Cancelarul german Olaf Scholz a declarat la summit-ul Comunităţii Politice Europene (CPE) că Ucraina şi aliaţii săi sunt încă „foarte departe” de a fi capabili de a asigura pacea în această ţară, dar a adăugat că orice viitoare garanţii occidentale pentru Ucraina trebuie să fie diferite de statutul de membru NATO. Evenimentul geopolitic, la care au participat aproape 50 de lideri europeni, a fost dominat de efectele invaziei militare ruse în Ucraina, amenințările războiului hibrid rus, dar și sprijinul blocului comunitar pentru integrarea Republicii Moldova și a Ucrainei în Uniunea Europeană. Liderii principalelor state participante nu au detaliat ce înseamnă aceste garanții de securitate.

Temeri germane

„Dată fiind situaţia actuală, nu este vorba despre aderare… Cu toţii trebuie să ne concentrăm pe cum putem să sprijinim Ucraina individual”, a declarat Scholz în cadrul unei conferinţe de presă de după încheierea summitului Comunităţii Politice Europene (CPE) de lângă Chişinău. Întrebat despre posibilele garanţii de securitate care ar putea fi furnizate Ucrainei, Scholz a afirmat: „Trebuie să fie concepute într-un asemenea mod încât să asigure Ucrainei securitatea de care are nevoie în contextul pericolului de a fi atacată şi să stabilizeze ţara în acelaşi timp (…)”.
Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a pledat cauza aderării ţării sale la NATO şi a cerut statelor membre să ia o decizie clară privind primirea sau nu a Ucrainei în Alianţă.
El a spus că Ucraina doreşte garanţii de securitate dacă aderarea la NATO nu este posibilă pentru moment, dar a insistat că garanţia de securitate cea mai bună este apartenenţa la NATO

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că a primit un semnal puternic de sprijin din partea aliaţilor care au participat la summitul Comunităţii Politice Europene (CPE) de la Chişinău în problema furnizării de avioane de luptă Kievului pentru a ajuta Ucraina să respingă forţele ruse.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că Ucraina trebuie să primească garanţii de securitate clare şi puternice la summitul NATO din iulie. Macron a declarat că lucrează îndeaproape cu Germania pe această temă şi va discuta cu cancelarul german Olaf Scholz săptămâna viitoare. Există însă diviziuni între membrii NATO cu privire la viteza de aderare a Ucrainei, unii temându-se că o mişcare pripită ar putea aduce alianţa mai aproape de o confruntare directă cu Rusia.

F-16 și Patriot

Observând că avioanele F-16 pe care le doreşte sunt furnizate de SUA, Zelenski a spus că a „auzit sprijin puternic din partea multor ţări”. „Cu sprijinul SUA vom crea această coaliţie”, a adăugat el.

Până când Ucraina va avea avioane de luptă, Rusia va continua să deţină supremaţia aeriană, a mai spus Zelenski, subliniind importanţa dotării cu mai multe sisteme Patriot în perioada imediat următoare. „Avem multe sisteme diferite, le sunt recunoscător partenerilor noştri, dar sistemele Patriot sunt sisteme Patriot”, a spus Zelenski.

El a spus că Ucraina doreşte viitoare garanţii de securitate dacă aderarea la NATO nu este posibilă pentru moment, dar a insistat că garanţia de securitate cea mai bună este apartenenţa la NATO.

Adresându-se liderilor la începutul reuniunii, Zelenski a cerut membrilor NATO să ia o decizie clară cu privire la admiterea sau nu a Ucrainei şi, de asemenea, a reiterat apelurile pentru ca avioanele de luptă occidentale să protejeze cerul ucrainean. Până atunci, a insistat ca Ucrainei să-i fie furnizate mai multe sisteme de apărare antirachetă Patriot. Până când Ucraina nu va avea avioane de luptă, Rusia va continua să deţină supremaţia aeriană, le-a spus Zelenski liderilor europeni, subliniind importanţa de a avea imediat mai multe sisteme de apărare aeriană Patriot.

Sprijin francez

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat că are încrederea că Republica Moldova va accelera pe drumul său de aderare la Uniunea Europeană, iar reformele care sunt implementate aici sunt susţinute plenar la nivelul UE.
El a menţionat că aderarea R. Moldova la UE nu este doar realizabilă, ci este „un fapt care urmează să fie împlinit”. „Sunt mândru că pe perioada preşedinţiei franceze a UE, Moldova şi Ucraina au devenit ţări candidate. Când am făcut acest gest pentru Ucraina, am ştiut că nu putem lăsa Moldova la o parte. Am încredere mare în capacitatea Republicii Moldova de a avansa cu rapiditate şi a obţine notorietate”, a adăugat Macron.
Preşedintele francez a specificat că garantarea securităţii pe continentul european reprezintă un deziderat important pentru comunitatea europeană şi acesta a fost reiterat de liderii europeni în cadrul discuţiilor purtate pe platforma celei de-a doua ediţii a summitului Comunităţii Politice Europene (CPE).
El a catalogat reuniunea de joi drept una de succes şi a felicitat autorităţile moldovene, în special pe preşedinta Republicii Moldova, pentru nivelul înalt la care au reuşit să organizeze cea de-a doua ediţie a summitului CPE.

București, meci strategic

Preşedintele Klaus Iohannis, şi omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, au adoptat, joi, o declaraţie comună cu privire la integrarea euroatlantică a Ucrainei, documentul fiind andosat de cei doi lideri politici în cadrul unei întrevederi bilaterale ce a avut loc în marja participării la summitul Comunității Politice Europene din Republica Moldova, organizat la Castelul Mimi din Bulboaca.

“Preşedintele României şi Preşedintele Ucrainei salută progresele semnificative ale Ucrainei în ceea ce priveşte avansarea pe calea integrării euroatlantice; confirmă angajamentul lor de a consolida eforturile comune de susţinere a integrării Ucrainei în cadrul Alianţei şi pentru implementarea standardelor NATO; exprimă disponibilitatea de a organiza consultări bilaterale cu privire la garanţiile internaţionale de securitate pentru Ucraina înaintea obţinerii statutului de membru NATO, în baza Pactului de Securitate de la Kiev din 13 septembrie 2022”, se arată în declaraţia semnată de cei doi şefi de stat.

Potrivit documentului, România va continua să promoveze sprijinul politic şi practic al Alianţei pentru Ucraina în vederea asigurării abilităţii Ucrainei de a-şi apăra în mod eficient suveranitatea şi integritatea teritorială, iar Ucraina va continua să îşi aprofundeze interoperabilitatea cu NATO şi să îşi modernizeze forţele de securitate şi militare.

De asemenea, România susține Ucraina în vederea obținerii statutului de stat membru NATO de îndată ce condițiile vor fi îndeplinite.

Răspuns nuclear

Anterior, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că dacă o altă ţară ar dori să se alăture unei Uniuni ruso-belaruse, ar exista „arme nucleare pentru toţi”. Kremlinul a avansat săptămâna trecută în ceea ce priveşte planul său de desfăşurare de arme nucleare tactice în Belarus, prima desfăşurare de către Kremlin a unor astfel dispozitive în afara Rusiei de la prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, suscitând îngrijorări în Occident.

Lukaşenko, cel mai fidel aliat dintre vecinii Rusiei al preşedintelui Vladimir Putin, a declarat că trebuie „înţeles din punct de vedere strategic” că Minskul şi Moscova au o ocazie unică de a se unifica.

„Nimeni nu este împotriva Kazahstanului şi altor ţări care au aceleaşi relaţii strânse ca şi noi cu Federaţia Rusă”, a spus Lukaşenko. „Dacă cineva este îngrijorat (…), atunci este foarte simplu: să se alăture Uniunii Statale dintre Belarus şi Rusia. Asta e tot: vor exista arme nucleare pentru toată lumea”, a afirmat preşedintele belarus, adăugând că acesta este punctul său de vedere, nu al Rusiei.

Rusia şi Belarus fac parte în mod oficial dintr-o Uniune statală, o uniune şi alianţă fără frontiere între cele două foste republici sovietice.

Rusia a utilizat teritoriul Belarus ca rampă de lansare pentru invazia sa în Ucraina, vecinul lor comun, în februarie 2022, iar de atunci cooperarea lor militară s-a intensificat, cu exerciţii comune de antrenament pe teritoriul belarus.

Ministerul Apărării belarus declară periodic că sisteme de rachete sol-aer S-400 ori alte sisteme performante de armament sosesc de la Moscova, urmând ca în scurt timp să fie aduse în stare operaţională și desfășurate.

Procesul de integrare între Rusia şi Belarus a fost lansat în 1999, apoi amânat pentru o lungă perioadă de timp. Dar izolarea crescânda a autocratului Lukaşenko l-a împins în cele din urma în braţele Moscovei, mai ales după manifestaţiile antiregim în Belarus din 2020.

Semnal NATO

Reuniunea informală a miniştrilor de externe din NATO desfăşurată joi la Oslo, concomitent cu summit-ul din Republica Moldova, a prilejuit discuţii importante, în pregătirea Summit-ului NATO de la Vilnius din luna iulie, conform unei declaraţii a secretarului general adjunct, Mircea Geoană, difuzate după încheierea întâlnirii. Mircea Geoană a rezumat subiectele importante discutate de către aliaţi.
”Găsim un consens, sperăm, până la Vilnius, în care să reconfirmăm angajamentul nostru ca Ucraina să devină, la momentul potrivit, un membru al Alianţei, dar să ne concentrăm, în acelaşi timp, pentru sprijinul politic şi practic pentru a ajuta Ucraina să învingă în acest război nedrept provocat de către Federaţia Rusă” a declarat acesta.
”Mă bucur că la Chişinău, Summit-ul Comunităţii Politice Europene, care s-a desfăşurat, înţeleg cu succes, a avut protecţie NATO. Avioanele AWACS ale NATO au vegheat ca cerul Republicii Moldova să fie liber, liniştit şi liderii europeni să se poată întâlni şi să decidă cu privire la viitorul european al Republicii Moldova” a mai adăugat înaltul oficial.
”Este foarte important prin prezenţa NATO, prin descurajarea celor două părţi implicate de la escaladare, să fim siguri că nu avem un conflict în Est şi un conflict în Vest. Şi mă refer aici inclusiv la geografia României” a mai precizat acesta. ”2% trebuie să reprezinte baza la care toţi aliaţii trebuie să se raporteze şi sper, ca lider politic şi ca lider politic român, să putem să avem şi dividente în industria de apărare din ţările NATO, de ce nu şi în regiunea noastră şi, de ce nu, chiar şi în România” a mai adăugat oficialul NATO.

Zelenski, show diplomatic

„Am avut discuţii foarte importante. Cu preşedinta Republicii Moldova şi preşedintele Franţei, cu prim-ministrul Regatului Unit şi preşedinta Comisiei Europene, cu preşedintele României şi prim-ministrul Portugaliei, cu premierii Albaniei şi Macedoniei de Nord, cu prim-ministrul Italiei, cu prim-ministrul Spaniei, cu preşedintele Elveţiei, prim-ministrul Republicii Cehe, preşedintele Azerbaidjanului şi cancelarul Germaniei”, a enumerat Volodimir Zelenski liderii întâlniţi, în discursul video transmis ca în fiecare seară către compatrioţi, discurs ce pare să fi fost înregistrat într-o cameră de la Castel Mimi din Bulboaca, acolo unde a avut loc summitul Comunităţii Politice Europene.
„A existat, de asemenea, un format extins cu reprezentanţi ai Ţărilor de Jos, Danemarcei, Suediei, Marii Britanii, Poloniei şi Belgiei. Şi, bineînţeles, au existat întâlniri în marja summitului şi o reuniune comună a tuturor participanţilor”, a continuat Zelenski.

„Pregătim noi soluţii de apărare pentru Ucraina – acest lucru este valabil pentru apărarea aeriană, pentru aviaţie şi pentru înaintarea noastră pe teren”, le-a spus Zelenski compatrioţilor „Pregătim un conţinut politic real pentru summitul NATO de la Vilnius. Pregătim un pachet de garanţii de securitate pentru ţara noastră în drumul său către Alianţă”, a anunţat preşedintele, aceasta fiind una dintre temele abordate în discuţiile cu liderii europeni. (…) Facem totul pentru a aduce mai aproape decizia politică a UE privind aderarea Ucrainei. Pregătim un summit pentru pace bazat pe formula de pace ucraineană”, a adăugat Zelenski, mulţumind pentru sprijinul primit.

Liderul de la Kiv insistă ca Ucraina să facă parte din NATO şi a îndemnat alianţa să ofere garanţii de securitate dacă aderarea nu este posibilă deocamdată. La reuniunea de la Bulboaca, liderul ucrainean a încercat să consolideze sprijinul occidental înaintea contraofensivei aşteptate a ţării sale împotriva invaziei Rusiei.

Atât Franţa, cât şi Germania şi-au exprimat sprijinul pentru conceptul de garanţii de securitate, fără a intra în detalii.

La începutul summitului, Zelenski declarase că va încerca să obţină la summitul NATO de la mijlocul lunii iulie o invitaţie clară pentru ca Ucraina să se alăture Alianţei. El a declarat ulterior că Ucraina caută garanţii de securitate viitoare dacă aderarea la NATO nu este posibilă deocamdată, insistând însă că cea mai bună garanţie de securitate este aderarea.

Vise NATO

Liderii europeni au făcut o puternică demonstraţie de sfidare – şi de sprijin pentru Ucraina – atunci când s-au reunit pentru un summit istoric în Moldova, ţară ex-sovietică, la doar câţiva kilometri de graniţa cu Ucraina și foarte aproape de regiunea separatistă transnistreană.

Înainte și în timpul summitului, liderii au fost foarte precauți şi au arătat poziţii concurente cu privire la o problemă din ce în ce mai controversată – ce garanţii de securitate poate oferi Kievului alianţa occidentală pentru a se asigura că, dacă Rusia va fi împinsă vreodată afară din ţară, nu se va mai întoarce?

Vorbind joi la Oslo, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a fost la fel de prudent atunci când a abordat subiectul delicat. „Când războiul se va încheia, trebuie să ne asigurăm că istoria nu se repetă, că acest model de agresiune rusă împotriva Ucrainei se opreşte cu adevărat şi, prin urmare, trebuie să avem în vigoare cadre care să ofere garanţii pentru securitatea Ucrainei după încheierea războiului, astfel încât istoria să nu se repete”, a spus el.

Lipsa de claritate reflectă complexitatea de a oferi – sau chiar de a defini – „garanţii de securitate” pentru o altă ţară. De asemenea, este posibil ca Europa să aştepte să ia exemplu de la SUA. Una dintre opţiunile aflate pe masă ar putea reflecta modelul de securitate care leagă SUA şi Israelul, care acordă prioritate transferurilor de arme şi angajamentelor de sprijin pe termen lung.

Cu toate acestea, Scholz, vorbind la încheierea summitului, a ţinut să sublinieze că a ajuta Ucraina să se apere este „sarcina care revine” Occidentului. Şi a exclus aderarea Ucrainei la NATO în această conjunctură. „Există criterii clare pentru aderare. Nu poţi avea conflicte la graniţă, de exemplu”, a spus el – o referire evidentă la Ucraina.

Comentariile lui Scholz reflectă înţelegerea generală că Ucraina nu poate adera la NATO atât timp cât se află în război activ cu Rusia. Dar oficialii ucraineni doresc ca liderii NATO să ofere un gest politic concret care să arate că Kievul este cel puţin pe calea aderării.

Unii aliaţi NATO sunt dispuşi să fie mult mai tranşanţi decât Scholz pe această temă, mai ales cei care reprezintă ţările baltice, subliniind încă o fisură care îi separă pe aliaţi. „Singura garanţie de securitate care funcţionează … este aderarea la NATO”, a declarat joi premierul estonian Kaja Kallas, reluând mesajul lui Zelenski.