Desfășurarea la București a Primei Conferințe  privind securitatea Mării Negre sub egida Platformei Internaţionale Crimeea a transmis un puternic semnal Kremlinului privind importanța spațiului pontic pentru NATO și UE. Prezența a peste 250 de reprezentanţi din 30 de ţări, inclusiv delegaţii străine din peste 20 de state şi organizaţii internaţionale, are semnificație aparte pentru România. Concomitent la București a avut loc cea de-a doua reuniune a Trilateralei România – Ucraina – Republica Moldova la nivel de ministere de externe, care a fost axată pe teme de securitate și a beneficiat de participarea miniștrilor apărării din cele trei state.

Pelerinaj geopolitic

Bucureștiul a lansat, în ultimii 10-15 ani, mai multe demersuri pentru a plasa bazinul Mării Negre în atenția aliaților din NATO, iar desfășurarea în capitala României a acestui eveniment este un semnal clar pentru înteaga regiune privind rolul jucat de țara noastră.

O serie de state și organizații, precum Ucraina, Republica Moldova, România Germania, Franţa, Lituania, Letonia, Slovacia, Bulgaria, Ungaria, Turcia, Luxemburg, Finlanda, Olanda, Muntenegru, R. Macedonia de Nord, Georgia, NATO, Consiliul Europei, Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică – GUAM, Suedia, Grecia, Spania, Japonia, Australia, Guatemala, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), au încercat să identifice o serie de modalități pentru a răspunde războiului de agresiune al Rusiei.

Lucrările conferinței și-au mai propus să găsească soluţii pentru securizarea regiunii Mării Negre, intensificarea cooperării practice în domeniul securităţii între statele riverane Mării Negre, combaterea efectelor războiul informaţional şi al atacurilor cibernetice.

Este destul de clar faptul că, pe lângă astfel de demersuri diplomatice publice, există și o diplomație secretă activă. Doar evenimentele din perioada următoare ne vor arăta evoluțiile frontului secret.

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Ucraina rămâne fermă

În timp ce Occidentul nu a avut nicio strategie consistentă legată de Marea Neagră, Rusia a avut mereu una – agresivă, revanşardă, a declarat ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, în timpul intervenției sale online la  Conferinţa privind securitatea regiunii Mării Negre.

Oficialul de la Kiev a ținut să sublinieze că Ucraina nu va ceda niciodată Crimeea. „De fiecare dată când auzim că oricine, de oriunde din lume, spune că Crimeea este oarecum specială şi nu ar trebui să revină din nou Ucrainei, trebuie să spunem că Ucraina respinge categoric acest lucru. Nu există nicio diferenţă între Simferopol, Doneţk, Lugansk, Herson sau orice alt oraş ucrainean. Trebuie să fim şi vom fi din nou Ucraina întreagă”.

El a acuzat Rusia că încalcă legislația internațională, subliniind că, deşi mulţi au crezut că „secolul XXI va fi unul al păcii, dezvoltării şi cooperării”, Rusia „a mers în direcţia opusă, în secolul al XIX-lea, al cuceririlor coloniale”.

„Marea Neagră este esenţială pentru ca întreaga Europă să fie un loc al păcii”, a arătat ministrul de externe de la Kiev, arătând că „este momentul ca Marea Neagră să devină ceea ce a devenit Marea Baltică – o mare NATO”.

„Cazul Mării Negre este şi un exemplu de cât de repede se poate deteriora o situaţie, dacă ameninţările sunt neglijate. Ani de zile, Rusia (…) a militarizat (zona – n.r.) sub ochii noştri – Georgia, Ucraina, Siria şi din nou Ucraina. Moscova lansa atac după atac. Mulţi din Occident au ales să creadă că Rusia are propriul adevăr. Dar singurul adevăr este că Rusia s-a pregătit mereu pentru un război imperialist”, a spus ministrul.

Reamintimcă în data de 24 februarie 2022, Moscova a lansat o invazie pe scară largă în Ucraina în ceea ce ea numeşte „operaţiune militară specială”, denunţată de Kiev şi de Occident drept o agresiune neprovocată, ilegală şi nejustificată, prima de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Peste 40 de mii de militari ruși sunt desfășurați în peninsulă

Crimeea, în vizorul Kiev-ului

Potrivit ministrului Kuleba, faptul că Rusia a ocupat Crimeea „este o ameninţare pentru toată lumea”.

Ministrul a vorbit şi despre viitorul summit NATO care va avea loc la Vilnius, un moment în care „pot fi îndreptate greşeli”, iar ţara sa va avea calea liberă spre a deveni membră a Alianţei. „Lumea îşi doreşte o pace adevărată, nu împăciuire. Pacea reală înseamnă recuperarea graniţelor Ucrainei recunoscute internaţional”, a punctat ministrul ucrainean de Externe.

Ucraina „va testa şi va utiliza” toate armele neinterzise pentru a-şi elibera teritoriul, inclusiv Crimeea ocupată de Rusia, a declarat și secretarul Consiliului pentru Securitatea Naţională şi Apărare, Oleksii Danilov.
Comentariul lui Danilov intervine în timp ce Kievul ar urma să înceapă o contraofensivă în săptămânile sau lunile viitoare, urmărind să recucerească teritoriul aflat sub control rusesc în sudul şi estul ţării. Tema acestei contraofensive a forțelor ucrainene a fost pe larg discutată la conferință, existând o unanimitate în ceea ce privește sprijinul primit de Ucraina, fără însă a fi detaliat.
„Crimeea este teritoriul Ucrainei şi noi vom testa şi vom folosi acolo toate armele neinterzise de legile internaţionale, care vor ajuta la eliberarea teritoriilor noastre” a declarat Oleksii Danilov.

Partenerii occidentali ai Kievului au furnizat un sprijin militar crucial, în special tancuri de luptă moderne, sisteme de artilerie, vehicule de luptă blindate, sisteme antiaeriene, diferite tipuri de drone, dar nu au livrat avioane de vânătoare, rpecum celebrele F-16.

Marea Neagră, problemă globală

Problemele de securitate din Marea Neagră nu sunt doar o chestiune regională, ci au aspect global, a declarat adjuncta ministrului ucrainean de Externe, Emine Dzhaparova, la Conferinţa de la București. Ea a spus că, odată cu evenimentul de la Bucureşti, arhitectura Platformei Crimeea „este completă”.
Oficialul de la Kiev a adăugat că se aşteaptă ca la discuţii să ia parte nu doar ţările din regiunea Mării Negre, care sunt „firesc îngrijorate de provocările de securitate cu care ne confruntăm”. „Credem că problemele de securitate din Marea Neagră nu sunt doar o chestiune regională, ci au aspect global. Şi există o lecţie învăţată din cazul Crimeea, care a dus la un război mai mare, pe 24 februarie (2022 – n.r.): atunci când răul nu este oprit, acesta se amplifică”, a mai spus Dzhaparova.

Autorităţile ucrainene, a subliniat ea, au tras un semnal de alarmă „în 2014, când Crimeea a devenit bază militară a Rusiei şi când Marea Neagră şi Marea Azov au devenit practic lacuri ale Federaţiei Ruse, când Rusia a început să blocheze vasele comerciale care veneau din porturile ucrainene din 2017”.

Și ministrul Kuleba a declarat la Conferință că exclude acceptarea unui eventual acord de pace cu Rusia care să lase Crimeea sau alte teritorii ucrainene ocupate de ruşi sub suveranitatea Moscovei. „Toate oraşele ucrainene şi Crimeea trebuie şi vor face parte din nou din Ucraina, iar o pace reală ar veni prin restabilirea graniţelor ţării”, a declarat acesta.

Declaraţiile şefului diplomaţiei ucrainene confirmă poziţia exprimată de preşedintele Volodimir Zelenski la sfârşitul săptămânii trecute. Zelenski a tranşat controversa care apăruse în ultimele zile în legătură cu Crimeea şi o eventuală flexibilizare a poziţiei Kievului în privinţa negocierilor de pace. El a spus clar că Ucraina nu va renunţa la obiectivul de a recupera întreg teritoriul ocupat de ruşi, inclusiv peninsula anexată ilegal de Moscova în 2014.

Mihailo Podoliak, un consilier prezidenţial apropiat de Zelenski, a menționat că „baza pentru negocieri reale cu (Rusia) este retragerea completă a grupurilor armate ruseşti dincolo de graniţele Ucrainei recunoscute la nivel internaţional în 1991. Inclusiv Crimea”, a spus el. „Nu se pune problema niciunei concesii teritoriale sau a negocierii drepturilor noastre suverane”, a punctat Podoliak.

Vadimir-Putin-este-decis-sa-mentina-prezenta-militara-rusa-in-Crimeea

Mare a păcii

Prin ”eforturile unite ale lumii libere”, Marea Neagră va deveni ”un loc al păcii”, a declarat, la rândul său, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, în marja lucrărilor Conferinței. „Nu ne putem baza pe practicile anterioare. Acestea au dat greş. Ucraina este deschisă la acest dialog. Prin eforturile unite ale celor din lumea liberă, vom asigura reinstaurarea domniei legii şi nu domnia forţei şi vom face ca Marea Neagră să fie un loc al păcii”, a spus Reznikov.
Astfel, războiul din Ucraina este un conflict „cum Europa nu a mai văzut de 80 de ani”. În acest context, a arătat ministrul ucrainean, hrana şi energia „au fost folosite ca arme” şi au fost încălcate toate normele dreptului internaţional.

Oficialii români susțin poziția Ucrainei, considerând că Marea Neagră trebuie privită ca un centru de greutate strategic, conform ministrului român al Apărării, Angel Tîlvăr. Ministrul român a evidenţiat că această regiune capătă „mai multă relevanţă în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei”.
„Cred cu tărie, aşa cum spun mulţi experţi, că ar trebui să ne uităm la Marea Neagră ca la un centru de greutate strategic. Europa se confruntă cu cea mai complexă şi mai imprevizibilă dinamică de securitate de decenii, în contextul în care războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a adus înapoi războiul la scară largă pe continentul european”, a arătat Angel Tîlvăr.
„Importanţa Mării Negre este recunoscută atât în Conceptul Strategic NATO, cât şi în cadrul Busolei Strategice a UE. Regiunea este marcată deja de trei decenii de riscuri şi provocări de securitate, inclusiv conflicte îngheţate”, a punctat acesta.
Ministrul român a amintit că „România a stat alături de vecinul şi partenerul său din prima zi a războiului”.
„Rusia nu a reuşit să ne dezbine”, a punctat Angel Tîlvăr, repetând că, în contextul războiului, ajutorul internaţional pentru Ucraina „a fost esenţial”. „Trebuie să continuăm să susţinem Ucraina atât cât este nevoie”, a mai arătat el.

Apărare colectivă

Ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că regiunea Mării Negre este esenţială pentru apărarea colectivă a NATO, pentru viitorul securităţii europene, precum şi pentru prosperitate şi regulile bazate pe ordinea internaţională.
„Prioritatea României este de a transforma regiunea Mării Negre dintr-o zonă de conflict într-o zonă de pace, stabilitate şi prosperitate. Restabilirea păcii şi stabilităţii în regiunea noastră va necesita un efort pe termen lung, solidaritate mutuală, acţiuni coerente. Toate acestea sunt elemente cheie şi de bază pentru o securitate pe termen lung şi o securitate durabilă. Adaptarea la noile realităţi globale e provocarea momentului nostru şi este ceva cu care trebuie să ne confruntăm cu capul sus. Marea Neagră este o oglindă în care continentul european şi lumea poate vedea cum va arăta viitorul. Va fi fie liber şi democratic, fie guvernat de teamă, ură şi voinţa celor mai puternici. Depinde de noi cum ne modelăm viitorul”, a spus Aurescu în marja Conferinţei.
„Noi, ca furnizor de securitate în regiunea Mării Negre, am acordat un răspuns multidimensional şi am demonstrat poporului ucrainean că suntem împreună nu doar în cuvinte, ci şi în fapte. Peste 3,9 milioane de refugiaţi au tranzitat ţara noastră şi peste 15 milioane de tone de grâne din Ucraina au fost exportate prin teritoriul românesc. Vreau să reafirm determinarea deplină a României de a continua sprijinul multidimensional atât cât este necesar ca acest război să fie câştigat. Toţi vrem pace, pace prin respectarea deplină a suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei, cu respectarea deplină a Chartei ONU şi a principiilor fundamentale ale dreptului internaţional, dar negocierile pot începe doar când Ucraina este pregătită şi victoria va arăta în felul în care Ucraina o va defini”, a spus Aurescu.
Acesta a subliniat că şi Republica Moldova este afectată de agresiunea Rusiei. „Reacţia puternică şi unită a comunităţii europene şi euro-atlantice şi a partenerilor lor globali descurajează, sperăm noi, şi alţi actori, nu doar pe Rusia, în folosirea aceloraşi tipare de agresiune, dar trebuie să facem mai mult. (…) Poziţia României este clară şi a fost exprimată în multiple ocazii (…) Marea Neagră este esenţială pentru apărarea colectivă a NATO, pentru viitorul securităţii europene, precum şi pentru prosperitate, pentru regulile bazate pe ordinea internaţională. România face multe pentru a întări securitatea Mării Negre pentru NATO şi membrii UE, dar şi pentru partenerii noştri, fie că vorbim de Ucraina, victimă a agresiuni ruseşti sau că vorbim de Republica Moldova şi Georgia, care după Ucraina sunt de departe cele mai vulnerabile şi agresate state”, a mai spus ministrul de Externe.
„Pentru România este mai mult decât clar că în momentul de faţă consolidarea securităţii Ucrainei şi Republicii Moldova înseamnă consolidarea securităţii noastre”, a arătat Aurescu.
„România condamnă cu fermitate crimele atroce comise de Rusia şi reiterează că cei responsabili trebuie traşi la răspundere”, a afirmat ministrul de Externe.

NATO sprijină Ucraina

NATO, sprijin pentru Ucraina

Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic va sta alături de Ucraina „atât cât este nevoie” şi va susţine această ţară „pe lungul drum al integrării euroatlantice”, a menționat și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, la Conferinţa privind securitatea regiunii Mării Negre care are loc la Bucureşti, sub egida Platformei Internaţionale Crimeea.
„Văzând aliaţii noştri finlandezi, aliaţii suedezi alăturându-ni-se, ştiu că aparţineţi Occidentului, aparţineţi democraţiilor, aparţineţi familiei euroatlantice şi suntem alături de voi pe tot acest parcurs”, le-a transmis Geoană ucrainenilor.

El a evidenţiat importanţa strategică a Mării Negre, marcată la Summitul NATO de la Madrid, anul trecut. „Nu este doar o hârtie, este convingerea noastră transformată în acţiune”, a arătat Mircea Geoană.

Oficialul NATO a amintit că din 2014, de la anexarea ilegală a Crimeii, alianţa a crescut prezenţa în regiune şi şi-a consolidat parteneriatul cu Ucraina. „Regiunea Mării Negre este în centrul discuţiilor din prezent şi ca român ştiu şi simt că aceasta este o regiune de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică”, a afirmat secretarul general adjunct al NATO. El a adăugat că acest spaţiu „a fost în centrul acumulării de agresiuni din partea Rusiei timp de peste un deceniu, iar anexarea ilegală a Crimeii în 2014 şi de părţi din Donbas au fost începutul”.

Potrivit lui Geoană, „comportamentul iresponsabil şi ostil al Rusiei în regiunea extinsă a Mării Negre afectează profund securitatea întregii alianţe”.

Declarație comună

Miniştrii de Externe şi ai Apărării din România, Republica Moldova şi Ucraina subliniază angajamentul pentru „suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa Republicii Moldova şi Ucrainei în cadrul frontierele lor recunoscute internaţional, inclusiv apele teritoriale”, în Declaraţia comună adoptată la Bucureşti.
„Statele noastre sunt conectate de istorie, geografie şi de viziunea noastră comună pentru un viitor paşnic şi prosper. Apreciem beneficiile dezvoltării legăturilor noastre puternice în domeniile politic, economic, al infrastructurii, securităţii, apărării şi ale legăturilor culturale, atât pentru ţările noastre, cât şi pentru întreaga regiune. Ca parteneri din partea estică a continentului european, împărtăşim preocupări similare de securitate şi avem acelaşi interes pentru o regiune a Mării Negre stabilă şi sigură”, arată aceştia, potrivit documentului.
Declaraţia comună reiterează că invazia militară brutală, ilegală şi neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei din 2022, ca o continuare a agresiunii începute de Rusia asupra Ucrainei în 2014, a provocat suferinţe şi distrugeri pentru milioane de oameni, readucând din nou războiul pe continentul european.
„Pe lângă atacurile armate asupra Ucrainei, Rusia continuă să folosească tactici hibride variate, care urmăresc să intimideze în continuare Ucraina, Republica Moldova şi alte state din regiune. Ne exprimăm dorinţa de a încuraja cooperarea apropiată pentru a consolida capacităţile comune pentru a combate propaganda rusă şi a întări rezilienţa societăţilor noastre, inclusiv în ceea ce priveşte dezinformarea”, punctează miniştrii celor trei ţări.

În acest context, ei condamnă din nou ferm acţiunile agresive „care reprezintă o ameninţare fără precedent în ultimele decenii pentru regiunea noastră şi pentru spaţiul euroatlantic”.

Flota militară rusă pune pe jar statele NATO din Marea Neagră

Formula de Pace

„Războiul de agresiune al Rusiei reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional. Am condamnat agresorul şi pe toţi cei care facilitează războiul dus de Rusia, inclusiv Belarus”, adaugă ei.

În document este menţionată şi Marea Neagră, care „rămâne o regiune de importanţă strategică pentru continentul european şi pentru regiunea euroatlantică”. „Vom continua să lucrăm împreună, atât timp cât va fi necesar, pentru a sprijini dreptul statelor de a-şi alege liber politica externă şi alianţele, pentru a-şi exercita dreptul la auto-apărare, pentru a consolida rezilienţa şi stabilitatea, securitatea şi prosperitatea în regiunea noastră”, subliniază semnatarii declaraţiei comune.

De asemenea, este reiterat sprijinul pentru aderarea Ucrainei şi a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „România şi Republica Moldova şi-au reafirmat disponibilitatea de a sprijini iniţiativa Ucrainei pentru o pace cuprinzătoare, justă şi durabilă şi şi-au exprimat susţinerea pentru Formula de Pace a preşedintelui Zelenski şi angajamentul de a lucra activ cu Ucraina pentru implementarea Planului de Pace în 10 puncte. Subliniem că Formula de Pace reprezintă viziunea noastră comună asupra paşilor necesari care să asigure o pace cuprinzătoare, justă şi durabilă pentru Ucraina şi pentru securitatea întregii lumi”, arată semnatarii.

De asemenea, în document se reiterează că aceia care au înfăptuit crime grave din punctul de vedere al dreptului internaţional pe teritoriul Ucrainei, precum şi oficialii responsabili trebuie să răspundă pentru faptele lor.

Război hibrid 

Oficialul ucrainean a precizat că Rusia foloseşte „toate armele sale hibride” pentru a destabiliza Republica Moldova.

„Noi, în Ucraina, apreciem atitudinea de lider a Maiei Sandu, care le contracarează şi repetăm disponibilitatea Ucrainei de a fi alături de Republica Moldova”, a declarat ministrul de Externe de la Kiev, Dmitro Kuleba.

Fiecare cetăţean al Republicii Moldova este afectat negativ de agresiunea Rusiei contra Ucrainei, a declarat ministrul de Externe moldovean, Nicu Popescu, după Trilaterala România – Ucraina – Republica Moldova, care a avut loc la Bucureşti. El a reiterat, în cadrul unei conferinţe de presă comune, că Republica Moldova este alături de Ucraina.

„Impactul negativ al acestui război asupra ţării noastre este resimţit de fiecare cetăţean al Republicii Moldova în absolut fiecare domeniu, atât în plan economic, energetic, social şi umanitar. Fiecare cetăţean al Republicii Moldova este afectat negativ de agresiunea Rusiei contra Ucrainei”, a afirmat şeful diplomaţiei de la Chişinău.

Nicu Popescu a nuanţat că „Republica Moldova nu este ameninţată în plan militar”, datorită rezistenţei şi rezilienţei statului ucrainean. „Astăzi, Ucraina ne apără de riscurile de destabilizare şi agresiune”, a subliniat el. „Reiterăm poziţia noastră consecventă privind susţinerea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în hotarele internaţional recunoscute”, a adăugat ministrul de Externe.

Nicu Popescu a mai afirmat că ţara sa „continuă să fie o ţintă a acţiunilor şi tentativelor hibride de destabilizare (…) iniţiate de către oligarhii fugari în cooperare şi coordonare cu Federaţia Rusă.

NATO, consolidat la Marea Neagră