Pod strategic peste stramtoarea Kerci

de | sept. 26, 2010 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Federatia Rusa sprijina proiectul de construire a unui pod intre Federatia Rusa si Ucraina, peste stramtoarea Kerci din Marea Neagra, relateaza surse diplomatice de la Moscova si Kiev, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS

Stramtoarea Kerci, obiectiv strategic pentru Kremlin

Stramtoarea Kerci, obiectiv strategic pentru Kremlin

Federatia Rusa sprijina proiectul de construire a unui pod intre Federatia Rusa si Ucraina, peste stramtoarea Kerci din Marea Neagra, relateaza surse diplomatice de la Moscova si Kiev, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Ministrul consilier al Ambasadei ruse in Ucraina, Vsevolod Loskutov, s-a pronuntat pentru realizarea rapida a acestui proiect „in interesul Rusiei si al Ucrainei”.
Diplomatul a remarcat ca Ucraina nu se opune proiectului, chestiunea urmand a fi discutata in timpul Forumului Marii Negre ce se va desfasura in Crimeea in luna octombrie 2010, atat autoritatile locale din Crimeea cat si partea rusa fiind interesate in organizarea acestui Forum. Forumul Marii Negre va aborda proiectele prioritare pentru dezvoltarea Crimeei, a mai spus Loskutov, citat de mass-media de la Kiev.
In aprilie anul acesta, presedintii Viktor Ianukovici si Dmitri Medvdev au semnat, la Harkiv (Ucraina) un acord pentru construirea podului intre litoralul Crimeei si portul Kavkaz din regiunea Krasnodar, sudul Rusiei. Potrivit sefului statului rus, podul in lungime de 4,5 kilometri ar urma sa fie construit pana in 2014, fiind un proiect considerat foarte important atat pentru dezvoltarea economica a regiunii Crimeea, cat si pentru turism. Totodata, in luna august 2010, primul-ministru Nikola Azarov a semnat decretul privind infiintarea agentiei interguvernamentale ce se va ocupa de proiect.

Sprijin prezidential

Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a declarat că este necesară construirea unui pod între Crimeea şi teritoriul rus Krasnodar, relata anterior mass-media rusa. „Potrivit preşedintelui, este absolut necesar să se construiască un pod care să lege Crimeea de teritoriul Krasnodar din Rusia. Şeful statului este convins că un nou coridor de transport ar contribui la promovarea turismului în Ucraina”, informează biroul de presă al preşedinţiei de la Kiev.
Ianukovici a anunţat că foarte curând va fi examinată o lege specială pentru dezvoltarea Crimeei. Un pod prin strâmtoatea Kerci ar putea scurta cu 450 de kilometri drumul dintre oraşul ucrainean Herson şi oraşul rus Novorossiisk. În 2008, Ministerul ucrainean de Externe a interzis finanţarea bugetară a proiectului şi construirea unui astfel de pod, atât timp cât cele două state nu conveniseră asupra traseului frontierei ruso-ucrainene în strâmtoarea Kerci.

Frontiera discordiei

Recent, ministrii de externe din Ucraina si Rusia s-au intalnit pentru a discuta aspectele importante din relatiile politice bilaterale. Desi relatiile ruso-ucrainene au cunoscut o imbunatatire de la venirea la putere a presedintelui Victor Ianukovici, problema impartirii granitei maritime din stramtoarea Azov-Kerci „poticnesc” aceste relatii, relateaza mass-media de la Moscova, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Ucraina insista asupra faptului ca divizarea stramtorii sa fie facuta in baza hotarului existent pe timpurile sovietice dintre regiunea Crimeea (Ucraina) si regiunea Krasnodar (Rusia). Moscova se opune, deoarece, in acest caz, Kievul va controla iesirea de la Marea Azov la Marea Neagra, sustin surse din cadrul ministerelor de externe de la Kiev si Moscova citate de Kommersant.
Cei doi ministri nu au dat amanunte presei privind impartirea stramtorii Azov-Kerci, subliind doar ca „vor continua eforturile pentru a gasi solutii benefice pentru ambele tari”. Ambele parti intentioneaza sa-si sustina pozitiile si nu sunt dispusi sa cedeze, au subliniat surse diplomatice.
„Am invatat sa traim in mod prudent si nu vom ceda. Se poate trasa granita de-a lungul tarmului terestru si lasate canalele in folosinta proprie. Sau impartite de-a lungul axei  canalului Kerci-Enikalsk. Rusiei ii va reveni mai mult decat Ucrainei. Daca se vor impotrivi, vom tolera. Cu China am negociat 30 de ani”, sustin surse din diplomatia rusa. Daca se bazeaza pe experienta chineza, atunci vor trece multi ani pana va fi reglementata aceasta disputa. Negocierile privind impartirea stramtorii Azov-kerci au inceput din 1996.

Demersuri diplomatice

Anterior, Ucraina a incercat sa cointerezeze Federatia Rusa prin incheierea unor  acorduri prin care, in primul rand, a propus perpetuarea libertatii de navigare pe canalele litigioase, si in al doilea rand – pentru a interzice trecerea prin Marea Azov si stramtoarea Kerci a navelor militare straine, fara consimtamantul Moscovei si Kievului. Moscova nu a dat curs acestor propuneri. „Este clar ca in acesta problema va trebui luata o decizie politica”, sustin diplomatii ucraineni.
Ucraina insistă ca strâmtoarea să fie delimitată potrivit graniţei existente în timpul URSS, dintre regiunea ucraineană Crimeea şi regiunea Krasnodar, din Rusia, iar Moscova este categoric împotriva acestei propuneri, întrucât, în acest caz, Kievul ar controla ieşirea din Marea Azov în Marea Neagră. “Dacă am trasa graniţa după modul în care insistă ucrainenii, aceasta va trece chiar pe la ţărmul rusesc. Lor le-ar reveni Tuzla şi canalele de navigare, iar Rusia riscă să fie privată de propria ieşire din Azov în Marea Neagră”, a declarat un participant la negocieri din partea Rusiei, citat de Kommersant.
“Am discutat întregul spectru al agendei bilaterale. Părţile lucrează activ în problemele consulare, privind zonele de frontieră şi combaterea noilor ameninţări, inclusiv pirateria”, a declarat Serghei Lavrov, după convorbirile cu şeful diplomaţiei de la Kiev.
Ministrul ucrainean a lăsat să se înţeleagă că Moscova şi Kievul, după o îndelungată perioadă de neînţelegeri în mandatul lui Viktor Iuşcenko, acum s-au apropiat din nou. “Înainte, atmosfera întâlnirilor bilaterale era diferită. Dar astăzi căutăm noi abordări comune. Sinergia relaţiilor noastre este eficientă”, a afirmat Konstantin Grişcenko.
În privinţa strâmtorii, Lavrov a precizat că cele două părţi au convenit “să continue eforturile de căutare a unei soluţii reciproc avantajoase”. Totuşi, această problemă este şi cea mai “dureroasă” în relaţiile dintre cele două state.

Pagube ecologice

Pagubele provocate anul trecut ecosistemului din strâmtoarea Kerci în urma naufragiilor sunt estimate la aproape 300 de milioane de euro, relateaza surse oficiale de la Moscova, citate de mass-media regionala. Evaluările au fost făcute pe baza datelor obţinute în primele saptamani de la producerea catastrofei ecologice, dar valoarea pagubelor ar putea creşte în timp. In furtunile de anul trecut s-au scufundat cinci nave şi alte opt au eşuat, iar in mare s-au scurs mii de tone de reziduuri petroliere. Totodata, stramtoarea Kerci este folosita pentru deversarea unor mari cantitati de deseuri industriale si menajere provenind din localitatile adiacente din Federatia Rusa si Ucraina.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *