WikiLeaks, inamicul nr.1 al Pentagonului

Pentagonul spune ca este pregatit sa faca fata unei potentiale masive scurgeri de informatii de 400.000 de documente dintr-o baza de date militare privind operatiunile din Irak. Informatiile ar putea fi postate pe web-site-ul organizatiei WikiLeaks infiintate in 2006 de catre un australian. Departamentul Apararii a stabilit o echipa speciala de 120 de experti in alerta de cateva saptamani pentru a determina ce informatii ar putea fi compromise si care sa examineze potentiala scurgere de informatii.
Daca va fi confirmata, scurgerea ar putea fi mai mare decat cea din iulie 2010 cand WikiLeaks posta pe site-ul sau 70.000 de documente privind razboiul din Afganistan care a fost considerata cea mai masiva scurgere de documente din istoria armatei SUA. Documentele despre razboiul din Afganistan, aflat in al noulea sau an, au incitat o dezbatere furioasa desi nu contineau revelatii majore.

Analistul trambita

Investigatiile privind documentele legate de razboiul din Afganistan s-au concentrat asupra lui Bradley Manning, in varsta de 23 de ani, care a lucrat ca analist militar al informatiilor in Irak. El este sub arest, acuzat de a fi publicat o inregistrare video clasificata a unui atac din 2007 in Irak. Imaginile arata soldati americani impuscand dintr-un elicopter Apache, 12 civili, inclusiv doi fotoreporteri ai agentiei de presa Reuters. Inregistrarea video intitulata „Crime Colaterale” a fost vazuta pe internet de milioane de oameni. Bradley Manning, care ar putea primi 52 de ani de inchisoare pentru a fi publicat cele 70.000 de documente continand informatii clasificate, a facut in aparenta gestul pentru a demonstra ca SUA nu castiga in Afganistan.

WikiLeaks acuzata

In iulie 2010, seful Marilor State Majore Reunite, amiralul Mike Mullen avertiza WikiLeaks ca va avea mainile patate de sangele soldatilor americani si informatorilor afgani.
Organizatia WikiLeaks spune ca este finantata de activisti ai drepturilor omului, ziaristi cat si de catre public. Fondatorul sau este un activist australian al internetului, Julian Assange, care a fost student la fizica si matematica fara a-si fi luat diplomele. El este membru al unui grup international de hackeri, International Subversives – si programator de computere. Julian Assange a declarat luni ca postarea informatiilor nu este iminenta.

Refuz suedez

Autoritatea suedeza pentru imigratie a refuzat luni sa-i acorde un permis de sedere fondatorului site-ului WikiLeaks, Julian Assange, a anuntat un oficial suedez. „Am decis sa nu ii acordam permis de rezidenta”, a declarat Gunilla Wikstroem, responsabila cu dosarul cetateanului australian la Oficiul national suedez pentru migrare. „El nu a indeplinit conditiile necesare pentru obtinerea unui permis”, a adaugat ea. Functionarul suedez a refuzat sa prezinte motivele deciziei, „din ratiuni de confidentialitate”.
Julian Assange a depus in august o cerere pentru un permis de sedere in Suedia, unde WikiLeaks foloseste servere si profita de o lege favorabila privind presa si protectia surselor. La cateva zile dupa aceasta cerere, el a fost acuzat de viol si agresiune sexuala impotriva a doua femei in Suedia. Julian Assange nu a fost arestat si are dreptul sa circule in Suedia, dar ancheta judiciara continua.
Reamintim ca recent un reprezentant islandez al WikiLeaks, Kristinn Hrafnsson, a refuzat sa precizeze unde se afla in prezent Julian Assange.

Wikipedia acuza

Cofondatorul enciclopediei online Wikipedia, Jimmy Wales, a criticat marti iresponsabilitatea de care a dat dovada site-ul WikiLeaks.org dupa difuzarea a mii de documente confidentiale despre razboiul din Afganistan, care, in opinia acestuia, i-au pus in pericol pe afgani. Wales si-a exprimat regretul fata de faptul ca WikiLeaks utilizeaza termenul „wiki”, care desemneaza un site ce permite unor parteneri diferiti sa colaboreze si sa contribuie la acesta. „Vreau sa ma distantez de WikiLeaks. Mi-ar fi placut sa nu fi utilizat acest nume. Ei nu sunt «wiki». Partial, au devenit cunoscuti pentru ca au utilizat acest nume, un lucru regretabil in opinia mea”, a declarat Wales, intr-o conferinta, la Kuala Lumpur. In opinia lui Jimmmy Wales, este necesar ca asemenea documente sa fie tratate cu prudenta extrema. „Cred ca este esential ca, atunci cand detineti informatii sensibile, sa recurgeti la jurnalisti responsabili, care sa le examineze. Este mai bine decat sa aruncati aceste informatii pe Internet si sa provocati moartea unor persoane”, a spus el. Potrivit acestuia, difuzarea documentelor a putut pune in pericol securitatea unor „persoane de buna credinta” care activeaza in cadrul societatii civile din Afganistan.
„Nu cred ca Julian Assange (fondatorul WikiLeaks) doreste moartea acestor persoane. Dar, cand isi pune in aplicare politica iresponsabila de a publica absolut tot, acest lucru se dovedeste extrem de periculos pentru ele”, a mai adaugat Wales.

NATO suparat

Reamintim ca WikiLeaks a publicat, in iulie 2010, in colaborare cu publicatiile The New York Times, The Guardinan si Der Spiegel, 77.000 de documente confidentiale despre razboiul din Afganistan. Site-ul si-a anuntat intentia de a dezvalui si alte 15.000 de documente. Totodata, acesta s-ar pregati sa publice numeroase documente militare americane si despre razboiul din Irak.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat recent ca scurgerea unor documente secrete ar putea pune in pericol securitatea fortelor internationale in Afganistan.