Palestina, moment de încercare pentru unitatea UE

de | mai 23, 2024 | Știri | 0 comentarii

Recunoaşterea unui stat Palestina ‘nu este un tabu pentru Franţa’, însă Parisul consideră că în prezent nu sunt întrunite condiţiile pentru ca ‘această decizie să aibă un impact real’ asupra procesului vizând soluţia cu două state, a afirmat miercuri ministrul de externe Stéphane Séjourné, citat de mass-media internațională. Plan politic ‘Această decizie poate fi utilă, […]

Recunoaşterea unui stat Palestina ‘nu este un tabu pentru Franţa’, însă Parisul consideră că în prezent nu sunt întrunite condiţiile pentru ca ‘această decizie să aibă un impact real’ asupra procesului vizând soluţia cu două state, a afirmat miercuri ministrul de externe Stéphane Séjourné, citat de mass-media internațională.

Plan politic

‘Această decizie poate fi utilă, adică să permită un progres decisiv pe plan politic’, a afirmat ministrul într-o declaraţie scrisă. ‘În această perspectivă, ea trebuie să intervină la momentul potrivit’, a adăugat el.
Ministrul francez, care l-a primit miercuri dimineaţă la Paris pe omologul său israelian Israel Katz, consideră că ‘nu este vorba doar despre o chestiune simbolică sau despre o miză de poziţionare politică, ci despre un instrument diplomatic în slujba soluţiei cu două state care să trăiască unul lângă celălalt, în pace şi securitate’.
‘Franţa nu consideră că sunt întrunite condiţiile pentru ca această decizie să aibă un impact real în acest proces’, a adăugat Séjourné.
În plin război în Fâşia Gaza, Spania, Irlanda şi Norvegia şi-au anunţat miercuri decizia coordonată de a recunoaşte, începând cu data de 28 mai, statul Palestina, în speranţa că vor antrena în siajul lor alte ţări.
Într-o postare pe reţeaua X, Séjourné a scris că a reafirmat pe lângă omologul său israelian ‘priorităţile Franţei’: ‘eliberarea imediată a ostaticilor, încetarea focului, ajutor umanitar masiv şi două state care să trăiască în pace şi securitate’.
După o întrevedere în Senatul francez, Katz a spus că ‘nu este nici locul, nici momentul de a recunoaşte unilateral statul Palestina’, iar ‘acest gen de decizii aduce atingere suveranităţii şi securităţii israeliene’.

Bomba slovenă

Guvernul Sloveniei, ţară membră a NATO şi a UE, a anunţat miercuri că se va alătura în curând recunoaşterii statului palestinian pe care Spania, Irlanda şi Norvegia o vor oficializa la data de 28 mai.
„În următoarele zile voi fi cu numeroşi colegi din statele membre care nu au recunoscut încă Palestina, sperând să se alăture şi ei procesului nostru de recunoaştere în viitorul apropiat”, a declarat premierul liberal Robert Golob, citat de agenţia locală STA, preluată de mass-media internațională.
„Cu cât sunt mai multe ţări alături de noi, cu atât influenţa noastră va fi mai puternică asupra celor două părţi (israeliană şi palestiniană), astfel încât să ajungem la o încetare a focului şi la eliberarea ostaticilor” israelieni aflaţi în mâinile grupării islamiste palestiniene Hamas, a adăugat Golob.
Premierul sloven şi-a exprimat convingerea că Palestina are nevoie de mult mai mult decât un simplu gest de recunoaştere şi că Slovenia doreşte „să ajute la reformă şi la consolidarea guvernului palestinian”. Golob a pledat totodată pentru formula creării a două state, deoarece „aproape toată lumea o vede ca pe o soluţie pentru o pace durabilă”.
Peste 140 de ţări recunosc statul palestinian, opt dintre ele din UE (Bulgaria, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia, Ungaria, Cipru şi Suedia), precum şi aproape toate ţările arabe sau cele legate istoric de mişcarea ţărilor nealiniate.
Israelul a reacţionat la anunţurile făcute de Irlanda, Norvegia şi Spania, rechemându-şi ambasadorii din aceste ţări pentru consultări.

Declarații dure

Ministrul de finanţe al Israelului, Bezalel Smotrich, considerat un exponent al aripii dure din politica israeliană, a propus, miercuri, crearea unei aşezări ilegale în Cisiordania ocupată pentru fiecare ţară care recunoaşte unilateral statul palestinian, după anunţurile în acest sens făcute de Spania, Irlanda şi Norvegia.
Smotrich, al cărui partid, Sionismul religios, a fost cheia formării guvernului de coaliţie condus de premierul Benjamin Netanyahu, a făcut această propunere într-o scrisoare adresată şefului executivului israelian în care a cerut pedepsirea Autorităţii Palestiniene pentru că a căutat să obţină „recunoaşterea unilaterală ca naţiune”.
În scrisoarea sa, ministrul israelian a sugerat, de asemenea, că autorităţile palestiniene sunt responsabile pentru recenta decizie a procurorului şef al Curţii Penale Internaţionale, Karim Khan, de a solicita mandate de arestare împotriva lui Netanyahu şi a ministrului apărării, Yoav Gallant, din cauza războiului din Gaza.
Karim Khan a cerut luni mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, ministrul apărării Yoav Gallant, şi a trei lideri principali ai grupării islamiste palestiniene Hamas, pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în Fâşia Gaza şi în Israel.
Spania, Irlanda şi Norvegia au anunţat miercuri că vor recunoaşte oficial statul palestinian la 28 mai, ceea ce a generat un răspuns furios din partea autorităţilor israeliene, care consideră că este o recompensă pentru terorism.
Enervat de anunţ, Smotrich i-a cerut miercuri lui Netanyahu să anuleze un acord recent cu Norvegia pentru ca ţara nordică să fie cea care administrează taxele destinate Autorităţii Palestiniene, colectate de Israel în Cisiordania ocupată.
„Norvegia a fost prima care a recunoscut unilateral un stat palestinian astăzi şi nu poate fi partener în nimic legat de Iudeea şi Samaria (numele pe care Israelul îl foloseşte de obicei atunci când se referă la Cisiordania)”, a indicat ministrul Smotrich în scrisoarea sa.
În plus, el a propus o serie de măsuri punitive la adresa autorităţilor palestiniene, cum ar fi sancţionarea pecuniară a înalţilor funcţionari, consolidarea politicii de colonizare ilegală şi construirea a 10.000 de locuinţe pentru colonişti. Smotrich a avertizat totodată că nu va transfera banii din impozite către Autoritatea Palestiniană „până la noi ordine”.
În total, circa 140 de ţări recunosc statul palestinian, opt dintre ele din Uniunea Europeană – Bulgaria, Polonia, Cehia, România, Slovacia, Ungaria, Cipru şi Suedia – precum şi aproape toate ţările arabe sau cele legate istoric de mişcarea ţărilor nealiniate.

Istorie complexă

Crearea statelor Israel și Palestina reprezintă un subiect complex, marcând una dintre cele mai persistente și dificile dispute geopolitice din istoria recentă.

Statul Israel a fost înființat pe 14 mai 1948, ca urmare a Planului de Partiție al Națiunilor Unite din 1947, care propunea împărțirea teritoriului mandatar britanic al Palestinei în două state: unul evreiesc și unul arab. Înființarea Israelului a venit în contextul creșterii mișcării sioniste și a urgenței de a găsi o soluție pentru refugiații evrei din Europa după Holocaust. Recunoscut imediat de majoritatea țărilor occidentale, statul Israel a fost primit în Națiunile Unite în 1949. Cu toate acestea, începuturile statului au fost marcate de conflicte armate cu țările arabe vecine și de dispute teritoriale care continuă și în prezent. Statul Israel a câștigat aceste conflicte, în pofida superiorității numerice și militare arabe.

Statul Palestina a fost proclamat simbolic pe 15 noiembrie 1988 de către Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP), cu scopul de a stabili un stat suveran palestinian pe teritoriile ocupate de Israel în Războiul de Șase Zile din 1967, adică Cisiordania, Fâșia Gaza și Ierusalimul de Est. Recunoașterea internațională a statului Palestina este fragmentată, cu unele țări recunoscându-l ca stat suveran, în timp ce altele, inclusiv majoritatea puterilor occidentale, nu-l recunosc oficial, având în vedere situația de securitate și negocierile de pace cu Israelul.

Eforturile de pace între Israel și Palestina au inclus momente cheie cum ar fi Acordurile de la Oslo din 1993, care prevedeau crearea unor instituții palestiniene autonome și recunoașterea mutuală între OEP și statul Israel. Cu toate acestea, implementarea acordurilor s-a confruntat cu numeroase obstacole, inclusiv violența continuă, probleme de securitate și diviziuni politice interne atât în Israel cât și în rândul palestinienilor.

Recent, eforturile internaționale de a media conflictul și de a avansa către o soluție cu două state au inclus inițiative de la diferite guverne, organizații internaționale și intermediari regionali. Cu toate acestea, soluția cu două state rămâne o perspectivă dificilă, dat fiind complexitatea disputelor teritoriale, problemele de securitate, cerințele politice și istoricul conflictual îndelungat.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *