Parlamentul European pune tunurile pe Turcia

Parlamentul European este ingrijorat de „progresul greoi inregistrat de Turcia” cu privire la reforme si drepturile omului pe parcursul anului 2010. In schimb, premierul turc Recep Tayyip Erdogan a negat ca ar dori sa reduca presa la tacere, in contextul in care mai multi jurnalisti au fost inculpati si cativa inchisi in cadrul unui presupus complot impotriva regimului. Blocajul persistent intre Turcia si Cipru, dialogul precar intre partidele politice, subminarea libertatii presei si a altor drepturi fundamentale sunt printre factorii care au condus la incetinirea ritmului negocierilor de aderare, a considerat raportoarea PE Oomen-Ruijten (PPE, Olanda) in timpul dezbaterii. Rezolutia PE saluta modificarile constitutionale intreprinse de partea turca, dar este nevoie de „reforme constitutionale globale, care sa transforme Turcia intr-o democratie pluralista”. Totodata deputatii saluta recenta finalizare a negocierilor privind acordul de readmisie ceea ce va conduce la o mai buna gestionare a migratiei. Odata ce acesta va intra in vigoare, Comisia ar trebui sa lanseze „dialog privind vizele, in cadrul caruia sa se acorde o atentie speciala conditiilor de intrare a oamenilor de afaceri si a studentilor care calatoresc in UE”. Printre provocarile majore deputatii fac referire la inrautatirea situatiei privind libertatea presei, la anumite cenzurari si la accentuarea autocenzurii in cadrul mijloacelor de informare in masa, inclusiv in ceea ce priveste internetul; situatia femeilor si cresterea numarului asa-numitelor „crime de onoare” si casatorii fortate. In ceea ce priveste protectia drepturilor minoritatilor religioase, au fost inregistrate „doar mici progrese in ceea ce priveste cadrul juridic de functionare al acestor comunitati, in special cu privire la posibilitatile acestora de a obtine personalitate juridica, de a deschide si de a face sa functioneze lacasuri de cult, de a pregati clerici si de a solutiona aspectele legate de proprietate care nu au fost rezolvate prin legea privind fundatiile”, se arata in rezolutia PE. Dupa indelungi negocieri intre grupurile politice in ceea ce priveste statutul Turciei, textul rezolutiei este identic cu cel din anii precedenti, initierea negocierilor de aderare cu Turcia in 2005 reprezentand „punctul de plecare al unui proces de lunga durata si deschis”.

Erdogan respinge acuzatiile

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a negat marti ca ar dori sa reduca presa la tacere, in contextul in care mai multi jurnalisti au fost inculpati si cativa inchisi in cadrul unui presupus complot impotriva regimului, provocand reactii in Turcia si in strainatate. „Consider ca fiind o insulta la adresa guvernului meu acuzatiile conform carora am incerca sa punem botnita presei”, a afirmat el in fata grupului parlamentar al Partidului Dreptatii si Justitiei (AKP). „Inculparile jurnalistilor nu au nimic de a face cu guvernul. Este o decizie a justitiei”, a declarat Erdogan, care a acuzat opozitia si o parte a presei ca desfasoara o campanie de denigrare la adresa partidului sau inaintea alegerilor legislative de la 12 iunie. Sase jurnalisti, dintre care unii extrem de cunoscuti, si un universitar sunt in prezent in arest preventiv, fiind suspecti in cadrul celui mai recent episod al unei anchete privind un presupus complot impotriva guvernului. Erdogan a afirmat ca presa este in continuare la fel de libera ca inainte de venirea la putere a AKP, in 2002. „Exercitarea profesiei este mai libera (…) Nu mai sunt subiecte tabu”, a spus el, cerand mass-mediei sa lase justitia „sa-si faca treaba”. Conform organizatiilor profesionale, ultimele inculpari ridica la 67 numarul jurnalistilor aflati in prezent in inchisorile din Turcia.

Muntenegru: deputatii in favoarea deschiderii negocierilor

Parlamentul a salutat si decizia Consiliului European de a oferi statutul de tara candidata la UE, exprimandu-si speranta ca negocierile de aderare vor putea incepe pe durata acestui an. Membrii PE si-au exprimat anumite preocupari care privesc in special coruptia, crima organizata, discriminarea si restrictiile asupra libertatii media. „Regret ca in acest moment Comisia insista asupra diferentei intre acordarea statutului de candidat si deschiderea negocierilor”, a declarat raportorul Charles Tannock (ECR, UK). „Muntenegrul ar trebui apreciat doar prin prisma meritelor, faptelor si realizarilor. Este responsabilitatea Muntenegrului sa faca fata asteptarilor, in special in cazul combaterii coruptiei si crimei organizate. Acestea fiind spuse, Muntenegru ramane o poveste de succes in Balcanii de Vest”. In rezolutia adoptata cu o mare majoritate Parlamentul a salutat „consensul general si prioritatea majora acordata integrarii europene de catre guvernul si partidele de opozitie din Muntenegru”, in special finalizarea cadrului constitutional si rezultatele bune obtinute in implementarea reformelor economice. Rezolutia subliniaza ca in multe domenii coruptia este inca prevalenta, in special in constructii, privatizare si sectorul achizitiilor publice, si reprezinta o problema grava, precum si crima organizata, in special spalarea de bani si contrabanda. Membrii PE si-au exprimat ingrijorarea ca femeile vor fi in continuare subreprezentate in procesul de decizie si in functiile de conducere. Desi au aprobat relatiile interetnice in general bune si protectia drepturilor minoritatilor din tara, deputatii al solicitat ca autoritatile sa amelioreze conditiile de trai ale minoritatilor roma, ashkali si egipteana din tara. Membrii PE de asemenea impun noi pasi care sa asigure independenta si profesionalismul concernelor media, si au atras atentia asupra amenzilor disproportionate care pot fi impuse pentru defaimare, lucru ce afecteaza libertatea si independenta jurnalistilor. Deputatii au fost preocupati in special de cazurile de intimidare si violenta impotriva jurnalistilor si a activistilor din partea societatii civile si solicita ca acestea sa fie cercetate si sa fie inceputa procedura de urmarire penala.