Evoluția de pe frontul ruso-ucrainean și deciziile luate de la Washington sugerează că în cele din urmă Kievul va fi nevoit să își reducă ambițiile de a recupera de facto întreg teritoriul ocupat de Moscova. Mai mult chiar, cu cât se întârzie luarea unor decizii concrete privind restructurarea obiectivelor strategice ucrainene, Federația Rusă continuă să își perfecționeze tacticile și să arunce noi resurse în luptă, fapt ce îi asigură o înaintare lentă, dar constantă pe câmpul de luptă.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se află într-un turneu diplomatic la Londra, Paris, Roma și Berlin pentru a asigura consolidarea sprijinului pentru țara sa în contextul avansurilor constante ale trupelor rusești. Scopul său principal este de a întări susținerea Ucrainei înainte de alegerile prezidențiale din SUA, care ar putea afecta alianța-cheie a Kievului. În cadrul întâlnirilor, Zelenski a prezentat un plan de victorie care include aderarea la NATO, îmbunătățirea apărării aeriene și dreptul de a lovi ținte în Rusia, aspect controversat între aliați.
A început la Londra, solicitând mai multă flexibilitate militară, în special pentru atacuri în interiorul Rusiei, lucru momentan blocat de SUA. În plus, Ucraina se concentrează pe consolidarea industriei sale de armament prin investiții străine și parteneriate cu companii de apărare precum Rheinmetall și Saab. În ciuda zvonurilor, oficialii ucraineni au clarificat că accentul pus de Zelenski în misiunea sa diplomatică este pe victorie, nu pe un armistițiu.
Un politician din Kiev a discutat sub anonimat cu un corespondent de la publicația românească HotNews despre dificultățile negocierilor de pace ale Ucrainei, subliniind că societatea este divizată, iar sprijinul pentru discuții cu Rusia a crescut de la 10% la 40% în doi ani, complicând deciziile președintelui.
Recent, reprezentanți ai Pentagonului au declarat că SUA nu sunt de acord ca România și Polonia să doboare dronele rusești care atacă Ucraina, deoarece o astfel de acțiune ar implica direct SUA și NATO în conflictul cu Rusia. Pentagonul a subliniat că situația din Ucraina este diferită de alte conflicte, cum ar fi cel dintre Israel și Iran, și că Ucraina se apără eficient, primind deja sprijinul necesar din partea aliaților.
Între timp, Federația Rusă continuă să își perfecționeze modul în care duce acțiuni ofensive, iar acest fapt generează noi complicații pentru apărătorii ucraineni tot mai epuizați. În ultima perioadă, Forțele Armate ale Federației Ruse au adoptat o strategie de intensificare a utilizării dronelor-momeală în atacurile asupra Ucrainei, în special pe timp de noapte. Aceste drone, cunoscute sub numele de Gerbera, sunt lansate împreună cu drone kamikaze de tip Geran ( bazate pe dronele iraniene Shahed ) cu scopul de a supraîncărca sistemele de apărare antiaeriană ucrainene. În esență, ele funcționează ca momeli, forțând apărarea să consume muniția deja limitată pentru a intercepta drone care nu reprezintă o amenințare directă, deoarece nu sunt echipate cu încărcături explozive.
Strategia rusă urmărește să slăbească apărarea Ucrainei, epuizând resursele acestora în fața unui număr tot mai mare de drone fără armament, ceea ce lasă vulnerabilități pentru dronele kamikaze reale, care pot lovi ținte esențiale. În același timp, Rusia continuă să intensifice producția de drone, inclusiv a celor de tip Geran, care sunt capabile să lovească la distanțe mari. Potrivit unor surse neoficiale, forțele ruse pot lansa zilnic aproximativ 60 de astfel de drone, și au făcut acest lucru în mod constant în ultima perioadă. Luna septembrie a acestui an a fost prima de la începutul conflictului în care dronele rusești au atacat în fiecare noapte, folosind zeci de UAV-uri în fiecare atac.
În plus, Forțele Aeriene Ruse au început să folosească tot mai frecvent bombe de aviație puternic explozive (FAB) cu module de planare pentru a distruge fortificațiile ucrainene și a suprima punctele de tragere. Această tactică, introdusă și în timpul atacului asupra Avdiivka, implică bombardamente aeriene masive urmate de înaintarea infanteriei ruse, reducând semnificativ pierderile în rândul trupelor ruse și slăbind apărarea ucraineană.
Aliații Ucrainei consideră că președintele Volodimir Zelenski ar putea fi pregătit să adopte o abordare mai flexibilă în căutarea unor soluții pentru a pune capăt războiului cu Rusia. Deși Zelenski continuă să susțină public cerințele Ucrainei, cum ar fi retragerea forțelor ruse și aderarea la NATO, oficialii ucraineni par să fie deschiși la ideea unei soluții finale, având în vedere sprijinul occidental în scădere și dificultățile prelungirii conflictului. Apartenența Ucrainei la NATO rămâne un subiect sensibil, cu unii aliați sugerând că aceasta ar putea fi o monedă de schimb în negocierile cu Rusia.
Occidentul explorează ideea aderării Ucrainei la NATO după modelul Germaniei de Vest, unde doar teritoriile controlate de Kiev ar beneficia de protecția alianței, în ciuda ocupației ruse. Această abordare a fost propusă de oficiali și experți, inclusiv de fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, care a sugerat că există modalități de a depăși obstacolele juridice legate de granițele Ucrainei ocupate de Rusia. Cu toate acestea, Ucraina respinge această opțiune, subliniind că nu va negocia suveranitatea teritorială și că aderarea completă la NATO rămâne un obiectiv cheie pentru securitatea țării.
Modelul Germaniei de Vest este considerat de unii analiști ca fiind nepotrivit pentru Ucraina, deoarece frontierele Germaniei de Vest au fost recunoscute internațional, inclusiv de URSS, ceea ce nu este cazul în Ucraina, unde granițele sunt contestate zilnic. În plus, există riscul ca Rusia să reacționeze agresiv, iar compromisul teritorial ar putea fi văzut ca o slăbire a suveranității Ucrainei. Deocamdată, Kievul își menține poziția fermă, deși se speculează că există negocieri secrete între aliați privind posibile compromisuri.
0 Comentarii