Papa Benedict al XVI-lea, invitat in Romania

de | feb. 18, 2010 | România, Știri, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Inalt Preasfintitul Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucuresti, in calitate de presedinte al Conferintei Episcopilor Catolici din Romania, l-a invitat saptamana trecuta, pe Papa Benedict al XVI-lea in Romania,

Liderii Bisericii Catolice, ingrijorati de problemele catolicilor din Romania

Liderii Bisericii Catolice, ingrijorati de problemele catolicilor din Romania

Inalt Preasfintitul Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucuresti, in calitate de presedinte al Conferintei Episcopilor Catolici din Romania, l-a invitat saptamana trecuta, pe Papa Benedict al XVI-lea in Romania, pentru un „pelerinaj pastoral in tara noastra, pentru a intari marturia pe care credinciosii greco-catolici si romano-catolici o aduc in aceasta tara, si pentru a intalni intregul popor roman si a oferi Bisericilor imbratisarea pacii, in caritate”, se arata intr-un comunicat al Biroului de Presa al Conferintei Episcopale Romane, citat de mass-media catolica. Invitatia a fost lansata in cadrul audientei pe care Suveranul Pontif a acordat-o in data de 12 februarie 2010, in Vatican, Episcopilor catolici romani aflati la Roma pentru vizita “ad limina Apostolorum”. In discursul pe care l-a adresat Sfantului Parinte, IPS Ioan Robu l-a informat pe scurt despre situatia Bisericii Catolice din Romania, despre reusitele pe plan pastoral, social, educativ si ecumenic, dar si despre dificultatile pe care Biserica locala trebuie inca sa le infrunte. In acest sens Arhiepiscopul de Bucuresti a amintit situatia – inca nerezolvata – a proprietatilor Bisericii Greco-Catolice confiscate in 1948 si nerestituite; de inaintarea in ritm lent a dialogului cu Biserica Ortodoxa Romana; de dificultatile pe plan pastoral si social, provocate de schimbarile sociale si culturale din tara noastra si de emigratie. IPS Ioan Robu a vorbit si despre indiferenta cu care autoritatile romane trateaza situatia cu care se confrunta Catedrala Sf. Iosif, pusa in grav pericol de constructia ilegala, in vecinatatea ei, a unui “ecomonstru”, cum l-a numit Arhiepiscopul roman.

Sperante papale

La randul sau, Papa Benedict al XVI-lea si-a manifestat speranta ca, in ce priveste dialogul dintre catolicii si ortodocsii din Romania, se vor gasi “solutii adecvate, in acel spirit de dreptate care trebuie sa insufleteasca raporturile dintre fratii in Cristos”. Suveranul Pontif i-a indemnat pe Episcopii catolici sa colaboreze cu Biserica Ortodoxa pentru “apararea radacinilor crestine ale Europei si a valorilor crestine”, si pentru o marturie comuna “asupra unor teme precum familia, bioetica, drepturile omului, onestitatea in viata publica, ecologia”. “Un dialog constructiv intre ortodocsi si catolici nu va intarzia sa fie ferment de unitate si de concordie nu numai pentru tarile voastre, dar si pentru intreaga Europa”, a subliniat Papa.
Episcopii catolici romani au incheiat in data de 13 februarie 2010, vizita “ad limina Apostolorum”, in cadrul careia au avut intalniri, particulare si in comun, cu Papa Benedict al XVI-lea, si cu reprezentanti ai diferitelor Dicastere din Vatican. Aceasta este cea de a patra vizita “ad limina Apostolorum” a Episcopilor catolici din Romania dupa 1990, si prima la actualul Suveran Pontif, Papa Benedict al XVI-lea. Vizita “ad limina Apostolorum” (in traducere: la mormantul Apostolilor) este vizita periodica pe care Episcopii catolici din lumea intreaga o fac la mormintele Sfintilor Apostoli Petru si Paul, “stalpii” Bisericii, si la Urmasul lui Petru, pentru a fi intariti de el in credinta si pentru a exprima comuniunea lor ierarhica cu Suveranul Pontif.

Conflict la catedrala

In timpul vizitei episcopilor romano-catolici si greco-catolicilor din Romania, Papa Benedict al XVI-lea si-a exprimat, din nou, regretul ca acest lacas de cult este inca in pericol. Sanctitatea Sa a asigurat Arhiepiscopia de tot sprijinul sau in efortul de a salva lacasul de cult care zilele acestea aniverseaza 126 de ani de la consacrare, relateaza cotidianul „Curentul”.
Reamintim ca in data de 14 februarie 2010, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis cererea ARCB de stramutare a litigiului, trimitand dosarul de revizuire la Curtea de Apel Suceava. Momentul este apreciat ca unul de cotitura in cazul Catedralei Sf. Iosif. Cererea de revizuire in dosarul 9181/1/2009 reprezinta calea prin care ARCB cere retractarea Deciziei 1025/2009, pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti, si, ca urmare, rejudecarea recursului prin care autorizatia de construire pentru cladirea autointitulata „Cathedral Plaza“ a fost declarata ca fiind legala. „Speram ca aceasta masura, de trimitere a dosarului de revizuire la Curtea de Apel Suceava, sa reprezinte un moment de cotitura in drumul pentru obtinerea Dreptatii, afirma secretarul ARCB, preot Gabriel Popa. De 9 ani, cerem autoritatilor sa nu permita construirea unui «eco-monstru» (asa cum il caracteriza la Vatican IPS Ioan Robu), ce pune in grav pericol Catedrala Sf. Iosif, monument istoric national si european, dar si vietile bucurestenilor. In anul 2006, in ciuda opozitiei noastre, a fost obtinuta ilegal autorizatia de constructie si a fost demarata constructia propriu-zisa.“

Primarul anti-catedrala

Ziarul roman „Curentul“ a dezvaluit in premiera documente care dovedesc ca primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, este cel care si-a pus semnatura pe autorizatia de construire a cladirii-mamut. Tribunalul Dambovita a anulat autorizatia de construire nr. 179/18/B/43074 din 24 februarie 2006, emisa de Primaria Sectorului 1, dar decizia nefiind irevocabila, a fost atacata cu recurs de firma beneficiara, Millenium Building Development (MBD). Intr-o reactie la decizia Tribunalului Dambovita, reprezentantii firmei Millenium declarau: „Andrei Chiliman a emis o autorizatie fara a avea competenta“.
Intamplator, un alt Chiliman (coincidenta de nume?), inginerul Ioana Chiliman, este semnatar, alaturi de arhitectul-sef al Capitalei, Adrian Bold, al tuturor actelor de urbanism: PUZ-ul din 2000, PUZ-ul din 2005 si avizele emise de Directia de Urbanism prin care au fost stabiliti coeficientii urbanistici, printre care si cel mai grav, inaltimea exagerata conform zonei si amenintarii la adresa Catedralei: 75 de metri. Practic, inaltimea mastodontului o depaseste pe cea a Intercontinentalului si pune in pericol chiar si comunicatiile SRI, al carui sediu se afla in imediata apropiere, institutie care si-a manifestat, de asemenea, ingrijorarea fata de cladirea Millenium.
In anul 2007, Tribunalul Dolj a hotarat sistarea lucrarilor, iar in februarie 2009, Tribunalul Dambovita a anulat, dupa saptamani de analiza, autorizatia de constructie. In iunie 2009, din ratiuni necunoscute si profitand de neimplicarea institutiilor abilitate, in primul rand a Ministerului Culturii, Curtea de Apel Ploiesti a decis, in doar cateva ore, impotriva art. 59 al Legii 422/2001, ca autorizatia de constructie este legala, creand un precedent periculos pentru toate monumentele istorice din tara noastra. Fata de aceasta decizie si-au exprimat dezacordul Biserica Ortodoxa Romana, Biserica Catolica din Romania, prin toti episcopii sai, Episcopii catolici din Europa, Biserica Armeneasca, Academia Romana, personalitati ale vietii publice din tara si strainatate, numeroase asociatii si miscari civice, dar si mii de bucuresteni, indiferent de religie, care au participat la un mars de solidaritate cu cauza Catedralei. Totodata, o ancheta a Senatului Romaniei din 2006, precum si o declaratie a Parlamentului European din 2007, plus luarea de atitudine a Vaticanului nu au putut pune capat, pana in prezent, disputei „scandalului Catedralei“.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *