Declarațiile recente ale Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) privind presupusa capturare a unui militar ucrainean care ar fi primit ordin să împuște civili în regiunea Kursk reprezintă un exemplu al campaniei de dezinformare orchestrate de Kremlin împotriva Ucrainei în contextul operațiunii contraofensive. Avansarea ucraineană în regiunea Kursk a devenit un nou subiect central al propagandei rusești.

Incursiunea ucraineană în regiunea rusă Kursk a fost surprinzătoare chiar și pentru ucraineni. După ce peste 2.000 de rachete au fost lansate din teritoriul regiunii Kursk, Ucraina a inițiat o contraofensivă. În ciuda încercărilor rețelei de propagandă rusești de a prezenta aceste acțiuni drept intervenții ilegale, contextul juridic internațional este esențial. După doi ani de agresiune pe scară largă, susținută de prezența trupelor ruse în regiunea limitrofă, Ucraina a început abia recent să acționeze în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU, care prevede dreptul statelor la autoapărare individuală sau colectivă în cazul unui atac armat împotriva lor.

Cea mai crucială perspectivă aici este încercarea Rusiei de a impune narațiunea conform căreia armata ucraineană ar încălca dreptul internațional umanitar, vizând civili. Aceasta este o temă majoră în conflictul care a început în 2014. Kremlinul încearcă să susțină că Ucraina a maltratat, bombardat și ucis populația civilă, iar incidentul fabricat cu presupusul militar capturat este un exemplu al acestei propagande continue.

Autoritățile ruse și agențiile de informații nu au reușit să furnizeze dovezi convingătoare în sprijinul afirmațiilor lor. Astfel de declarații se bazează adesea pe mărturii obținute sub presiune sau pe scenarii înscenate, ceea ce ridică îndoieli cu privire la credibilitatea lor. În contextul războiului informațional, aceste rapoarte pot fi privite ca parte a unei strategii de propagandă menită să creeze o imagine distorsionată a armatei ucrainene, prezentând-o ca pe un violator al normelor internaționale și al drepturilor omului.

Potrivit FSB, militarul ucrainean capturat ar fi fost membru al Brigăzii 80 de asalt aerian a Ucrainei și, împreună cu colegii săi, ar fi primit instrucțiuni să „împuște pe loc” pe oricine ar întâmpina rezistență din partea locuitorilor. Cu toate acestea, nu au fost oferite detalii convingătoare, iar aceste acuzații par să reflecte tactici rusești care au fost documentate în acțiunile trupelor ruse care au invadat Ucraina. În cazul lor, violența împotriva civililor a fost dovedită nu numai de autoritățile ucrainene, ci și de documentariști și experți internaționali independenți.

Acest caz nu este izolat. Se încadrează în contextul mai larg al războiului de dezinformare pe care Kremlinul l-a dus împotriva Ucrainei de la începutul agresiunii sale la scară largă. Mass-media de stat, oficialii și propagandiștii ruși au răspândit în mod repetat rapoarte false despre presupuse crime comise de forțele ucrainene, inclusiv ucideri în masă și alte atrocități atât în Ucraina, cât și în Rusia. Aceste relatări sunt menite să prezinte Ucraina drept agresor, în ciuda agresiunii continue a Rusiei.

Scopul principal al acestor campanii de dezinformare este de a discredita Ucraina în ochii comunității internaționale. Kremlinul încearcă să creeze o imagine negativă a forțelor armate ucrainene, ceea ce ar putea slăbi sprijinul occidental pentru Ucraina.

Anterior, Rusia a acuzat Ucraina că folosește arme occidentale, cum ar fi HIMARS, pentru a ținti civili – o acuzație menită să discrediteze sprijinul occidental pentru Ucraina, nu doar pentru a discredita Ucraina, ci și pentru a opri furnizarea de arme necesare apărării sale împotriva agresiunii ruse.

Nu trebuie să uităm nici de numeroasele operațiuni informaționale ale Rusiei împotriva NATO și a Europei. În 2024, Rusia și-a intensificat eforturile de a viza NATO și membrii săi, folosind tactici precum răspândirea dezinformării, fabricarea de videoclipuri și publicarea de știri manipulatoare. Aceste campanii urmăresc să submineze încrederea în NATO și în aliații săi.

Una dintre direcțiile principale ale dezinformării ruse este afirmația că NATO este implicată activ în războiul Rusia-Ucraina. Canalele de propagandă rusești publică în mod regulat informații false cu privire la prezența personalului militar occidental în Ucraina și presupusa participare la operațiuni de luptă împotriva forțelor ruse. Aceste relatări includ afirmații despre operațiuni secrete ale trupelor occidentale și sugerează că furnizarea de ajutor militar Ucrainei înseamnă efectiv că NATO este implicată în conflict.

Un alt aspect major al acestui tip de operațiuni de dezinformare este manipularea datelor privind livrările de arme către Ucraina. De exemplu, mass-media ruse și sursele pro-Kremlin au difuzat în mod repetat videoclipuri și rapoarte false care susțin că tancuri occidentale, cum ar fi Leopard 2 german, sunt deja utilizate pe teritoriul ucrainean înainte de orice anunț oficial privind livrarea acestora.

În plus, oficialii ruși și mass-media au încercat frecvent să acuze Ucraina de utilizarea de arme interzise, cum ar fi armele chimice, fără a furniza dovezi. Acest lucru face parte, de asemenea, din strategia lor de dezinformare menită să creeze o imagine negativă a Ucrainei pe scena internațională.

În plus față de dezinformarea legată de prezența militară, Rusia desfășoară operațiuni de informare care vizează securitatea energetică a Europei. Pe fondul crizei energetice provocate de sancțiuni și de oprirea aprovizionării cu energie rusească, mass-media și rețelele sociale rusești au răspândit informații false care sugerează că țările UE sunt în pragul colapsului economic. Acest efort urmărește să submineze încrederea în capacitatea UE de a gestiona criza și să creeze diviziuni în cadrul țărilor europene cu privire la politica lor de sancțiuni și la independența energetică.

Dezinformarea rusă axată pe NATO și Europa face parte dintr-o strategie mai amplă a Kremlinului de a slăbi unitatea internațională și de a diminua sprijinul pentru Ucraina. Aceste campanii utilizează atât media tradiționale, cât și rețele sociale, incluzând adesea știri false și conținut video manipulator.

Operațiunile de informare rusești, precum cazul presupusului militar ucrainean reținut, sunt doar unul dintre numeroasele exemple ale modului în care Kremlinul utilizează dezinformarea pentru a-și urmări obiectivele geopolitice. Aceste eforturi necesită o vigilență sporită și acțiuni coordonate din partea comunității internaționale pentru a combate dezinformarea. Îmbunătățirea cunoștințelor media, sprijinirea jurnalismului independent și dezvoltarea de tehnologii pentru detectarea și contracararea știrilor false sunt măsuri esențiale pentru protejarea societăților democratice împotriva amenințărilor hibride.