitia lui Thaci va dispune de o majoritate fragila in Parlament. Independenta Kosovo a fost recunoscuta de 75 de state, printre care se numara SUA si 22 dintre cele 27 de state membre UE.
Premierul kosovar in exercitiu, Hashim Thaci, a semnat cu un mic partid un acord privind formarea unui guvern capabil sa inceapa negocieri privind relatiile Kosovo-Serbia. Partidul Democrat din Kosovo (PDK) al lui Hashim Thaci s-a unit cu Alianta Noul Kosovo (AKR) si cu partide reprezentand minoritatile etnice, la doua luni dupa alegerile legislative. PDK a obtinut o treime din voturile alegatorilor, iar pentru a putea guverna a fost nevoit sa se alieze cu un partid clasat pe locul cinci la legislative, deoarece formatiunile de pe urmatoarele trei locuri au refuzat sa i se alature la guvernare. Contextul politic tensionat din Kosovo a amanat inceperea negocierilor cu Serbia, care nu recunoaste independenta regiunii dar a acceptat sa examineze modalitati de coexistenta intre celor doua parti.
Conform rezultatelor, PDK a obtinut 32,40% din voturi, fiind urmat de principalul sau rival, Liga Democratica din Kosovo (LDK), cu 24,67% din optiuni. Cifrele au fost anuntate dupa ce s-a repetat in Kosovska Mitrovica, cel mare oras din Kosovo, din cauza neregulilor comise la alegerile legislative din 12 decembrie, primele dupa declararea unilaterala a independentei fostei provincii sarbe, in februarie 2008. La 9 ianuarie, alegerile s-au repetat in alte cinci municipalitati, din aceleasi motive.
Independenta mafiota
Sultanatul Oman a oficializat recunoaşterea independenţei Kosovo, devenind a 75-a ţară care face aceasta, a anunţat ministerul de externe al statului arab in data de 9 februarie 2011. Decizia Omanului a fost anunţată iniţial în luna august 2010, în timpul vizitei prim-ministrului Hashim Thaci la Doha. Decizia statului arab a declansat o serie de speculatii, in mass-media sarba si regionala, privind implicarea unor grupari mafiote din Kosovo in obtinerea recunoasterii diplomatice din partea unor state majoritar musulmane.
Anterior, diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut a fost cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.
0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *