Arestarea în Franța a patronului rus al Telegram, Pavel Durov, a adus mesageria criptată în prim-plan, evidențiind rolul său atât ca instrument al propagandei ruse, cât și al armatei Kremlinului. De la invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, Telegram, cu 900 de milioane de utilizatori activi, a devenit platforma preferată a bloggerilor ruși pro-război, care o folosesc pentru a justifica operațiunile militare și pentru a difuza dezinformări.
Arestarea sa a provocat o criză diplomatică pentru guvernul francez și a generat o dezbatere globală cu privire la libertatea de exprimare și responsabilitatea platformelor de social media pentru conținutul distribuit de utilizatorii lor.
În Ucraina, inclusiv președintele Volodimir Zelenski utilizează Telegram pentru a-și posta zilnic mesajele nocturne. Experții subliniază că trupele rusești, lipsindu-le instrumente moderne, au recurs la această platformă criptată pentru diverse operațiuni pe câmpul de luptă, inclusiv transferul de informații clasificate, corectarea atacurilor de artilerie și ghidarea rachetelor Iskander.
Pavel Durov, șeful Telegram, a fost pus sub acuzare de justiția franceză miercuri seară, fiind acuzat că nu a luat măsuri împotriva difuzării de conținut infracțional pe aplicația sa de mesagerie criptată. Doi judecători de instrucție din Paris au decis ca Durov să fie plasat sub un control judiciar strict, obligându-l să rămână în Franța, potrivit AFP.
Durov a compărut miercuri în fața judecătorilor de instrucție, iar după ore de interogatoriu, a fost pus sub acuzare pentru mai multe infracțiuni, inclusiv: refuzul de a comunica informațiile necesare pentru interceptările autorizate de lege, complicitate la delicte și infracțiuni organizate pe platformă și furnizarea de servicii de criptologie vizând asigurarea unor funcții de confidențialitate fără declarație conformă.
După eliberarea sa din arest, Durov este supus unui control judiciar sever, care include plata unei cauțiuni de 5 milioane de euro, obligația de a se prezenta la poliție de două ori pe săptămână și interdicția de a părăsi Franța. Miliardarul de origine rusă, în vârstă de 39 de ani și fondator al Telegram, a fost arestat sâmbătă seară pe aeroportul Le Bourget, la nord de Paris, după ce polițiștii de frontieră au informat autoritățile judiciare că acesta a sosit cu avionul său privat din Azerbaidjan.
Moscova se teme că Pavel Durov ar putea ceda autorităților franceze cheia decriptării Telegram, ceea ce ar putea compromite comunicațiile confidențiale ale utilizatorilor ruși, inclusiv ale bloggerilor care folosesc platforma pentru a susține războiul. Aceștia, având mii de abonați, sunt alarmați de posibilitatea ca serviciile de spionaj occidentale să acceseze mesajele lor, ceea ce ar putea fi un dezastru pentru ei.
Kremlinul a exprimat îngrijorări legate de gravitatea acuzațiilor împotriva lui Durov, văzând în acestea o posibilă încercare de intimidare. Telegram a devenit principalul canal de comunicare pentru susținătorii invaziei ruse, oferind o alternativă la sistemele de comunicații militare clasificate, care sunt mai puțin performante pe câmpul de luptă.
Comentatorii ruși observă că Telegram este folosit în transferul de informații clasificate, corectarea atacurilor de artilerie și distribuirea imaginilor din elicoptere. În schimb, Ucraina se bazează pe sistemul Delta, dezvoltat împreună cu NATO, care este apreciat de aliații săi.
Arestul preventiv al lui Durov este puțin probabil să aibă un impact imediat asupra conflictului, dar ar putea forța Rusia să caute alternative la Telegram. Există incertitudini cu privire la viitorul platformei în forma sa actuală, iar autoritățile ruse sugerează că este posibil ca aceasta să nu mai fie la fel de sigură.
În plus, autoritățile ruse și experții din domeniul comunicațiilor militare subliniază vulnerabilitățile platformei, în contextul în care Telegram a fost folosit de serviciile de securitate interne și de informații militare ruse pentru operațiuni sensibile.
În perioada în care Pavel Durov se afla în Baku, Azerbaidjan, președintele rus Vladimir Putin era de asemenea prezent acolo. Kremlinul a negat, luni, că Vladimir Putin s-ar fi întâlnit cu Durov înainte de arestarea acestuia în Franța în weekend. Canalele de știri legate de Kremlin au susținut că Durov ar fi încercat să se întâlnească cu Putin în timpul vizitei oficiale a liderului rus în Azerbaidjan, care a avut loc pe 18-19 august, dar Putin ar fi refuzat întâlnirea. Când a fost întrebat despre aceste informații, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a declarat că nu a avut loc nicio întâlnire între cei doi.
AFP, citând o sursă anonimă apropiată de cazul lui Pavel Durov, a scris că antreprenorul din patronul era conștient de mandatul de arestare francez emis împotriva sa, dar în ciuda acestuia, plănuia să meargă oricum la Paris.
0 Comentarii