Parlamentul elen amână radificarea tratatului cu Macedonia. Atena, scene de război civil. Kremlinul, supărat de acord

de | ian. 25, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Parlamentul grec a decis să amâne ratificarea acordului privind schimbarea numelui Macedoniei până vineri, din cauza numărului mare de persoane care vor să îşi exprime părerea cu privire la această înţelegere, relatează site-ul agenţiei Dpa, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Mass-media elenă consideră că ratificarea va fi amânată încă odată, până săptămâna viitoare, […]
Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică
Macedonia visează la aderarea europeană

Macedonia visează la aderarea europeană

Parlamentul grec a decis să amâne ratificarea acordului privind schimbarea numelui Macedoniei până vineri, din cauza numărului mare de persoane care vor să îşi exprime părerea cu privire la această înţelegere, relatează site-ul agenţiei Dpa, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Mass-media elenă consideră că ratificarea va fi amânată încă odată, până săptămâna viitoare, datorită presiunilor politice și a demonstranțiilor violente din diferite orașe din Grecia.
Dezbaterea a început miercuri, iar votul privind ratificarea acordului cu Macedonia ar fi trebuit iniţial să aibă loc joi, după ce parlamentul de la Atena a respins la limită, săptămâna trecută, moţiunea de cenzură contra Guvernului Alexis Tsipras, reconfirmarea încrederii în Executiv deschizând calea aprobării de către Grecia a acordului cu Skopje.

Manifestații violente

Autorităţile din Grecia au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulţimea care s-a adunat din nou pentru a protesta în faţa Parlamentului de la Atena, pe fondul acordului privind schimbarea numelui Macedoniei, relatează mass-media elenă. Mii de persoane au participat la manifestaţiile din faţa Parlamentului, strigând „trădătorii”, în contextul în care parlamentarii eleni dezbat ratificarea acordului cu Macedonia.
Anterior, zeci de mii de persoane au participat la manifestări violente în marile orașe elene împotriva unei înţelegeri făcute de Guvernul Greciei cu Macedonia, prin care acesta îşi va schimba denumirea în „Republica Macedonia de Nord”.
Aderarea Macedoniei la UE şi NATO, a fost blocată până recent de Grecia, care a refuzat să accepte numele ţării, considerând că reprezintă o revendicare teritorială pentru una din regiunile sale nordice, care poartă acelaşi nume.
În principal la apelul „comitetului de luptă pentru elenismul Macedoniei”, mii de manifestanți, mai ales din nordul Greciei (n.r.-regiunea Macedoniei grecești), au venit la protestele din Piaţa Syntagma, locul frecvent al marilor adunări, în faţa Parlamentului. Printre manifestaţi, mass-media elenă a identificat unele grupări religioase ortodoxe și naționaliste care consideră că numele Macedonia aparţine doar patrimoniului istoric grec şi provinciei sale nordice.
Oficial, partidele care formează opoziţia la guvernul lui Alexis Tsipras (dreapta şi socialiştii) şi care sunt împotriva acordului nu participă la această manifestaţie, dar au precizat că fiecare membru are libertatea să ia parte în nume personal.
„Într-o societate democrată, dreptul cetăţenilor de a manifesta într-un mod paşnic nu este negociabil”, a afirmat premierul Alexis Tsipras într-un interviu apărut recent în Avghi, cotidianul partidului său de stânga Syriza.

Atena-sfasiata-de-proteste

Atena-sfasiata-de-proteste

Război în parlament

Parlamentul grec a decis să amâne ratificarea acordului privind schimbarea numelui Macedoniei până vineri, din cauza numărului mare de persoane care vor să îşi exprime părerea cu privire la această înţelegere. Parlamentarii greci au amânat ratificarea acordului cu Macedonia după ce dezbaterile tensionate s-au prelungit şi în a treia zi, scrie Reuters, relatează mass-media de la Atena. „Există un număr fără precedent de persoane care vor să vorbească”, a afirmat preşedintele parlamentului grec, Nikos Voutsis în faţa jurnaliştilor. El a anunţat că votul a fost amânat pentru vineri ora 12:30 GMT (14:30 ora României).
Voutsis a informat că aproape 230 de parlamentari au dorit să vorbească. Majoritatea primesc şase minute pentru a ţine un discurs, însă această regulă a fost încălcată constant în timpul dezbaterilor.
Premierul Alexis Tsipras beneficiază de suficientă susţinere pentru a asigura aprobarea acordului prin care Macedonia îşi va schimba numele în Republica Macedoniei de Nord. Tsipras a câştigat la limită un vot de neîncredere săptămâna trecută, organizat după ce fostul său partener de coaliţie, Panos Kammenos, şi-a dat demisia.
Mulţi greci consideră că numele de Macedonia ar trebui folosit doar pentru a face referire la regiunea din nordul Greciei, locul de naştere al lui Alexandru cel Mare. Macedonia este cunoscută oficial în prezent ca fiind Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, din cauza protestelor Atenei.
Acordul greco-macedonean deschide uşile UE şi NATO tinerei Republici macedonene, născute în urma prăbuşirii fostei Iugoslavii, Atena renunțând la veto-ul său istoric.

Opoziție rusă

Mass-media elenă a relatat implicarea oligarhului rus Ivan Savvidis în finanțarea acestor proteste, după ce în 2018, diferite anchete de presă arătau implicarea acestuia în sabotarea acordurilor dintre Grecia și Macedonia. Premierul de la Skopje, Zoran Zaev, a declarat anterior că oligarhul Ivan Savvidis a plătit numeroase persoane pentru a provoca protestele violente din Skopje. Jurnaliştii de investigaţii de la OCCRP, care au colaborat în anchetă cu Buzzfeed, au descoperit că patronul lui PAOK a virat circa 300.000 de euro oamenilor săi de încredere din Macedonia, care mai apoi au luat legătura cu ultraşii de la Vardar Skopje. Ivan Savvidis a fost membru al Dumei de Stat (camera inferioară a Parlamentului de la Moscova) şi este considerat unul din oligarhii apropiaţi actualei puteri de la Kremlin, cu care Rusia încearcă cu orice preţ să blocheze expansiunea NATO în Balcani.

Sprijin de la București

România va sprijini o eventuală decizie de începere a negocierilor cu Macedonia în vederea aderării acestei ţări la Uniunea Europeană, a declarat recent ambasadorul român la Skopje, Viorel Stănilă, citat de MIA, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Având în vedere evoluţiile din UE, alegerile europarlamentare din 2019 şi problema Brexit, România se confruntă cu subiecte serioase în semestrul acesta, când asigură preşedinţia Consiliului Uniunii, a arătat ambasadorul, care a prezentat priorităţile executivului de la Bucureşti în comisia pentru afaceri europene a parlamentului macedonean. Guvernul şi parlamentul Macedoniei au făcut progrese în privinţa reformelor şi integrării europene şi am găsit în Macedonia o atmosferă promiţătoare, datorată forţelor democratice din societate, a spus Stănilă.
Preşedinţia română a Consiliului UE şi-a ales drept motto coeziunea, iar primele trei priorităţi sunt extinderea Uniunii în vestul Balcanilor, securitatea comună şi politica de apărare europeană, a afirmat diplomatul român. „Coeziunea este un termen care nu se referă doar la UE, ci este aplicabil în relaţiile cu partenerii, cu statele candidate şi cu ţările din vecinătate”, a adăugat el.

UE, gata de negocieri

Ambasadorul UE Samuel Zbogar a declarat, în acelaşi context, că parlamentul macedonean a înregistrat o mare realizare în privinţa implementării acordului de la Prespa privind viitorul nume al ţării – Republica Macedoniei de Nord – convenit cu Grecia şi a adoptării unor legi pentru reformă, inclusiv împotriva corupţiei. „Guvernul a dat dovadă de mare angajament în finalizarea procesului de revizuire a Constituţiei şi în implementarea reformelor. Această direcţie trebuie urmată şi în lunile care vin, pentru a deschide calea către începerea negocierilor”, a insistat reprezentantul Uniunii.
Vicepremierul macedonean pentru afaceri europene, Bujar Osmani, a felicitat România pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE şi a spus că pentru ţara sa este important să aibă la conducerea UE un mare prieten şi susţinător, în această perioadă foarte importantă. „Sper că preşedinţia română va rămâne în istoria Macedoniei ca momentul în care ţara a început negocierile de aderare la UE”, a mai declarat el. (M.B.)

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *