Planuri ambițioase pentru vremuri tulburi – Perspectivele politico-militare ale României

de | mai 27, 2024 | Analize, ROMANIA | 0 comentarii

Luna mai a fost una extrem de bogată din punct de vedere al informațiilor care au ajuns în spațiul public legate de planurile de înzestrare cu tehnică militară ale României, dar au apărut și o serie de declarații, extrem de importante, ale unor oficiali sau experți recunoscuți internațional, în privința rolului strategic al României în […]

Luna mai a fost una extrem de bogată din punct de vedere al informațiilor care au ajuns în spațiul public legate de planurile de înzestrare cu tehnică militară ale României, dar au apărut și o serie de declarații, extrem de importante, ale unor oficiali sau experți recunoscuți internațional, în privința rolului strategic al României în regiune, poziție care va fi consolidată puternic în următorii ani prin prisma investițiilor în capabilități noi.

Cea mai mare expoziție de tehnologie militară din estul Europei, Black Sea Defence and Aerospace (BSDA) 2024, a fost deschisă oficial miercuri, 22 mai, la Romaero din București. Evenimentul a adunat peste 400 de companii din industria globală de apărare, aeronautică și securitate, reprezentând 31 de țări. BSDA a oferit o mulțime de indicii în privința capabilităților viitoare ale Forțelor Armate ale României.

Înainte de a analiza programele de înzestrare ale României ar fi utilă o trecere în revistă ale celor mai importante declarații recente ale decidenților români, dar și ale experților strâini, în privința actualului mediu de securitate, dar și a posibilelor căi de acțiune pentru contracararea amenințărilor imediate.

Președintele Klaus Iohannis a făcut o serie de declarații relevante pentru contextul regional la finalul vizitei sale din Parcul Naţional Piatra Craiului din județul Brașov. Conform președintelui, militarii români se pregătesc pentru toate situațiile posibile, iar România este o țară sigură, conform informațiilor disponibile, însă este necesar să fie pregătită pentru evenimente neașteptate. Președintele Iohannis a fost rezervat în a discuta în spațiul public despre problema eventualului transfer al unui sistem Patriot către Ucraina, subliniind că această chestiune trebuie discutată cu specialiștii din armată și decisă în Consiliul Suprem de Apărare a Țării. A menționat că nu există un orizont de timp clar definit pentru luarea acestei decizii, dar a fost tranșant în legătură cu faptul că România nu va rămâne fără apărare antiaeriană: dacă România cedează ceva, trebuie să primească altceva în schimb.

Dintr-o perspectivă destul de diferită, șeful Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat că există riscul escaladării conflictului din Ucraina și că România trebuie să accelereze înzestrarea forțelor de apărare. Generalul Vlad a subliniat că prognoza prevede și scenarii de escaladare a conflictelor, inclusiv de natură militară, și că țara mizează în continuare pe descurajare generată de o capacitate defensivă robustă. Acesta a explicat importanța întăririi instituției apărării naționale și a consolidării capacităților NATO de descurajare și apărare.

În luna februarie, într-un interviu pentru Europa Liberă, generalul Vlad a afirmat că legea privind pregătirea populației pentru apărare ar trebui modificată, astfel încât cetățenii români să fie instruiți și pregătiți în cazul unui război. Există un proiect de lege în acest sens depus la Parlament și speră că acesta va fi adoptat anul acesta. El a subliniat că Federația Rusă reprezintă o problemă pentru ordinea mondială și democrație, afirmând că războiul nu este doar cu Ucraina, ci cu întreaga lume democratică. Generalul Vlad a avertizat că, dacă Rusia va câștiga în Ucraina, principala țintă va fi Republica Moldova și că vor apărea tensiuni în Balcanii de Vest. Este convins că politica agresivă a președintelui Putin va escalada în perioada imediat următoare.

Întrebat de Europa Liberă când va avea România un nou pachet de legi ale apărării, șeful Senatului, Nicolae Ciucă, a răspuns că acest pachet este încă în perioada de analiză la structurile din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională. El a menționat că, odată ce analizele vor fi finalizate și va exista o decizie a Guvernului, legile vor fi înaintate spre aprobare. În momentul în care i s-a atras atenția că sesiunea parlamentară se încheie în aproximativ o lună, Ciucă a precizat că pachetul de legi nu va putea apărea într-o lună și în cel mai bun caz va fi disponibil la toamnă.

La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a declarat că România nu-și mai permite să repete greșelile din trecut, când uzinele de armament au fost închise, iar cele rămase în funcțiune erau amenințate cu falimentul. Premierul a subliniat că, în prezent, există perspectiva ca industria românească de apărare să genereze în scurt timp contracte impresionante și să injecteze miliarde de euro în economie, contribuind la apariția și dezvoltarea a sute de alte companii.

Ministrul Economiei, Ștefan Radu Oprea, a declarat, vineri 24 mai, într-o emisiune TV, că Romarm, prin compania Carfil, și compania americană Periscope Aviation au semnat un parteneriat pentru dezvoltarea dronelor care pot fi utilizate în scop civil, precum agricultura, dar și în scopuri militare. Acest parteneriat implică transferul de tehnologie de la Periscope Aviation și producerea tuturor componentelor dronei în România, transformând-o într-o dronă fabricată integral local.

De asemenea, ministrul a menționat că există alte proiecte la care se lucrează de mai multă vreme, unele fiind deja în stadii avansate, concretizate prin memorandumuri semnate. Un memorandum a fost semnat recent în prezența ambasadoarei SUA în România, Kathleen Kavalec, cu General Dynamics Ordnance and Tactical Systems, parte din General Dynamics, pentru producerea unor noi tipuri de muniție. Planul este de a transforma fabrici din cadrul ROMARM în centre de excelență pentru muniția de calibru mare, respectiv 120 mm și 155 mm, destinate artileriei NATO și tancurilor americane Abrams, cu scopul de a le exporta ulterior și în țările din estul și centrul Europei. Acest proiect este bine definit, cu valoarea investițiilor și calendarul stabilite.

Radu Oprea a subliniat că România va deveni principalul producător de muniție pentru tancurile Abrams și că deja au avut loc inspecții ale experților în zonele de prducție. El a menționat importanța existenței unei fabrici de pulberi la nivel național pentru a putea produce muniția autohtonă, iar un asemenea proiect urmează a fi concretizat în colaborare cu o companie germană, fiind puternic susținut și de Comisia Europeană. Oprea a afirmat că producția de pulbere ar putea începe în câteva luni, treptat, în hale existente echipate cu utilaje noi. Ministrul a concluzionat că acest context complicat la nivel internațional reprezintă o oportunitate pentru industria națională de apărare a României, atât cu capital de stat, cât și privat, subliniind necesitatea colaborării în special în zona de cercetare-dezvoltare.

În plus, ministrul Economiei, Ștefan Radu Oprea, a declarat vineri, în cadrul aceleași emisiuni, că România ar putea repara HIMARS-urile ucrainene, dacă va fi nevoie, adăugând că din punct de vedere tehnic acest lucru este posibil de acum încolo. El a subliniat că pe platforma de la Aerostar Bacău funcționează centrele de mentenanță pentru F-16 și HIMARS, centrul pentru sistemele de lansare multiplă a rachetelor fiind inaugurat recent.

Ministrul a explicat că acest centru deservește în primul rând nevoile Armatei Române. Conform legislației actuale, care prevede că Ministerul Apărării Naționale stabilește necesitatea unui centru de mentenanță, Ministerul Economiei se ocupă de desemnarea celei mai bune companii pentru această sarcină, în acest caz Aerostar Bacău. Oprea a reiterat că Aerostar este o companie fanion în industria de apărare din România și că, dacă este nevoie, România poate repara și HIMARS-urile ucrainene.

Generalul-locotenent american în rezervă, Ben Hodges, a făcut la rândul său o serie de declarații care pot da mult de gândit în privința viitorului regiunii Mării Negre și implicațiile deznodământului războiului ruso-ucrainean pentru sistemul internațional.

Generalul Hodges, fost comandant al trupelor terestre americane staţionate în Europa, a prezentat trei motive principale pentru care Ucraina trebuie să învingă în conflictul cu Rusia. O victorie rusă ar deschide scenarii extrem de sumbre pentru Europa și întreaga lume liberă, având un efect de domino care ar putea începe din Republica Moldova.

Primul motiv menționat de Ben Hodges este legat de relațiile comerciale. Principalul partener comercial al SUA este Uniunea Europeană, iar prosperitatea Americii depinde de cea europeană. Europa are nevoie de stabilitate, iar agresiunea asupra Ucrainei a perturbat lanțurile de aprovizionare, a creat o criză energetică, a crescut prețurile și a generat milioane de refugiați ucraineni în România, Polonia și Germania. Acest lucru afectează economiile tuturor țărilor europene.

Al doilea motiv este legat de securitatea regională. Dacă Ucraina eșuează din cauza lipsei de sprijin, rușii ar putea folosi Ucraina ca bază pentru noi agresiuni, posibil în Republica Moldova. România a anunțat că va proteja Moldova, ceea ce ar putea implica trupe române în Moldova pentru apărarea zonei. Aliații polonezi nu vor sta deoparte, având în vedere experiența lor istorică cu invadările ruse. Dacă Ucraina cade, există riscul unei confruntări directe între NATO și Rusia, un scenariu plauzibil dacă Ucraina nu primește sprijinul necesar.

Al treilea motiv se referă la China. Dacă Ucraina pierde războiul, China ar putea percepe America drept slabă, lipsită de voință politică și capabilități militare pentru a înfrânge Rusia în Ucraina. Acest lucru ar putea submina descurajarea Chinei în a acționa în Taiwan și alte zone din regiune, creând o succesiune de evenimente destabilizatoare. De asemenea, amenințarea rusă privind utilizarea armelor nucleare ar putea fi un șantaj folosit și de alte state deținând arme nucleare sau dorind să le obțină, cum ar fi China, Iran și Pakistan.

Într-un interviu ulterior, Generalul Hodges a subliniat că în cazul unui atac al forțelor ruse refăcute, România ar trebui să reziste timp de aproximativ două săptămâni până când vin aliații din NATO. El a explicat că, în primele zile ale unui conflict, apărarea NATO se bazează pe creșterea prezenței grupurilor de luptă, a forțelor NATO și a forțelor țării gazdă pentru a opri înaintarea trupelor inamice și primele atacuri. Fiecare națiune trebuie să-și asume că ar putea trebui să reziste aproximativ două săptămâni pe cont propriu, luptând cu resursele disponibile la momentul respectiv. Generalul Hodges a estimat că trupele terestre ar trebui să poată rezista aproximativ două săptămâni în această situație, în timp ce forțele aeriene și maritime ar putea interveni mai rapid, în funcție de capacitățile lor de deplasare.

El a subliniat că această estimare de două săptămâni se bazează pe ritmul de reacție al forțelor politice și militare, precum și pe posibilele reticențe din partea anumitor țări de a se mobiliza rapid din motive politice sau strategice. Cu toate acestea, Hodges a menționat că această perioadă ar putea fi redusă dacă există o reacție rapidă la amenințare. În concluzie, generalul Hodges a subliniat importanța unei pregătiri adecvate și a unei reacții rapide din partea NATO și a țărilor membre pentru a face față oricărei amenințări la adresa securității regionale.

Prezent la conferința internațională „Black Sea and Balkans Security Forum”, organizată de New Strategy Center, un think-tank important din România, generalul american David Petraeus, fost director al CIA din Statele Unite ale Americii, a abordat subiectul dronelor maritime în cadrul unui panel.

Generalul Petraeus a subliniat că una dintre marile reușite ale Ucrainei în fața Federației Ruse a fost blocarea Marinei ruse în Marea Neagră, folosind dronele maritime. Această strategie a permis Ucrainei să scufunde numeroase nave ruse, cel mai notabil fiind crucișătorul Moskva, nava amiral a Flotei Ruse de la Marea Neagră. Prin această acțiune, rușii au fost obligați să renunțe la operațiunile maritime majore.

Petraeus a sugerat că statele aliate riverane din regiunea Mării Negre ar trebui să reevalueze necesitatea investițiilor într-o Marină exclusiv tradițională, sugerând că ar putea fi benefic să se axeze pe drone de suprafață și subacvatice, adaptându-se realităților războiului actual. El a subliniat că această schimbare de paradigmă nu înseamnă că navele de suprafață vor deveni inutile sau că își vor pierde importanța, ci că adaptarea la noile provocări necesită diversificarea capacităților militare.

Fostul director al CIA a atras atenția că lecțiile învățate din războiul ruso-ucrainean trebuie să fie înțelese și aplicate în întreaga regiune. El a evidențiat importanța explorării și adoptării noilor tehnologii, cum ar fi dronele și sistemele submarine, în timp ce a recunoscut provocările legate de posibila interferență electronică și pierderea navigației în condiții de conflict. Petraeus a menționat și Convenția de la Montreux, care restricționează tranzitul navelor militare prin strâmtorile turcești în perioade de război, subliniind că această limitare a avut un impact semnificativ asupra mișcărilor militare rusești în Marea Neagră.

În privința exponatelor de la BSDA, una dintre principalele atracții ale expoziției a fost avionul multirol F-35, cel mai avansat din lume în prezent, pe care și România intenționează să-l achiziționeze în viitorul apropiat. În 2023, Ministerul Apărării a solicitat oficial aprobarea Parlamentului pentru lansarea programului de achiziție a 32 de avioane militare F-35 din SUA, conform unui document trimis conducerii legislativului. Programul are un buget de 6,5 miliarde de dolari și a fost aprobat în cadrul unei ședințe din aprilie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Acest program aprobat de CSAT include două faze de achiziție a avioanelor F-35: în prima fază vor fi achiziționate două escadrile cu un total de 32 de aeronave, iar în a doua fază o escadrilă cu 16 avioane. Suma de 6,5 miliarde de dolari va acoperi costurile pentru achiziția aeronavelor, motoarelor, suportului logistic, serviciilor de instruire pentru piloți și personal, precum și simulatoare de zbor. În plus, această sumă include și muniția specială pentru lupte aeriene și aer-sol pentru lovirea țintelor terestre.

România va lansa anul acesta un nou program major de achiziții pentru „Mașina de luptă a infanteriei – MLI”, un contract în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro, pentru achiziția a 298 de vehicule MLI în diferite variante. Aceste vehicule vor intra în dotarea structurilor de infanterie mecanizată ale Forțelor Terestre.

La BSDA 2024, marile companii interesate de acest contract și-au prezentat ofertele, expunând modelele de vehicule blindate pe care le-ar putea propune României. General Dynamics, care produce blindatele 8×8 Piranha 5 în România în colaborare cu Uzina Mecanică București, a prezentat modelul de vehicul de luptă ASCOD, echipat cu o turelă telecomandată, tun principal de 30 mm, rachete antitanc integrate și sistem activ de protecție Trophy. Turela este produsă de Elbit chiar în România și este similară cu cea de pe modelul Piranha 5.

Compania sud-coreeană Hanwha, posibilul câștigător al unui contract cu MApN pentru 54 de obuziere autopropulsate K9, a expus un model de blindat șenilat Redback, câștigător al unei competiții similare în Australia, echipat cu aceeași turelă ca ASCOD. De asemenea, sud-coreenii au prezentat și un tanc dezvoltat de ei, vopsit în culorile Forțelor Armate ale României. În urmă cu două săptămâni, în Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă „Smârdan”, s-au desfășurat trageri demonstrative cu tancul de luptă principal K-2 Black Panther. În 2023, la „Conferința privind cooperarea în industria de apărare Republica Coreea – România 2023”, generalul Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente, a prezentat un plan ambițios pentru achiziția a aproximativ 300 de tancuri noi. România și-a arătat un interes semnificativ pentru tancul K-2 „Black Panther”, dezvoltat de Hyundai Rotem. Evenimentul, organizat de Ambasada Republicii Coreea în România, a fost un moment extrem de important pentru politica de apărare a României, subliniind eforturile de diversificare și consolidare a arsenalului militar prin parteneriate externe.

În acest context, România a inițiat procedurile pentru achiziția a 54 de tancuri americane Abrams, parte a programului „Tanc principal de luptă”. Achiziția se va desfășura printr-o procedură G2G (Guvern la Guvern) și va include tancuri modernizate în varianta M1A2 și 12 derivate pe șasiu de tanc, alături de muniție și simulatoare de instruire, toate provenind din stocurile Armatei SUA.

Tancul K2 a intrat în uz începând cu mijlocul anilor 2010, fiind cu 35 de ani mai modern decât competitorii săi, Leopard II și Abrams, care au fost introduși în 1979 și, respectiv, 1980. Această diferență de generație se reflectă în numeroase aspecte ale performanței sale, în ciuda actualizărilor aduse tancurilor occidentale mai vechi în ultimele patru decenii. K2 se remarcă prin costuri operaționale și de întreținere relativ scăzute, mobilitate superioară, un încărcător automat care oferă o rată mare de foc și reduce numărul necesar de membri ai echipajului, precum și o rază de acțiune dublă comparativ cu omologii săi occidentali. În plus, integrează o serie de senzori avansați, inclusiv un radar de bandă milimetrică, care asigură o conștientizare situatională sporită atât pentru fiecare vehicul în parte, cât și pentru rețeaua mai largă, oferind avertizări timpurii în fața amenințărilor potențiale de la sistemele anti-tanc.

Armamentul principal al tancului K2 este un tun cu țeavă netedă de calibru 120 mm, produs în Coreea de Sud sub licență de către Rheinmetall din Germania. Tunul este echipat cu un încărcător automat și poate trage aproximativ zece proiectile pe minut. Încărcătorul automat are o magazie de 16 proiectile, iar alte 24 de proiectile suplimentare sunt stocate în interiorul vehiculului. Armamentul secundar constă într-o mitralieră coaxială de calibru 7,62 mm și o mitralieră grea de calibru 12,7 mm montată pe partea superioară a turelei.

Compania germană Rheinmetall, care a preluat recent uzina Automecanica din Mediaș și a redeschis-o sub numele Automecanica Rheinmetall, a prezentat la BSDA 2024 un blindat șenilat Lynx KF41, echipat cu o turelă cu tun de 35 mm. În plus, Rheinmetall a prezentat și turelă Skyranger pentru apărarea mobilă antiaeriană, care poate fi montată pe blindatul Lynx KF41 sau pe Piranha 5.

România se află în plin proces de selecție a furnizorului pentru vehiculele blindate 4×4, programul multianual vizând achiziția a 1.059 de autovehicule tactice blindate de tip ușor (ATBTU), disponibile în 9 configurații diferite.

În martie, sursele DefenseRomania au confirmat că singura ofertă depusă pentru acest program a fost făcută de compania turcă Otokar. Deși oficialii nu au confirmat că modelul Cobra II este propunerea lor, acesta pare a fi vehiculul oferit. Cobra II este utilizat în aproximativ 15 țări și a fost produs în peste 33.000 de exemplare. Reprezentanții Otokar susțin că un avantaj major al vehiculelor lor este faptul că au fost testate în zone cu risc ridicat, cum ar fi Irak, Sudan, Republica Centrafricană și Haiti. Un aspect interesant este că modelul standard Cobra II nu ar fi respectat limita de greutate impusă în licitația României, iar la BSDA a fost prezentat un model modificat de tip pick-up, fără portbagajul voluminos al configurației de bază. Aceasta ar putea indica intenția clară a Otokar de a adapta vehiculul pentru licitația românească.

Reprezentanții Otokar au declarat că sunt deschiși la transferul de tehnologie către partenerii români. Vicepreședintele companiei a subliniat că Otokar este pregătită să ofere o propunere care depășește cerințele minime ale contractului. Compania este dispusă să îndeplinească cerințele Ministerului Apărării Naționale pentru producția locală și să transfere tehnologie. Otokar vede România nu doar ca un simplu client, ci ca un potențial hub pentru piețele europene. Dacă va câștiga licitația pentru Programul multianual ATBTU, Otokar intenționează să stabilească un parteneriat pentru a acționa la nivel european, în colaborare cu România și subcontractorii săi.

De asemenea, Otokar propune și vehiculul amfibiu 8×8, Arma II, echipat cu turelă Mizrak 30, care ar putea completa viitoarele transportoare blindate Piranha 5, ce urmează să intre în dotarea armatei României în următorii ani. Totuși, achiziția de blindate amfibii nu a fost anunțată ca un obiectiv prioritar în planul actual de înzestrare al României, cel puțin nu în mod oficial.

Pe lângă programele de înzestrare menționate anterior, anul acesta, respectiv în 2023, au apărut în spațiul public o multitudine de informații legate de stadiul altor inițiative aflate în strânsă legătură cu procesul de modernizare al Armatei României. Într-un interviu acordat postului Europa Liberă pe 14 martie, Ministrul Economiei, Radu Oprea, a declarat că industria locală a înregistrat câteva reușite remarcabile. A făcut cunoscut faptul că la Cugir vor fi implementate liniile de producție destinate fabricării armelor Beretta, în urma semnării unui acord între investitorul italian și Ministerul Economiei, cu cinci ani în urmă. Conform memorandumului semnat între Guvernul României și compania Beretta în 2019, se preconizează că în 2024 Uzina Mecanică Cugir va primi tehnologia necesară pentru fabricarea unui pistol calibrul 9 mm și a unei arme de asalt ARX 160.

Alt pas major în privința capabilităților antiaeriene îl reprezintă achiziția sistemelor portabile cu rază scurtă. Potrivit unui răspuns obținut în urma unei interpelări a unui parlamentar USR, primele trei sisteme de rachete antiaeriene portabile Manpad Chiron din cele 54 achiziționate de Ministerul Apărării Naționale în valoare de peste 96 de milioane de dolari vor fi livrate la data de 29 mai 2024. Celelalte 51 de sisteme urmează să fie livrate până la data de 29 noiembrie 2024.

De asemenea, România se pregătește să lanseze anul acesta prima etapă a achiziției primului său satelit militar. Cu toate acestea, programul de înzestrare este mult mai amplu și vizează achiziționarea mai multor sateliți. Despre această inițiativă extrem de ambițioasă a Armatei Române a vorbit generalul-locotenent inginer Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente, în cadrul emisiunii ,,Euroatlantica” de la Radio România. Generalul-locotenent Incicaș a subliniat că acest program este prioritar pentru țară și că se află într-o fază avansată de fundamentare. El a declarat că se așteaptă ca prima etapă a achiziției, adică lansarea primului satelit, să aibă loc în cursul acestui an.

În cadrul aceluiași interviu, generalul Incicaș a declarat că primele livrări ale lansatoarelor de rachete anti-navă de tip NSM (Naval Strike Missiles) sunt programate să aibă loc în 2025. De asemenea, primele livrări de vehicule amfibii de asalt pentru Regimentul de Infanterie Marină sunt planificate pentru perioada 2024-2025.

Comisiile pentru apărare din Parlamentul României au acceptat la final de 2023 cererea Ministerului Apărării pentru achiziționarea a 200 de rachete PAC-2 pentru sistemele antiaeriene cu rază lungă Patriot. Aceasta este o achiziție majoră suplimentară evaluată la aproximativ 1.1 miliarde de euro și care va crește substanțial stocurile de luptă ale Forțelor Armate Române. În contractul inițial pentru cele 7 sisteme Patriot au mai fost trecute pentru achiziționare 56 rachete PAC-2 și 168 rachete PAC-3 MSE, dar este improbabil ca acestea să fi fost livrate în totalitate până acum. Rachetele PAC-2 au rază de acțiune de 160 de km, pe când cele de tip PAC-3 MSE de doar 60 de km. Dacă nu ar fi existat pericole imediate, România ar fi putut aștepta începerea producției rachetelor SkyCeptor care urmează să fie realizate la Ploiești în urma memorandumului de colaborare semnat cu Raytheon Missiles & Defense. Costul de producție al unei astfel de rachete este mai puțin de jumătate față de prețul de 5 milioane de dolari al unei rachete de tip PAC-2.

Altă etapă extrem de importantă legată de înzestrarea cu capabilități antiaeriene a Forțelor Armate Române urmează a avea loc în 2024. Până în ianuarie s-au putut depune candidaturile pentru a participa la licitația pentru sistemele cu rază scurtă și foarte scurtă de tip VSHORAD/SHORAD. România alocă aproximativ 9.5 miliarde de lei pentru un număr de 27 de sisteme de acest tip. Echipamente care au o rată foarte ridicată de interceptare precum sistemele IRIS-T SLM sau NASAMS ar putea să fie printre variantele dintre care reprezentanții Armatei Române vor alege un câștigător. De asemenea, nu este exclus ca Rafael, firma din Israel, să fie interesată să participe la licitație cu sistemul său SPYDER, având în vedere interesul tot mai mare al companiilor israeliene pentru programele de înzestrare ale României.

În privința Forțelor Navale ale României se fac eforturi consistente pentru dotarea cu capabilități noi. România intenționează să achiziționeze submarine, iar Ministerul Apărării Naționale (MApN) a solicitat aprobarea Parlamentului pentru a iniția procedurile pentru acest program. Obiectivul este achiziționarea a două submarine din clasa Scorpene, torpile și contramăsuri, suport logistic inițial, mentenanță și echipamente de testare, echipamente criptografice și cu regim special, asistență de specialitate, servicii de instruire a personalului la toate nivelurile necesare, inclusiv pentru utilizarea în luptă, echipamente de instruire și baze de date specifice.

Valoarea estimată a programului este de 2 miliarde de euro. Programul de înzestrare se va derula pe o perioadă estimată de 8 ani, având scopul de a oferi Forțelor Navale Române capabilități eficiente de cercetare, recunoaștere și culegere de informații la nivel operativ-strategic. De asemenea, submarinele vor fi capabile să execute acțiuni de luptă împotriva navelor de suprafață și submarinelor inamice pentru distrugerea, neutralizarea sau descurajarea forțelor navale inamice, operând independent sau în cooperare cu alte forțe, atât în apele teritoriale, cât și în cele internaționale sau în zone litorale ostile, inclusiv în zone cu grad ridicat de risc, departe de bazele navale proprii.

În plus, România a achiziționat două elicoptere H215M Airbus, care vor fi utilizate de Forțele Navale Române și vor opera de pe fregatele Regina Maria și Regele Ferdinand. Din totalul de 150 de milioane de euro alocați pentru această achiziție, 30 de milioane de euro sunt destinați sistemului de rachete și muniției aferente. Contractul pentru rachete a fost semnat cu filiala italiană a companiei franceze MBDA. Mentenanța celor două elicoptere se va realiza la IAR Brașov.

Încă din 2022, MApN solicitase aprobarea Parlamentului pentru achiziția acestor elicoptere. Analiza efectuată de Ministerul Apărării Naționale a concluzionat că elicopterele H215M reprezintă varianta optimă pentru realizarea capabilităților de luptă la suprafață sau Anti-Surface Warfare. Compania europeană MBDA a semnat un contract cu IAR Brașov pentru a sprijini integrarea rachetelor Marte ER pe platforma elicopterului Airbus H215M, destinat Forțelor Navale Române. Rachetele Marte, adaptate pentru elicoptere, sunt disponibile în două versiuni: Marte M2/S, cu o rază de acțiune de 30 km, respectiv Marte ER, cu o rază de acțiune de peste 100 km. Elicopterele, echipate cu noua versiune de software SMS, vor fi capabile să opereze atât rachetele MARTE MK2/S, cât și MARTE ER.

Ținând cont de toate aceste programe de înzestrare, în derulare sau în pregătire, cât și de mesajele susținute public de factorii decizionali politico-militari, se poate trage o concluzie clară: România are ca obiectiv majoritar, pe termen mediu și lung, creșterea nivelului de relevanță strategică în regiunea Mării Negre, aspect care va contribui major și la creșterea influenței de care va beneficia în ceea ce privește politica externă la nivel internațional. Perioada de letargie care a urmat după dezintegrarea URSS-ului pentru statele europene din NATO s-a încheiat, iar abordarea României s-a adaptat în consecință: ,,Si Vis Pacem, Para Bellum„.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *