Liderii politici români, în frunte cu președintele Klaus Iohannis, evită, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, să spună, detaliat, în ce constă ajutorul militar pentru Ucraina. Spre deosebire de partenerii săi internaționali, din NATO și UE, guvernul de la București face toate eforturile să țină sub discreție sprijinul militar și logistic pe care România îl oferă Ucrainei, în războiul cu Rusia. Președintele Klaus Iohannis, pe 12 aprilie 2022, la aproape două luni de la începerea invaziei Rusiei, declara că nu e bine ca ajutorul militar pentru țara vecină să fie explicat în detaliu. „Nu cred, însă, că este foarte bine să facem declaraţii publice îndelungate cu privire la ce face o ţară sau alta concret în acest domeniu”, a spus atunci președintele, întrebat de jurnaliști ce fel de armament trimite România în Ucraina.

În ciuda faptului că îl păstrează în mare parte secret, România a jucat un rol strategic la fel de important în asistența Ucrainei ca și Polonia și nu este doar un donator de arme și echipament militar.

Informațiile clasificate ajunse în atenția publicului arată că, de fapt, contribuția României, în ceea ce privește pregătirea tactică, instrucția și recuperarea militarilor ucraineni, e la fel de importantă precum cea a Poloniei.

România a ajutat Ucraina, începând cu primirea refugiaților de război ucraineni, tranzitul rutier, feroviar și maritim de cereale ucrainene, dar nu vrea să se expună prea mult pe partea de ajutor militar (din rațiuni de securitate, dar mai ales electorale, în ciuda negocierilor și, trebuie spus, și obligațiilor externe) iar publicul nu este informat cu transparență despre acest sprijin. Liderii ucraineni au declarat de mai multe ori că sunt foarte mulțumiți de ajutorul României, stârnind neliniște la București. Societatea românească rămâne polarizată în privința ajutorării masive a Ucrainei, politicienii trebuind să balanseze abil între interesele și obligațiile strategice externe și sensibilitățile interne.

Documentele secrete de la Pentagon scurse în 2023 în spațiul public, constând din peste o sută de pagini de informații militare clasificate americane, au fost prezente în fluxurile de știri, publicate de The New York Times și Washington Post. Ele au au indicat prezența militară occidentală pe teren în Ucraina și aliații NATO monitorizați de către CIA, provocând indignare în Europa.

În ceea ce privește România, s-a arătat că ea, alături de mai multe țări – atât în interiorul, cât și în afara NATO, au fost mult mai implicate în război decât au lăsat să se știe public.

De exemplu, vecina pro-rusă Serbia a acceptat în secret să înarmeze Ucraina iar Egiptul pro-american plănuia să facă același lucru, doar că ar fi ajutat eforturile de război ale Moscovei cu 40.000 de rachete, în loc de a ajuta Kievul.

În urma scurgerilor de informații, documentele Pentagonului au arătat că România a jucat în secret un „rol cheie” în pregătirea strategică și de luptă a trupelor ucrainene, precum și în transferul de echipamente occidentale și monitorizarea frontului, inclusiv prin misiuni de recunoaștere.

Publicul român, desigur, nu a fost informat deoarece guvernul nu a vrut să pună în pericol neutralitatea Republicii Moldova și să expună Chișinăul la și mai multe presiuni din partea Moscovei. Explicația cea mai apropiată de adevăr ar fi aceea că Bucureștiul ajută Ucraina, din rațiuni economice și strategice, în ciuda faptului că opinia publică este împărțită cu privire la astfel de eforturi. Fostul ministru de externe Bogdan Aurescu, întrebat de BBC de ce guvernul său nu comunică amploarea sprijinului său Ucrainei, a spus că Bucureștiul a decis că păstrarea cifrelor secrete este alegerea strategică corectă și că românii se pot aștepta să afla mai multe după terminarea războiului și că majoritatea susține deciziile guvernului.

Preşedintele Klaus Iohannis, fiind întrebat despre sprijinul militar pentru Ucraina: a declarat că România nu va fi mai transparentă. El a declarat că „suntem lângă front” şi că „nu are rost să dăm date, via media, celor care agresează Ucraina”.

În ceea ce privește echipamentele donate sau vândute, dezvaluirile nu au menționat nimic despre transporturile de arme românești pe scară largă, ceea ce nu este surprinzător întrucât nici forțele armate române nu dispun de echipamente moderne din cauza faptului că țara nu are capacități de producție internă în această direcție de peste treizeci de ani.

Cu toate acestea, rolul pe care România îl joacă (în antrenament, transport și recunoaștere), conform documentelor scurse, este încă semnificativ, dar nu a primit nicio explicație oficială până acum, crescând și mai mult tensiunile și întrebările.

Președintele Klaus Iohannis nu a dorit să spună tranșant dacă România a trimis arme grele în Ucraina și a susținut doar că în război nu e înțelept să dai informații esențiale adversarului. SUA, Marea Britanie, Olanda, Franța, Italia, Germania, Polonia, Slovacia, Cehia sau statele baltice sunt doar câteva din țările care au comunicat public și transparent – cu liste de cantități, bugete și date de identificare – ce și cât armament greu au trimis Ucrainei. Klaus Iohannis a pus clar limitele: „Suntem în război, nu vorbim în liniște la o cafea”. (…)„Tot ce putem spune public este că ajutăm Ucraina cu tot ce putem”.

Unde se află România, totuși, pe harta mondială a sprijinului oferit Ucrainei invadate? Discret, România ar fi trimis Ucrainei diverse sisteme de armament și importante cantități de muniții, conform Oryx, un portal olandez de analiză a apărării care monitorizează informații din sursă deschisă (OSINT). Într-un material cu titlul „Camaraderia în Carpați: sprijinul militar al României pentru Ucraina“, publicat în august 2023, jurnaliștii olandezi Stijn Mitzer și Joost Oliemans au prezentat ce sisteme de armament au fost trimise de București către Kiev și cam în ce perioadă au fost acestea livrate. Ucraina, în mare parte, se bazează pe astfel de sisteme iar România dorește să scape de sistemele de armament de origine sovietică.

Astfel, România a trimis Ucrainei lansatoare multiple de rachete (ArPR-40), de 122 de milimetri, asemănătoare cu cele rusești Grad, dar montate pe platforme DAC fabricate la Autocamioane Brașov. Acestea au ajuns în Ucraina înainte de mai 2023, după ce au fost înlocuite în stocurile MApN cu mult mai modernele HIMARS.

Tot în aceeași perioadă au ajuns la în Ucraina obuziere tractate de 152 de milimetri, cu muniții aferente. Cu o jumătate de an mai devreme au ajuns la militarii Ucrainei și blindate amfibii TAB-71 M, o copie licențiată a sovieticului BTR-60. TAB-71 este similar, dar nu identic cu modelul sovietic.

Pe de altă parte, tot la ucraineni au ajuns, înainte de finalul anului trecut, și mitraliere grele de 12,7 milimetri, DshKM.

România pe harta mondială a sprijinului oferit Ucrainei

Informațiile clasificate ajunse în atenția publicului arată că România și Polonia îndeplinesc un rol-cheie în ce privește antrenamentul strategic și de luptă al trupelor Kievului.

Potrivit amintitelor rapoarte secrete ale Pentagonului, pe teritoriul României s-au desfășurat mai multe operațiuni militare.

• Recunoaștere aeriană în adâncime (Airborne Sensitive Reconaissance);

• Instrucție bilaterală cu națiunile partenere care au un rol cheie în susținerea Ucrainei;

• Instrucție cu statele partenere pentru descurajarea militară a Rusiei.

Romtehnica, compania MApN, conduce în topul exportatorilor români de armament în Ucraina.

În 2022, cealaltă mare companie de profil, ROMARM, s-a aflat pe locul patru în topul exportatorilor în Ucraina. Înaintea sa au fost, în ordine, Romtehnica, OMV Petrom și Energocom – Chișinău – Sucursala Otopeni.

În primele cinci luni ale lui 2023, ROMARM, printr-o filială, era pe locul 10 în topul exportatorilor români în Ucraina. ROMARM fabrică, potrivit companiei, muniții pentru artilerie, bombe de aviatie, încărcături explozive pentru minerit sau detonări de suprafață și explozibili pentru uz militar sau poliție. Companie a Ministerului Economiei, ea are în componență 16 filiale care se ocupă de producția de echipamente militare și muniție atât pentru Ministerul Apărării și alte instituții militare, cât și pentru export.

Mai mult, prin firme de stat și private, România furnizează Ucrainei echipamente și/sau muniție, așa cum reiese din datele Institutului Național de Statistică (INS).

Tot potrivit statisticilor pentru 2023, din România au fost trimise în Ucraina părți de vehicule aeriene încadrate în categoriile comerciale de export „drone, nave spațiale, inclusiv sateliți, și vehicule de lansare suborbitale și spațiale” în valoare de 51.815.820 de euro.

În perioada ianuarie – mai 2023, din România au plecat către Ucraina, potrivit INS, drone în valoare de 4.239.810 milioane de euro.

Așadar, din ianuarie 2022 și până în mai 2023, valoarea totală a exporturilor de drone și piese de vehicule aeriene fără pilot sau din categoria „drone, nave spațiale, inclusiv sateliți și vehicule de lansare suborbitale și spațiale” exportate din România în Ucraina a fost de peste 56 de milioane de euro.

Pe lista exporturilor realizate de companii care își desfășoară cel puțin o parte din activitate în România mai apar și alte obiecte care ar putea avea legătură cu ajutorul militar oferit Ucrainei. INS precizează că s-au exportat în Ucraina și „alte vehicule aeriene (de exemplu, elicoptere, avioane)”.

Institutul Kiel pentru Economie Mondială, din Germania, confirmă că România se află în topul donatorilor pentru Ucraina. Mai exact, pe locul 29, după suma totală alocată, din 41 de țări donatoare cunoscute, și pe locul 30, după procentul din PIB alocat sprijinirii țării vecine.

Astfel, România ar fi alocat circa 0,049% din produsul intern brut sprijinirii Ucrainei. România se află pe locul 16 din 41, la categoria ajutor umanitar.

În topul donatorilor mondiali se află Uniunea Europeană, cu donații și alte tipuri de sprijin în valoare de peste 77 de miliarde de euro, Statele Unite ale Americii, cu ajutoare ce totalizează aproape 70 de miliarde de euro, și Germania, care a ajutat Ucraina cu peste 17 miliarde de euro.

Contribuția României cu sistemul PATRIOT

România a donat un sistem PATRIOT Ucrainei, conform deciziei luate în luna iunie a.c. de Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Vestea a ținut câteva zile capătul de afiș ale știrilor interne.

„Această donare urmă a se face cu condiția continuării negocierilor țării noastre cu Aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național, de modernizare a Armatei României și de asigurare a interoperabilității cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluții temporare de acoperire a vulnerabilității operaționale astfel create”, se precizează în comunicatul CSAT.

Decizia s-a luat după ce, anterior, în urma vizitei oficiale din Statele Unite din luna mai 2024, Klaus Iohannis a declarat la Casa Albă, după discuțiile cu Joe Biden, că sistemul PATRIOT care e deja operațional nu va fi trimis Ucrainei.

Spre țara vecină s-a donat, conform negocierilor, o a treia baterie de apărare antiaeriană care ar fi trebuit să devină operațională până la mijlocul anului viitor.

„Există nevoia unor sisteme avansate în Ucraina. În acest fel, în ultimele săptămâni e o discuție intensă despre cine poate oferi sisteme PATRIOT Ucrainei. România dispune de astfel de sisteme și sigur că am fost intrebați și noi. Și președintele Biden a adus această chestiune în discutie. Am spus ca suntem deschiși. Trebuie să discut acasă în CSAT, să vedem ce putem primi în schimb pentru că e inacceptabil să rămână România fără apărare aeriană”, a justificat Klaus Iohannis intenția de a se dona acest sistem.

România a achiziționat 7 sisteme de apărare antiaeriană de tip PATRIOT. Din acestea 4 au fost livrate, urmând să fie contractate următoarele 3. Din cele 4 sisteme livrate, unul este deja operațional. Cele 7 sisteme costă aproximativ 4 miliarde de dolari, achiziția PATRIOT fiind cea mai scumpă din istoria României. Mai scumpă este achiziția de avioane de generația a 5-a F-35 Lightning II, de circa 6,5 miliarde de dolari fără TVA, aprobată de Parlament în 2023.

Fiecare baterie de apărare antiaeriană are până la 8 lansatoare, iar un lansator are 4, 12 sau chiar 16 rachete. Asta înseamnă că o baterie încărcată la maximum poate lansa în același timp 128 de rachete care au capacitatea de a lovi simultan ținte multiple, la 160 de kilometri distanță.

Sistemul PATRIOT a fost solicitat de Kiev pentru a putea proteja obiective civile sau militare împotriva amenințărilor cu rachete balistice Iskander, dar a interceptat în Ucraina și rachete hipersonice Kinjal. Din păcate, costul de circa 5 milioane de dolari pentru fiecare rachetă PATRIOT trasă le reduce relevanța vitală în fața valului mare de rachete rusești trase, mult mai eficiente din punct de vedere al costurilor de fabricație.

Mai nou, Ministerul rus al Apărării a anunțat, recent, că a lovit două sisteme de lansare de apărare aeriană PATRIOT în zona portului Yuzhne, la Marea Neagră, dar Ucraina a spus că Moscova a lovit ținte false concepute să risipească rachete rusești. S-a spus că au fost folosite rachete balistice Iskander-M.

Vestea donării acestui sistem către Ucraina a generat controverse puternice în spațiul public din România întrucât este cunoscut deficitul de echipamente militare ale armatei, nefiind vorba de o valoare neglijabilă a gestului României față de Ucraina. Un miliard de dolari reprezintă o sumă enormă raportat la bugetul României iar capacitatea de negociere a factorilor politici români pentru a primi la schimb alte sisteme drept compensație, cum s-a promis, rămâne destul de greu de estimat în termeni avantajoși.

Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, 10 iulie, în cadrul unei conferințe de presă organizate în contextul summit-ului aniversar al NATO de la Washington, că se așteaptă că România să fie recompensată „rezonabil” pentru că a donat un sistem PATRIOT Ucrainei.

„Noi facem toate aceste lucruri: sprijinim Ucraina, donăm PATRIOT, ajutăm Moldova, ajutăm și pe alții din regiune, pentru că putem și pentru că noi considerăm că așa este corect. Iar pentru că noi putem, este o afirmație care cred că toată lumea o înțelege așa cum trebuie”, a mai spus Klaus Iohannis.

Gestul României a fost recepționat pozitiv peste ocean deoarece Congresul SUA va aproba un împrumut pentru România, în valoare de 2 miliarde de dolari. Banii sunt destinați achiziționării de armament, în contextul amenințărilor reprezentate de acțiunile Rusiei.

Antrenarea piloților ucraineni pentru avioanele F-16

România şi-a asumat această misiune încă din 11 iulie 2023, cu ocazia Summitului NATO de la Vilnius, alături de Belgia, Canada, Danemarca, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Suedia şi Regatul Unit. Ucraina are un deficit de piloți, mulți dintre ei fiind uciși sau răniți de la începutul războiului. Bucureștiul şi-a reafirmat sprijinul pentru această iniţiativă în octombrie 2023, prin declaraţia comună a preşedinţilor României şi Ucrainei, cu prilejul vizitei la Bucureşti a preşedintelui Volodimir Zelenski. După opt luni proiectul de OUG, care are două articole şi trei paragrafe, a fost postat pe site-ul MApN.

Întrebat de antrenarea piloților ucraineni în România, Klaus Iohannis a spus: „Nu, România nu va fi mai transparentă şi pentru asta nici nu o să vă dau detalii pe cine va antrena. Dar o să vă dau un exemplu de proiect de acest tip care mie îmi place foarte mult – este vorba de antrenat piloţi ucraineni pe aeronave F-16, lucru care se va desfăşura într-o bază din România. În rest, repet doar, nu mi se pare pur şi simplu util să facem publice detalii despre ajutorul militar sau despre unde facem antrenamente pentru militarii ucraineni. Suntem lângă front. Nu are rost să dăm date via media celor care agresează Ucraina”.

Ministerul Apărării Naţionale a publicat pe siteul oficial, pe 10 iunie a.c., proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind finanţarea de către România a instruirii personalului ucrainean în cadrul facilităţii de instruire pentru personalul care operează aeronave F-16 din Baza Aeriană Feteşti.

Conform acestuia, se aprobă suportarea de la bugetul de stat, prin bugetul MApN, a cheltuielilor pentru instruirea personalului ucrainean în cadrul facilităţii de instruire pentru personalul care operează aeronave F-16 din Baza Aeriană Feteşti. Cheltuielile vor fi pentru cazare, transport, hrană, combustibil avion și ore simulator.

România a pus la dispoziţie infrastructura, Baza 86 de la Feteşti, în timp ce Olanda a trimis aparate F-16 şi compania americană Lockheed Martin a adus instructorii şi tehnicienii de întreținere.

Centrul de instruire de la Fetești a fost anunțat încă din iulie 2023 și funcţionează deja de câteva luni dar pregătește doar piloţi români. Ministerul Apărării Naţionale a întârziat cu aprobarea bazei legale, în condiţiile în care piloţii ucraineni deja au finalizat instruirea în alte ţări şi se aşteaptă ca în această vară primii piloţi deja să fie transferaţi în Ucraina pentru a participa la primele misiuni reale de luptă.

Lucrurie s-au mișcat mai încet decât au sperat ucrainenii şi aliații lor, deoarece piloții ucraineni sunt antrenați pe avioane din epoca sovietică (nici F-16 nu este un avion mai nou, având peste 50 de ani de la data începerii producției). Dificultatea a venit de la timpul necesar pentru ca militarii ucraineni să înveţe limba engleză și practicile militare occidentale.

Anul trecut, piloții ucrainenii familiarizați cu avioanele sovietice Mi-29 și Su-27, au fost trimiși inițial în Danemarca în așteptarea centrului de antrenament din România. După șase luni petrecute și în Regatul Unit, unde au învățat noțiuni de bază în limba engleză, ei au ajuns în Franța.

România va găzdui și susține ultima fază de pregătire, a cărei durată a fost estimată la patru luni. Prin urmare, niciun pilot ucrainean instruit în Europa nu ar putea să fie operațional înainte de sfârșitul anului 2024, sau chiar de începutul lui 2025. După programul standard de la Fetești ei urmează să zboare aproximativ 100 de ore

Pregătirea piloților ucraineni ar putea să nu fie singura parte a implicării României deoarece aerodromurile care să deservească aceste aeronave nu sunt usor de construit sau modernizat de către ucraineni, aflați în plin conflict cu Federația Rusă. Aeronavele F-16 au priza de admisie sub fuselaj și există riscul de absorbție de pietricele sau alte obiecte străine. Cert este că Ucraina nu are răgazul necesar să modernizeze vechile aerodromuri sovietice din cauza atacurilor rusești cu rachete și drone. De ce impactează lipsa aerodromurilor ucrainene adaptate pentru F-16 România? Pentru că aceste avioane ar putea decola de la o bază cu pistă potrivită de F-16 care se găsește în România, spre exemplu, iar dacă piloții ucraineni nu reușesc rapid învățarea de F-16, la manșa avioanelor trimise din România ar putea fi și piloți români.

Ucraina a mulțumit constant României pentru ajutorul primit

Președintele Volodimir Zelenski a dezvăluit, după vizita efectuată în România în 2023, în ce constă ajutorul militar oferit de guvernul de la București Ucrainei.

„Ce am obținut? În primul rând, acorduri bune legate de arme. Nu vă pot dezvălui totul acum, muniția de artilerie e bifată și, la fel, întărirea sistemelor antiaeriene – bifată. Încă pregătim anumite lucruri care vor avea un impact puternic. Un centru de pregătire pentru piloții de F-16 se organizează acum în România, iar piloții ucraineni vor fi printre primii care se vor antrena aici”, a spus Zelenski. Așadar, Zelenski a dezvăluit că este vorba despre muniție de artilerie și sisteme antiaeriene.

Liderul de la Kiev a mai menționat: „Mulțumim tuturor celor care ne ajutați. Este bine că astăzi am reușit să ne întărim apărarea noastră”. El a mulțumit, de altfel, României și în cadrul unei conferințe de presă speciale, pentru ajutorul acordat Ucrainei încă din primele zile ale războiului cu Rusia. „Parte din susținere a fost faptul că ați găzduit cetățenii noștri. Când ai o astfel de problemă trebuie să privești pe câmpul de luptă, să realizezi de ce ai nevoie. Vezi că sunt lipsuri peste tot. A trebuit să ne apărăm. Motivația e uriașă, dar nu e suficient. Am mulțumit pentru toate pachetele. E vorba de semnalul trimis la început, foarte important.

Faptul că România ne-a susținut este foarte important. Știți de ce avem nevoie. Am primit muniție de artilerie, eram în deficit cu asta, nefiind o țară NATO, nu am avut armament din Vest, la început, apoi am trecut la astfel de arme și muniții, oamenii din lume, din Vest ne-au ajutat, au trimis arme, voi ne-ați ajutat cu artileria”, a spus Zelenski.

Noi angajamente ale României față de Ucraina: Summit-ul NATO de la Washington

Statele Unite ale Americii au găzduit pe liderii NATO la Washington, DC, între 9-11 iulie 2024, când alianța militară marchează 75 de ani de la formarea sa, pe fondul amenințărilor de securitate generate de invazia rusă a Ucrainei și de prezența tot mai mare a Chinei în Asia Pacific.

Summitul s-a concentrat, în mare măsură pe asigurarea Ucrainei cu privire la sprijinul neclintit al alianței.

În ceea ce privește România, la summit-ul NATO, Preşedintele român Klaus Iohannis a fost semnatarul unei declaraţii comune privind întărirea apărării aeriene a Ucrainei, alături de omologii săi american Joe Biden, şi ucrainean, Volodimir Zelenski, şi premierii olandez, Dick Schoof, italian, Giorgia Meloni, şi german, Olaf Scholz, conform unui comunicat al Casei Albe. Declarația este importantă întrucât menține angajamentul României pentru ajutorarea militară a Ucrainei.

Preşedintele Joe Biden a anunţat şi el în discursul său susţinut cu prilejul ceremoniei care a marcat împlinirea a 75 de ani de NATO că SUA şi aliaţii lor vor trimite noi sisteme PATRIOT Ucrainei, despre care şi-a exprimat convingerea că va câştiga războiul cu Rusia. Astfel, este posibil ca sistemul PATRIOT donat Ucrainei de România să nu fie singurul pe care îl vom dona.

„Suntem angajaţi să furnizăm Ucrainei capabilităţi suplimentare de apărare aeriană în contextul în care se apără împotriva agresiunii continuate a Rusiei, inclusiv a atacurilor deliberate ale Rusiei asupra oraşelor ucrainene şi a infrastructurii civile şi infrastructurii critice”, se menţionează în declaraţia comună.

„Astăzi anunţăm că, colectiv, furnizăm Ucrainei sisteme de apărare aeriană strategice, inclusiv baterii PATRIOT donate de SUA, Germania şi România, componente PATRIOT donate de Olanda şi alţi parteneri pentru a permite operarea unei baterii PATRIOT suplimentare şi un sistem suplimentar SAMP-T donat de Italia”, afirmă liderii celor cinci state donatoare.

În plus, „în lunile următoare, SUA şi partenerii intenţionează să furnizeze Ucrainei zeci de sisteme de apărare aeriană tactice, inclusiv NASAMS, HAWK, IRIS T-SLM, IRIS T-SLS şi sisteme Gepard”, iar acestea „vor extinde şi mai mult acoperirea apărării aeriene ucrainene”.