Mai mulți preoți au făcut propagandă pentru candidatul Călin Georgescu, deși Biserica Ortodoxă Română interzice explicit astfel de manifestări. Unii preoți au fost sancționați cu avertisment, dar fără efectul scontat de autoritățile Bisericii Ortodoxe Române, relatează mass-media de la București. Think-tank-ul român Global Focus (https://www.global-focus.eu/) a avertizat anterior despre pericolul reprezentat de implicarea personalului clerical în promovarea unor teme ale propagandei ruse. (https://www.global-focus.eu/2024/06/winning-the-space-race-victimising-russia-kremlin-propaganda-in-romanian-public-cinemas/)

De la începutul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din 2024, Patriarhia Ortodoxă Română le-a cerut tuturor clericilor să își arate opțiunea personală doar prin votul secret în cabina de vot și a explicat că „este interzis să își exprime în public opiniile politice, să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice, să desfăşoare propagandă prin orice mijloace sau activităţi în favoarea acestora ori a unui candidat pentru funcţii publice”.

Avertismente dure

Pe lista celor avertizați se regăsesc Părintele Calistrat Cihan de la Iași, preotul Constantin Stavovei și preotul-regizor Ciprian Mega.

Într-un mesaj publicat pe YouTube, intitulat „Suntem nevoiți să-l susținem pe Călin Georgescu”, preotul-regizor Ciprian Mega face un apel explicit la enoriași să-l voteze pe candidatul independent, relatează mass-media de la București.

Mega spune că la fiecare tur de alegeri, cu excepția referendumului pentru familie din 2018, și-a anulat votul.

„Din păcate, această a treia opțiune (a anulării) nu mai este o opțiune, avem doi candidați care la nivel declarativ indică două direcții diferite”, își explică Mega opțiunea.

Pentru a-și justifica alegerea, Mega aduce două argumente considerate de experți ca aparținând seriei de narative rusești. El susține că Elena Lasconi „propagă dreptul la avort” și „pune problema înfierii de către cuplurile homosexuale”, în timp ce celălalt candidat ar respinge astfel de oferte. „Avem două opțiuni, din care trebuie să alegem opțiunea Georgescu”, concluzionează preotul.

Mega a intrat în atenția presei după ce, în aprilie anul acesta, a mers la Festivalul de Film de la Moscova cu filmul „21 de rubini”, o peliculă cu un puternic mesaj anti-occidental.

În periplul său moscovit, preotul-regizor Ciprian Mega a slujit la o biserică din Cetatea Kremlinului, cu aprobarea Patriarhului Kiril al Rusiei. Gestul lui Mega venea în plin război al Rusiei contra Ucrainei, în condițiile în care întreaga comunitate artistică occidentală a decis boicotarea festivalului de film de la Moscova.

În deschiderea festivalului, Mega s-a întâlnit cu Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, despre care a spus că este „o doamnă de fier zâmbitoare și jovială”.

„Am avut o discuție agreabilă cu un om foarte educat, o persoană puternică și inteligentă, care, din păcate, este în guvernul altei țări”, declara Mega la acel moment pentru Europa Liberă.

În același interviu pentru Europa Liberă, Mega avea cuvinte mai puțin amabile despre președintele ucrainean Volodimir Zelenski, despre care afirma că este „un actor slab și un om fără caracter”.

Într-un răspuns la întrebările Europa Liberă înaintea turului II al alegerilor prezidențiale privind susținerea lui Călin Georgescu, Mega își explica ieșirile publice, dar și indiferența față de deciziile Bisericii Ortodoxe Române de limitare a prozelitismului politic printre clerici.

„E, cumva, ca la piață! Din cele două, alegi oferta care măcar nu-și afișează pe etichetă, cu claritate, că te otrăvește. Eu nu am încălcat nicio decizie a BOR, ci am stabilit prioritățile morale, pe care mi le impune Evanghelia Mântuitorului Hristos, Dumnezeul nostru. În disciplina canonică a Bisericii primează, întotdeauna, Evanghelia și, apoi, canoanele apostolice și hotărârile Sinoadelor Ecumenice și Locale. Deciziile unor oameni vremelnici rămân chestiuni vremelnice și, foarte posibil, aducătoare de rușine în viitor”, a spus Mega pentru Europa Liberă.

Călin Georgescu, apărătorul ortodoxiei

În campania electorală, Călin Georgescu s-a promovat ca un apropiat al bisericilor. El apare inclusiv într-o biserică ortodoxă când primește sfânta împărtășanie și transmite un mesaj electoral enoriașilor din biserică.

În ultimii trei ani, Călin Georgescu a participat la multe evenimente la biserici. În urmă cu trei ani, la Constanța, în prezența liderului Frăției Ortodoxe – asociația care promovează mesaje neolegionare – a pus fundația unui așezământ social pentru Mănăstirea Valea Teilor din Constanța.

De asemenea, în septembrie 2024, Călin Georgescu a apărut alături de preotul ortodox Calistrat Chifan într-un interviu realizat de bzi.ro ce a fost filmat în fața altarului bisericii Mănăstirii Vlădiceni din Iași.

Moscova nu crede în lacrimi

Promovarea deschisă a propagandei pro-ruse în România este, în mod tradițional, dificilă din cauza opoziției generale a românilor față de politicile imperialiste ale Rusiei. În mod special, războiul din Ucraina a accentuat această opoziție, stârnind în mintea majorității românilor temeri legate de o posibilă invazie, se arată în stiul think-tank-ului GlobalFocus.

Strategia standard a vocilor aliniate cu Kremlinul în timpul actualului război din Ucraina a fost evitarea majorității discuțiilor despre Rusia și, în schimb, construirea unui set de narațiuni negative despre Ucraina.

Analiza GlobalFocus a demonstrat cum Federația Rusă folosește tactici hibride, inclusiv prin demersul de a proiecta, în instituții culturale publice din România, două filme care urmăresc să glorifice programul spațial rus. Aceste filme fac parte dintr-o linie oficială de propagandă rusă, care susține că, indiferent de situația din Ucraina, realizările Rusiei sunt atât de semnificative la nivel global încât nu pot fi ignorate.

După ce mass-media de la București a dezvăluit aceste demersuri, Ministerul Culturii, care supervizează instituțiile ce plănuiau să difuzeze aceste filme, a decis să anuleze toate proiecțiile.

21 Rubine, un film cu puternice elemente anti-occidentale, care prezintă Rusia ca o victimă a conspirațiilor, este o parte esențială a acestor eforturi, se arată în studiul citat. Regizorul, Ciprian Mega, este un preot ortodox român cu un istoric de conflicte cu Biserica Ortodoxă Română ce datează dinaintea războiului din Ucraina. Filmul în sine îi are în distribuție pe actori români, moldoveni, precum și pe alți actori străini, inclusiv câțiva cu o anumită notorietate în România.

Finanțarea producției este neclară, Mega menționând finanțarea din partea unei companii românești care dezvoltă aplicații de internet. Acest lucru este deosebit de interesant, având în vedere că filmul este difuzat gratuit pe YouTube.

Deși Kremlinul este beneficiarul natural al discursului toxic din 21 Rubine, nu există dovezi explicite de influență sau finanțare externă. Totuși, odată lansat, filmul a fost îmbrățișat de mașinăria de propagandă rusă; regizorul și unul dintre actorii principali au fost invitați la un festival de film din Moscova, unde, conform declarațiilor regizorului, au avut întâlniri cu mai mulți oficiali ruși, inclusiv cu Vladimir Putin.

Promovare politică

În România, filmul a fost promovat de Diana Șoșoacă și Luis Lazarus, europarlamentari recent aleși din partea partidului pro-rus SOS. Aceștia au fost relativ discreți, probabil pentru a evita orice impact negativ în alegerile europene din iunie.

În contrast, Cozmin Gușă, un autodeclarat strateg politic, fost politician și în prezent influencer/jurnalist cu viziuni de extremă dreaptă pro-Putin, a promovat filmul pe toate canalele disponibile, inclusiv pe contul său de Facebook, la Gold FM (un radio online) și la Realitatea TV, o stație de știri care găzduiește emisiuni de talk-show de extremă dreaptă și care a difuzat filmul integral, după ce acesta a fost interzis.

Filmul a fost promovat și de televiziunea națională a României (TVR), care a realizat un documentar din culisele producției, într-un model similar cu modul în care instituțiile subordonate Ministerului Culturii au preluat filmele rusești despre programul spațial. Spre deosebire de Ministerul Culturii, care în cele din urmă a renunțat la difuzarea filmelor, televiziunea publică nu și-a asumat nicio responsabilitate necesară.

Analiza GlobalFocus demonstrează cu prisosință două tendințe. Una este efortul propagandei ruse de a căuta forme de exprimare care oferă agenților și aliaților săi o negare plauzibilă. Cealaltă este complexitatea rețelei de aliați ai Kremlinului. În timp ce AUR și SOS, susținători tradiționali ai narațiunilor rusești, au stat în mare parte deoparte, prioritizând interesele electorale, grupul Gușă-Realitatea a fost disponibil să intervină.

Propaganda rusă în cinematografele publice

În aprilie 2024, Ministrul Culturii din România a anunțat că Arhiva Națională de Filme a decis anularea proiecției în cinematografele publice a două filme considerate propagandă soft rusească. Decizia a fost luată după ce Radio Europa Liberă România (Europa Liberă/RFL) a publicat un articol despre planurile Ambasadei Rusiei de a organiza o serie de evenimente dedicate Zilei Cosmonauticii (12 aprilie) la București, care includeau și proiecția a două filme ce glorificau excepționalismul rusesc din epoca Curselor Spațiale.

Unul dintre filme, Provocarea (2023), a fost parțial filmat pe Stația Spațială Internațională (ISS) chiar înainte de lansarea invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia; celălalt, Epoca Pionierilor/Timpul Primului (2017), are loc în timpul Războiului Rece și se concentrează pe cosmonautul Alexei Leonov, primul om care a realizat o plimbare spațială.

Întrebat despre decizia de a facilita aceste proiecții, directorul Arhivei Naționale de Filme (instituție subordonată Ministerului Culturii care administrează trei cinematografe publice din București) a susținut că decizia a fost luată dintr-o poziție de „neutralitate” și pentru a asigura „acces egal la cultură […] fără discriminare pe baza contextelor politice actuale sau viitoare”. Cu toate acestea, după publicarea articolului RFE, guvernul a intervenit pentru a anula contractele semnate cu reprezentanții ruși din București.

Deși Ambasada Rusiei a preluat și a organizat proiecțiile prin intermediul „Clubului Rus”, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a acuzat autoritățile române și „presa părtinitoare” de încercarea de a „anula cultura rusă”:

„Arhiva Națională de Filme a României, din motive politice, a rupt contractele de închiriere a sălilor de cinema cu ambasada noastră din București, care, ca parte a unei campanii educaționale, prevedea proiecții private ale filmelor rusești <<Timpul Primului>> și <<Provocarea>>. Decizia a fost forțată de presa părtinitoare condusă de biroul local, așa-zisa <<Europa Liberă>>, și de Ministerul Culturii din România. Aceasta este o manifestare tipică a așa-numitei anulări a culturii ruse, care se încadrează în tabloul general al acțiunilor Occidentului, ce caută să impună o cenzură cuprinzătoare în lupta împotriva disidenței”, se mai arată în studiul citat.

Bomba Telegram

Pe Telegram, discuțiile pe acest subiect au început încă din aprilie 2022, practic la două luni după invazia pe scară largă a Ucrainei. Scopul acestor discuții a fost de a convinge publicul că Rusia, în ciuda izolării sale internaționale, are o poziție recunoscută la nivel global. În acest sens, un text publicat în 2022 de Casa Rusă, un institut cultural rusesc din București, afirmă că „Pe 12 aprilie, întreaga (s.m.) lume sărbătorește Ziua Aviației și Cosmonauticii”.

Această temă este reflectată în videoclipurile de propagandă promovate în România pe canalul de Telegram al Casei Ruse (care promovează și proiecții de filme) și pe cel puțin două canale de Telegram apropiate Sputnik, care sunt încă active.

Am identificat peste 15 grupuri care discută (în limba română) despre realizările glorioase ale cosmonauților ruși și sovietici. Este interesant cum, uneori, aceste grupuri folosesc cuvântul „cosmonaut” pentru a descrie și astronauții americani, ceea ce sugerează că limba din care este tradus textul este rusă

„21 Rubine” – o caricatură a influenței occidentale în România

În noiembrie 2023, regizorul și preotul ortodox Ciprian Mega a lansat filmul românesc „21 Rubine”, se arată în studiul citat. Scenariul se concentrează pe numirea controversată din punct de vedere politic a unei tinere pe nume Nina ca Procuror General al României. În timp ce are o relație publică cu un regizor pe nume Yuri, de origine rusă, Nina trebuie să navigheze prin politica locală și, în cele din urmă, să obțină aprobarea autorităților de la Washington și Bruxelles pentru a ocupa această funcție de nivel înalt. Astfel, povestea oferă un cadru propice pentru narațiunea „România – o colonie a Europei”, care continuă să fie promovată printre români.

Rolurile Secretarului de Stat american Mandovanis și al reprezentantei Comisiei Europene Nicoletta Delalachiessa sunt practic caricaturi ale oficialilor occidentali care promovează influența occidentală și se implică direct în politica națională. Nicoletta Delalachiessa este prezentată intervenind într-un caz penal la care Nina lucrează, oferindu-i sprijin pentru nominalizarea ca Procuror General în schimbul închiderii unei investigații privind o rețea de corupție ce implică preoți ortodocși români, pedofilie și fonduri europene. Mandovanis, un fumător înrăit care poartă o pălărie de cowboy, este implicat în jocuri de putere și manifestă un interes deosebit pentru legătura Ninei cu Rusia.

În film sunt făcute referințe la „statul paralel”, concentrându-se pe implicarea excesivă a serviciilor de informații în investigațiile penale, precum și pe utilizarea investigațiilor penale ca arme împotriva rivalilor politici.

Din România la Moscova

Filmul a fost proiectat la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, unde Ciprian Mega a fost fotografiat alături de purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova.

În film apar câțiva artiști români cunoscuți, inclusiv cântăreața Loredana Groza, actrița și influencerul Dana Rogoz, comediantul și realizatorul de radio Daniel Buzdugan, precum și actori veterani români precum Dorel Vișan și Carmen Tănase – toți contribuind cu popularitatea lor de decenii la promovarea filmului. Deși unii dintre acești actori și-au exprimat deja public opinii extremiste și bazate pe teorii ale conspirației, figuri mai mainstream, precum Rogoz și Groza, au promovat filmul fără a face referire la orientarea sa politică și la mesajele sale.

Premiera filmului în România a fost frecventată de o serie de celebrități cunoscute, inclusiv artiști și realizatori TV, precum și de fostul președinte al României, Emil Constantinescu (1996-2000).
Pe Facebook, au fost scrise peste 400 de postări despre acest subiect, generând aproape 70.000 de afișări, conform datelor Crowdtangle. Dintre aceste postări, aproximativ 60 au fost videoclipuri care au adunat ~600.000 de vizualizări. Acest lucru a făcut evenimentul mai vizibil decât tipicele evenimente sau declarații explicit pro-ruse.

Cel mai vizibil material a fost un clip promoțional realizat de influencerul moldovean Gigi Tabarcea, alias Bora Gospodariu, care a promovat producția drept primul film românesc cu distribuție internațională și a menționat prezența actorilor din Republica Moldova; videoclipul a fost orientat către un public moldovean. Luis Lazarus, europarlamentar al partidului pro-rus SOS, a publicat un videoclip filmat la premiera filmului în România, alături de președintele SOS, Diana Șoșoacă.

Fostul politician pro-rus și influencer/jurnalist Cozmin Gușă a promovat intens filmul pe canalele sale, precum și pe cele ale postului de radio online Gold FM. De asemenea, Realitatea TV, un post de știri apropiat de Cozmin Gușă, a difuzat filmul integral. Unele dintre aceste postări promovau narațiunea conform căreia filmul ar fi fost cenzurat. În postările sale de pe Facebook și videoclipurile de pe YouTube, Gușă a vorbit pe larg despre presupusele întâlniri oficiale pe care Ciprian Mega le-ar fi avut în Rusia, susținând că l-a consiliat pe Mega în timpul vizitei.

Pe YouTube, filmul a fost disponibil integral prin Ciprian Mega și cel puțin un alt canal, acumulând peste 250.000 de vizualizări. Mega a fost intervievat de fostul jurnalist celebru Ion Cristoiu și de Mihail Neamțu, influencer transformat în candidat la europarlamentare pentru partidul AUR, aliat cu Rusia. Este interesant faptul că Mihail Neamțu, care anterior avea opinii anti-Kremlin, a devenit mai favorabil în prezent, vorbind despre mesaje conciliatorii din partea Moscovei către NATO sau susținând că furnizarea de rachete Patriot Ucrainei ar putea echivala cu un prim pas în recrutarea românilor pentru armata ucraineană.