Pirateria somaleza, o afacere anuala de 7 miliarde de dolari. Navele tarilor din bazinul Marii Negre, in vizorul piratilor africani

, , , , ,
 

Navele militare ale statelor UE, in lupta cu pirateria somaleza

Navele militare ale statelor UE, in lupta cu pirateria somaleza

Industria mondială de transport maritim a fost escrocată anul trecut de circa 6,9 miliarde de dolari de către piraţii somalezi, care au cerut plăţi mai mari de răscumpărare pentru cetăţenii străini pe care i-au răpit, se arata intr-un raport, comandat de fundaţia One Earth Future, publicat de mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform raportului, presiunea economică totală plasată asupra economiei mondiale în 2011 a fost cu 5 miliarde de dolari mai mică decât în 2010. Potrivit sursei citate, circa 80% “din toate costurile sunt suportate de industria de transport maritim, în timp ce guvernele plătesc 20% din cheltuielile asociate cu contracararea atacurilor de piraterie.”
Cu toate acestea, navele cheltuiesc încă 2,7 miliarde de dolari pe combustibil, pentru a-şi accelera călătoria prin Oceanul Indian şi Golful Aden, locurile principale unde operează piraţii, deoarece nicio navă nu a fost capturată dacă călătorea cu peste 18 noduri, a relatat agenţia non-profit cu sediul în Colorado. Încă 1,3 miliarde de dolari au fost cheltuite pe operaţiuni militare împotriva piraţilor, 1,1 miliarde de dolari au fost cheltuit pe securitate şi gărzi înarmate, 635 milioane de dolari pe asigurare, între 486 milioane de dolari şi 680 milioane de dolari pe schimbarea rutei navelor spre zone mai sigure, şi 195 milioane de dolari pe mai multă forţă de muncă, scria raportul.

Securitate crescuta

Aproximativ jumătate din toate navele care navighează prin apele pline de piraţi au acum paznici înarmaţi, numărul lor crescând cu circa 25 la sută faţă de anul trecut. Aproximativ 20 la sută din comerţul mondial trece prin Golful Aden, între Yemen şi Somalia, pentru a ajunge la Canalul de Suez, care leagă Oceanul Indian şi Marea Mediterană.
În 2011, piraţii au cerut răscumpărări mai mari decât în trecut, dar au capturat mai puţine nave. Acest lucru se datorează securităţii îmbunătăţite prin prezenţa unor poliţişti la bord şi prin creşterea supravegherii navale, îngreunând deturnarea navelor de către piraţi. Astfel, în timp ce răscumpărările au reprezentat mai puţin de 2 la sută din totalul pierderilor financiare, sau aproximativ 160 de milioane de dolari, aproape 99 la sută din toate pierderile au fost legate de costurile recurente, cum ar fi protecţia navelor. În schimb, doar 38 de milioane de dolari au fost cheltuite pe închisoare, urmărire penală şi construirea infrastructurii regionale pentru a combate pirateria.
“Costul uman al pirateriei nu poate fi definit în termeni economici,” a relatat Anna Bowden, autoarea raportului, într-o declaraţie. “Noi am constatat cu mare îngrijorare că au existat în 2011 un număr semnificativ de decese legate de piraterie, de luări de ostatici şi de navigatori care fac obiectul unor atacuri armate traumatice.” One Earth a spus că atacurile de anul trecut din largul coastelor Somaliei, au dus la capturarea a 1118 persoane, 24 dintre ele fiind ucise. Au fost plătite 31 de răscumpărări, iar valoarea medie a crescut la 5 milioane de euro, o creştere de 25 la sută faţă de anul precedent.

Piraterie cu repetitie

Conform datelor prezentate, la sfarsitul saptamanii trecute, de catre organizatia “Ecoterra”, un ONG cu sediu la Nairobi specializata in urmarirea navigatiei, pescuitului si pirateriei, in prezent sunt retinute aproximativ 40 de nave pe coastele somaleze, cu peste 700 de ostatici la bord. Aceste cifre releva o agravare clara a situatiei, in pofida desfasurarii dispozitivului naval european. Datele detinute de comandamentul militar occidental reduce numarul ambarcatiunilor sechestrate la 28, cu 654 de ostatici la bord, fara sa ia in calcul insa micile ambarcatiuni de pescuit locale. Principala misiune a Atalanta este de a escorta navele comerciale, care transporta ajutoare umanitare in cadrul Programului Alimentar Mondial sustinut de ONU, si ambarcatiunile care participa la misiunea Uniunii Africane in Somalia (AMISOM).
Conform datelor „Ecoterra”, printre cele mai vizate de gruparile de pirati somalezi se numara navele sub pavilion bulgar, romanesc, ucrainean si georgian, alaturi de vase sub pavilion panamez, liberian, cipriot, state recunoscute pentru flotele comerciale mari, situatie favorizata de taxele mici aplicate si cerintele tehnice scazute solicitate armatorilor.
De cand piratii somalezi si-au intensificat, incepand din 2005 activitatile, nu s-a mai atins o cifra atat de mare de nave si de membri de echipaj sechestrati in aceeasi perioada – potrivit estimarilor realizate de Ecoterra si de operatiunea Atalanta. Sumele foarte mari platite pentru eliberarea navelor si rascumpararea ostaticilor, sute de milioane de dolari in ultimii cinci ani – conform datelor partiale culese de ONU – au facut ca piratii somalezi sa se doteze cu mijloace materiale, sa-si creeze retele de informatii in porturile de plecare si o organizatie bine structurata. In ultimele luni, potrivit unor surse somaleze si ale organizatiilor de asistenta maritima, rascumpararile pentru eliberarea navelor au atins noi recorduri, unele dintre ele ajungand chiar la 9 milioane de dolari.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *