Grupul de lupta al portavionului american George Washinghton soseste in zona de conflict coreeana

Presedintele sud coreean a acceptat, joi, demisia ministrului Apararii, la doua zile de la bombardamentul nord-coreean, asupra insulei Yeonpyeong, soldat cu patru morti, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Executivul de la Seul s-a confruntat in ultimele zile cu un val de critici, presa si oamenii politici acuzand cabinetul sud-coreean pentru reactia nepotrivita la bombardamentul nord-coreean. Presedintele Lee Myung-Bak a acceptat demisia lui Kim Tae-Young, se arata intr-un comunicat al Presedintiei de la Seul. „Kim a dorit sa faca un pas in spate pentru a-si asuma raspunderea pentru recentele incidente”, subliniaza sursa citata. La doua zile de la bombardament, in urma criticilor aparute in presa referitoare la o reactie „slaba” din partea armatei sud-coreene, Seulul a anuntat ca planuieste sa isi schimbe angajamentul „mai degraba pasiv”, potrivit unui oficial din cadrul presedintiei, Hong Sang-Pyo. Surse oficiale de la Seul au mai adaugat ca presedintele Lee Myung-Bak a cerut demisia sefilor serviciilor de informatii, militare si civile, din Coreea de Sud.
Sudul va „spori considerabil fortele armate, inclusiv trupele terestre, pe cele cinci insule din Marea Galbena si va aloca mai mult din buget pentru a trata amenintarile asimetrice ale Coreei de Nord,” a spus el. Totodata,  Coreea de Nord sustine ca Sudul a tras primele tiruri si a provocat riposta militara. De cealalta parte, Ministerul Apararii de la Seul a declarat ca este vorba de o violare evidenta a Tratatului de armistitiu cu tara vecina. Presedintele Sud-ului, Lee Myung-bak, a declarat ca incearca sa previna un conflict de amploare. Seulul a avertizat cu represalii mai dure, daca Nord-ul continua atacul, cel mai grav de la razboiul din 1950-1953.

Agresiune armata

Armata nord-coreeana a lansat marti aproape 200 de lovituri de artilerie asupra unei insule locuite, aflate sub jurisdictie sud-coreeana, scrie presa intrenationala. In urma atacului, cel putin patru militari sud-coreeni si doi civili au fost raniti. Mai multe case au fost distruse sau incendiate. Potrivit surselor citate, armata sud-coreeana a raspuns cu 80 de lovituri de artilerie si a adus avioane de lupta pe insula Yeonpyeong. „O unitate de artilerie nord-coreeana a declansat tiruri de provocare la 05.34 GMT si trupele sud-coreene au replicat imediat”, iar flotila militara a fost desfasurata in spatiul aerian al insulei, a indicat un purtator de cuvant al Ministerului Apararii de la Seul. Presedintele sud-coreean Lee Myung-bak i-a convocat de urgenta la Casa Albastra pe principalii factori de resort si a afirmat ca depune eforturi pentru a preveni o extindere a incidentului provocat marti de tirurile trase de artileria nord-coreeana in directia unei insule sud-coreene din Marea Galbena si degenerarea acestuia in confilct armat, informeaza Yonhap. Totodata, autoritatile de la Seul au avertizat cu represalii, in conditiile continuarii provocarilor militare din partea Republicii Populare Democrate Coreene.

Amenintari cu repetitie

Coreea de Nord a amenintat joi cu noi atacuri asupra Coreei de Sud daca aceasta din urma continua „atacurile militare nesabuite” asupra sa, scrie presa oficiala nord-coreeana, citata de CNN. Potrivit AFP, armata Coreei de Sud isi va consolida prezenta in cele 5 insule din Marea Galbena situate in apropiere de Nord. „Coreea de Nord va porni a doua si chiar a treia runda de atacuri, fara nicio ezitare, daca Coreea de Sud va mai lansa provocari militare nesabuite” a spus un oficial militar de la Phenian citat de agentia de presa nord-coreeana KCNA, scrie Reuters.
Intre timp, Coreea de Sud a anuntat ca isi intareste prezenta in Marea Galbena, dupa atacul de marti al nord-coreenilor asupra insulei Yeonpyeong, soldat cu moartea a patru sud-coreeni, intre care doi soldati, si ranirea a 15 militari. Au fost raniti si in randurile civililor.

Reactii internationale

Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) a lansat marti un apel la adresa Coreii de Sud si a Republicii Populare Democrate Coreene solicitind evitarea unei escaladari a violentelor. „Presedintia OSCE este foarte nelinistita dupa evenimentele produse in Marea Galbena si le solicita celor doua parti implicate sa evite orice actiuni ce ar putea complica situatia si ar duce la o intensificare a tensiunilor in peninsula coreeana”, a declarat Kanat Saudabaiev, ministrul de externe al Kazahstanului, tara ce detine presedintia rotativa a OSCE. „Orice diferende ar exista intre parti, acestea trebuie rezolvate la masa tratativelor, doar prin mijloace pasnice”, a mai adaugat el.
De asemenea, Inaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, a condamnat cu fermitate atacul nord-coreean, exprimand „profunda preocupare”. Ministrul britanic de Externe, William Hague, a condamnat atacul nord-coreean „unilateral”, iar omologul sau german, Guido Westerwelle, si-a exprimat „ingrijorarea” dupa aceasta noua provocare militara. NATO „condamna ferm” bombardarea unei insule sud-coreene de catre Coreea de Nord, a afirmat, marti, o purtatoare de cuvant a Aliantei Nord-Atlantice. „NATO condamna ferm bombardarea unei insule a Coreei de Sud de catre Coreea de Nord, soldata cu victime”, a declarat Carmen Romero. „Alianta va urmari atent evolutiile situatiei cu o profunda preocupare”, a adaugat purtatoarea de cuvant, citata de Mediafax.

China ingrijorata

Guvernul chinez, principalul aliat al regimului nord-coreean, si-a exprimat marti „ingrijorarea” cu privire la situatia creata intre cele doua Corei, dupa tirurile de artilerie trase de armata nord-coreeana in zona unei insule apartinand Republicii Coreea din Marea Galbena, transmite Agerpres. Purtatorul de cuvant a subliniat ca Beijingul cere sa se realizeze o verificare cu privire la tirurile de artilerie trase de Coreea de Nord pe coasta vestica a peninsulei, in urma carora cel putin un puscas marin sud-coreean si-a pierdut viata si inca 13 au fost raniti, din care trei sunt in stare foarte grava, potrivit Yonhap. China cere celor doua tari „sa faca mai mult pentru a contribui la pacea si la stabilitatea din Peninsula coreeana”, a mai declarat diplomatul chinez. Intrebat daca guvernul sau a intrat in contact cu partea nord-coreeana, Hong Lei a declarat ca Beijingul este „deschis in ceea ce priveste mentinerea procesului de comunicare” cu tarile participante la rezolvarea crizei nucleare nord-coreene. China este gazda negocierilor in sase, la care participa alaturi de cele doua Corei, SUA, Rusia si Japonia, negocieri care au ca scop renuntarea la programul nuclear nord-coreean si introducerea unui climat de pace in peninsula, aflata teoretic in stare de razboi dupa conflictul din 1950-1953 incheiat doar printr-un armistitiu si nu printr-un tratat de pace. de marti asupra unei insule sud-coreene, soldat potrivit ultimului bilant cu doi morti, si a cerut incetarea imediata a acestor actiuni, relateaza AFP, Reuters si CNN. Acesta precizeaza ca SUA mentin „strans si continuu contactul cu aliatii coreeni” si „indeamna Phenianul sa respecte pe deplin Acordul de armistitiu” din 1953, de dupa razboiul din Coreea. Atacul nord-coreean coincide cu vizita in regiune a reprezentantului special al SUA pentru Coreea de Nord, Stephen Bosworth, care are prevazuta pentru marti o deplasare la Beijing. Casa Alba isi subliniaza in continuare „angajamentul ferm fata de apararea aliatului SUA – Republica Coreea – si fata de mentinerea pacii si stabilitatii regionale”. Casa Alba a „condamnat ferm” bombardamentul nord-coreean.
Rusia a avertizat, marti, ca tensiunile din Peninsula Coreeana nu trebuie „escaladate”, dupa tirurile artileriei nord-coreene in zona unei insule apartinand Coreii de Sud din Marea Galbena, relateaza Interfax. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a condamnat tirurile artileriei nord-coreene si a facut apel la luarea unor masuri pentru normalizarea situatiei, relateaza RIA Novosti. Anterior, surse diplomatice citate de ITAR-TASS, au declarat ca Rusia considera inacceptabila recugerea la forta in Peninsula Coreeana si a indemnat partile sa dea dovada de cumpatare.

Coreea de Sud a suspendat ajutorul umanitar pentru Coreea de Nord

Guvernul sud-coreean a decis, miercuri, sa suspende ajutorul umanitar promis Coreei de Nord, dupa inundatiile pe care acest stat le-a suferit in august, ca raspuns la atacul nord-coreean de marti, ce a vizat o insula aflata la frontiera cu Coreea de Sud, transmite EFE. In octombrie, guvernul de la Seul a trimis un prim transport de 5.000 de tone de orez si 3.000 de tone de ciment catre Coreea de Nord, pentru a combate efectele inundatiilor, insa au mai ramas de trimis 7.000 de tone de ciment si de material medical. Ajutorul material mentionat a fost primul suportat de guvernul de la Seul, dupa ce presedintele sud-coreean, conservatorul Lee Myung-bak, si-a asumat mandatul in februarie 2008, avand o politica dura fata de Phenian. Ajutoarele trimise pana in acest moment au ajuns in orasul nord-coreean Sinuiju, aflat la frontiera cu China, una dintre cele mai afectate zone de ploile torentiale din august, din Coreea de Nord. Prima asistenta finantata de guvernul condus de Lee Myung-bak a fost privita ca un semn de detensionare a relatiilor dintre cele doua Corei, dupa scufundarea, in martie, a vasului sud-coreean ‘Cheonan’, care a provocat moartea a 46 de membri ai echipajului. Dupa primul transport din octombrie, Coreea de Nord i-a solicitat Seulului sa sporeasca ajutorul umanitar acordat, pana la cantitatea de 500.000 de tone de orez si 300.000 de tone de substante fertilizante.

Intariri pentru Yeonpyeong

Coreea de Sud îşi va întări forţele armate pe cinci dintre insulele sale din Marea Galbenă, situate în apropierea Coreii de Nord, după tirurile de artilerie efectuate marţi de regimul de la Phenian şi soldate cu patru morţi şi 18 răniţi pe insula Yeonpyeong, a anunţat joi preşedinţia sud-coreeanărelateaza mass-media. Guvernul „a decis să-şi sporească net forţele armate, printre care trupele terestre, pe cele cinci insule din Marea Galbenă” aflate la nord-vest de Coreea de Sud, a declarat Hong Sang-Pyo, responsabil de rang înalt din cadrul preşedinţiei. Acest anunţ intervine la cîteva ore după ce Coreea de Nord s-a declarat pregătită să lovească din nou Coreea de Sud, acuzîndu-şi încă o dată vecinul că a deschis ostilităţile.
Coreea de Sud va trimite noi baterii de artilerie pe insula bombardata marti de armata nord-coreeana, a anuntat miercuri ministrul Apararii, Kim Tae-Young. „Avem sase tunuri autopropulsate de tip K-9 stationate pe insula Yeonpyeong si prevedem sa instalam si altele”, a declarat ministrul in fata Comisiei pentru Aparare a Parlamentului. „Vom inlocui, de asemenea, obuzierele de 105 milimetri cu tunuri autopropulsate care au o raza mai mare de actiune”, a adaugat ministrul, citat de agentia Yonhap. Bombardamentul a ucis doi soldati, iar 18 persoane au fost ranite, dintre care 15 militari si trei civili. Ministrul a anuntat, totodata, ca tancurile stationate pe insula pentru a preveni orice debarcare nord-coreeana, sunt vulnerabile la obuze. „Vom studia mijloacele de a consolida aceste tancuri”, a declarat el. Intrebat despre posibilitatea de a relua „razboiul psihologic” contra Coreei de Nord, ministrul a raspuns ca Seulul ia noi masuri, nespecificate. Coreea de Sud a instalat difuzoare de-a lungul frontierei, dupa ce a acuzat Coreea de Nord, in mai, de scufundarea unei corvete sud-coreene. Aceste difuzoare, destinate difuzarii de mesaje de propaganda contra Phenianului, nu au fost puse in functiune niciodata. Regimul de la Phenian a amenintat ca le va distruge tragand asupra lor.

SUA aduc portavionul “George Washington”

Coreea de Sud si Statele Unite vor demara duminica manevre militare navale comune, decise marti de presedintii american, Barack Obama, si sud-coreean, Lee Myung-Bak, dupa bombardarea unei insule sud-coreene de catre Coreea de Nord, informeaza agentia Yonhap. La aceste manevre, care se vor desfasura in Marea Galbena, unde s-a produs bombardamentul de marti, va participa si portavionul american “George Washington”, potrivit agentiei sud-coreene Yonhap. Marti, presedintii Barack Obama si Lee Myung-Bak au convenit sa „ridice nivelul de pregatire” si sa organizeze manevre militare comune in „zilele urmatoare” , a precizat Casa Alba. Cei doi presedinti au convenit sa efectueze manevre militare „in zilele urmatoare, pentru a continua cooperarea stransa in materie de securitate intre tarile noastre si pentru a sublinia forta aliantei noastre si angajamentul nostru pentru pace si securitate in regiune”, se arata in comunicatul presedintiei americane. Obama i-a dat asigurari omologului sau sud-coreean ca Statele Unite sunt alaturi de aliatul lor dupa bombardarea insulei sud-coreene.

Razboi de vara

Reamintim ca in luna august 2010, tensiunile dintre cele doua Corei au fost pe cale sa rabufneasca dupa ce Coreea de Nord a tras peste 100 de salve de artilerie la granita cu Coreea de Sud din Marea Galbena. “Bateriile nord-coreene au efectuat tiruri in mare astazi, in largul coastei vestice”, a declarat pentru un purtator de cuvant al Ministerului Apararii. Phenianul a tras peste 200 de salve de artilerie, potrivit serviciului de presa al ministerului. Obuzele au aterizat in partea nord-coreeana a granitei, insa armata sud-coreeana a transmis la difuzoare un avertisment. Coreea de Sud a inceput ulterior exercitii navale majore in Marea Galbena, cele mai ample dupa ce 46 de marinari si-au pierdut viata in luna martie 2010 in urma scufundarii unui vas militar, pentru care este acuzata Coreea de Nord.

Coreea de Nord, un al treilea test nuclear

Coreea de Nord pare sa se pregateasca pentru un al treilea test nuclear, a anuntat anterior un cotidian sud-coreean, care citeaza o sursa guvernamentala de la Seul. Mai multi sateliti americani au detectat miscari de persoane si vehicule in zona unde Coreea de Nord a efectuat doua teste nucleare, in octombrie 2006 si mai 2009, scrie Chosun Ilbo, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Dar oficiali militari si guvernamentali de la Seul au reactionat preocupat, afirmand ca niciun indiciu concret nu sugereaza un viitor test nuclear. “Miscari intense de persoane si vehicule au fost detectate recent la Punggye-ri”, subliniaza cotidianul sud-coreean, citand o sursa guvernamentala anonima. De asemenea, Phenianul pare sa efectueze reparatii la tuneluri care au fost distruse in timpul celor doua teste precedente, a adaugat sursa citata.
“Dar pare putin probabil ca Nordul va efectua testul curand. Ar fi nevoie de inca trei luni” pentru a termina pregatirile pentru un al treilea test, a adaugat sursa. Un purtator de cuvant al Statului Major Interarme a declarat ca nu dispune de niciun indiciu privind eventualele pregatiri. “Nu avem nicio dovada concreta care sa sustina articolul” din Chosun Ilbo, a declarat el, potrivit Mediafax. “Urmarim cu atentie orice evolutie privind echipamentele nucleare ale Coreei de Nord si impartim informatiile pe care le avem cu toate tarile vizate”, a adaugat el. Un oficial din Ministerul sud-coreean al Apararii, care a solicitat anonimatul, a declarat ca acest tip de miscari sunt observate frecvent si ca ele sunt fara indoiala rezultatul operatiunilor de mentenanta a echipamentelor din zona.

Istorie nucleara

Phenianul a efectuat un prim test nuclear in octombrie 2006 si un al doilea in mai 2009 la Punggye-ri, in provincia Hamgyong de Nord, din nord-estul tarii. Al doilea test s-a desfasurat la o luna dupa ce tara s-a retras din negocierile multilaterale pe tema dosarului nuclear. Aceste negocieri, la care sunt invitate China, cele doua Corei, Japonia, Rusia si Statele Unite, vizeaza sa determine regimul comunist nord-coreean sa renunte la ambitiile nucleare, in schimbul unui important sprijin in domeniul energetic.
China, singurul aliat major al Coreei de Nord, a cerut, la mijlocul lunii octombrie, reluarea negocierilor. Cotidianul Wall Street Journal, care citeaza surse americane si asiatice, a afirmat la inceputul lunii ca aceste negocieri s-ar putea relua in ianuarie 2011. Perspectivele reluarii discutiilor s-au redus net, dupa torpilarea in martie 2010 a unei corvete sud-coreene, pe care o ancheta internationala a atribuit-o Phenianului. Coreea de Nord a negat in permanenta ca a fost implicata in acest incident soldat cu moartea a 46 de marinari sud-coreeni. La sfarsitul lunii septembrie, Coreea de Nord, o tara cu unul dintre cele mai inchise regimuri din lume, si-a anuntat oficial programul de succesiune in cazul decesului liderului sau, Kim Jong-Il, in varsta de 68 de ani. Acesta va fi succedat de fiul sau cel mai mic, in varsta de 27 de ani, Kim Jong-Un.