ANALIZĂ// Propunerea Moscovei de a-și evacua munițiile din Transnistria, privită cu suspiciune la Chișinău

ANALIZĂ// Propunerea Moscovei de a-și evacua munițiile din Transnistria, privită cu suspiciune la Chișinău

Transnistria-bombă-geopolitică-la-granița-NATO.Autoritățile de la Chișinău sunt de părere că orice tentantivă de retragere sau distrugere a stocului de muniție păzit de Rusia în regiunea separatistă transnistreană trebuie făcute sub monitorizare internațională, nu doar a Rusiei, se arată într-o analiză Balkan Insight.

O propunere rusească de a începe distrugerea stocului masiv de muniții din regiunea secesionistă transnistreană testează din nou stabilitatea unei alianțe guvernamentale vechi de circa trei luni la Chișinău, iar analiștii politici rămân sceptici referitor la sinceritatea Moscovei.

Muniția, depozitată de aproape 80 de ani în satul Cobasna din regiunea pro-rusă Transnistria, este unul dintre motivele invocate de Rusia pentru prezența permanentă a trupelor sale în regiunea rebelă, cealaltă fiind nevoia de a păstra pacea dintre Chișinău și Tiraspol  în urma războiului ce a urmat prăbușirea Uniunii Sovietice la începutul anilor ’90.

Rusia s-a angajat anterior să scape de stocurile din depozite și până în 2001, dar nu a făcut-o niciodată. Apoi, pe 23 august, ministrul apărării al Rusiei, Serghei Șoigu, a vizitat Chișinăul pentru a lua parte la comemorarea ostașilor Armatei Roșii căzuți în timpul celui de-al doilea război mondial și a purtat discuții cu Igor Dodon, președintele pro-rus al Republicii Moldova.

Dodon a scris mai târziu pe contul său de Facebook: „Partea rusă propune să înceapă procesul de distrugere a muniției în depozitul de lângă satul Cobasna, în regiunea transnistreană a Moldovei și este gata să ofere echipamentele necesare în acest scop.”

Președintele a continuat să promoveze ideea această la Bruxelles, cu oficialii Uniunii Europene și la Adunarea Generală a Națiunilor Unite ONU în septembrie la New York.

Dodon este, de facto, liderul Partidului Socialist pro-rus, care de la mijlocul lunii iunie se află în coaliție de guvernare cu adversarii ideologici din blocul pro-occidental ACUM, condus de prim-ministrul Maia Sandu.

Sandu a salutat cu suspiciune trâmbiarea inițiativei ruse de către Dodon, în timp ce ministrul său de Externe, Nicu Popescu, a subliniat necesitatea unui sprijin internațional pentru orice astfel de operațiune.

Între timp, analiștii sunt împărțiți în raport cu intențiile Rusiei. Unii văd un truc politic cinic.

„Rusia a avut posibilitatea să caseze armamentul din Transnistria de aproape 30 de ani și nu a făcut acest lucru”, a declarat analistul politic de la Chișinău, Anatol Tăranu.

Ultima sa propunere, a spus el pentru BIRN, vizează „creșterea ratingului electoral al domnului Dodon și al socialiștilor, forțele politice care promovează interesele Rusiei în Moldova”.

„Problema este reală”

Se crede că Rusia are aproximativ 20.000 de tone de muniție în depozitul Transnistriei. Conform unui studiu susținut de OSCE din 2007, bazat pe măsurători efectuate de Academia de Științe din Moldova, o explozie la depozit ar fi resimțită la 40-50 de kilometri de sit și ar provoca distrugeri comparabile cu un cutremur cu magnitudinea de 7 grade pr scara Richter.

Rusia are aproximativ 1.500 de soldați în regiune, unii pe post de pacificatori și alții ca forțe regulate ce  păzesc muniție.

În 1998, Rusia s-a angajat să elimine stocul până în 2001, dar nu a acționat. În 2001-2002, s-a făcut un alt efort atunci când, cu banii OSCE, s-au furnizat echipamente americane pentru a distruge obuzele din depozit, dar partea rusă a refuzat ajutorul.

Apoi, în 2003, când Chișinăul a refuzat un plan rusesc de a rezolva disputa transnistreană prin federalizarea eficientă a Moldovei – Memorandumul Kozak – această chestiune a fost înghețată.

„Am fost acolo în 1997 și am văzut ce este păstrat în Cobasna și cum este păstrat”, a declarat pentru BIRN fostul ministru al Apărării din Moldova, Viorel Cibotaru. „Problema muniției există una reală. Cum se va rezolva este o altă problemă”.

Cibotaru a sugerat că actualul guvern de la Chișinău s-ar putea plasa mai bine decât administrațiile anterioare pentru a rezolva definitiv problema.

„Oferta rusă este în regulă”, a spus el. „Este mai bine să ne întoarcem la discutarea acestor elemente, decât să nu o facem, iar problema rămâne aceeași ca acum 10 ani. Analizând perspectivele și contextul din Moldova, astăzi le consider favorabile. Acest guvern poate aborda anumite probleme. ”

Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur la Nistru

Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur la Nistru

Moldova vrea rolul OSCE

Dar, în timp ce Dodon, la New York, a salutat inițiativa rusă ca fiind „crucială pentru atingerea unui consens geopolitic pentru soluționarea politică a litigiului transnistrean, Sandu l-a apostrofat pentru că nu a solicitat Rusiei să-și retragă trupele.

„Dodon nu a avut suficientă bărbăție să ceară la ONU ceea ce au cerut alți lideri ai țării, și anume retragerea trupelor ruse”, a declarat Maia Sandu, pe 27 septembrie, la RTR Moldova. „Interesul nostru este de a face militarii ruși să părăsească Moldova”, a spus ea.

Dodon s-a arătat surprins, criticând-o pe Maia Sandu pentru „limbajul care nu-i face cinste”.

Clinciul a apărut la doar câteva zile după ce partidele de coaliție au semnat o nouă înțelegere care se angajează să lase deoparte problemele geopolitice pe care le despart ideologic și să se concentreze mai degrabă pe îmbunătățirea vieții cotidiene a cetățenilor.

Nicu Popescu, în urma discuțiilor cu omologul său rus, Serghei Lavrov, la 11 septembrie, la Moscova, a subliniat că o astfel de operațiune ar trebui să aibă loc doar prin monitorizarea OSCE și a subliniat că ajutorul internațional a fost disponibil pentru o astfel de inițiativă de ceva timp.

„Există un fond special, există resurse financiare alocate pentru a finanța acest proces de distrugere și retragerea acestor muniții”, a declarat la 12 septembrie TVR Moldova.

„Am amintit partenerilor din Rusia că avem acces la aceste fonduri și că nu există niciun motiv de întârziere.”

Totuși, Rusia spune că ar folosi echipament și expertiză proprie pentru a se asigura că procesul de distrugere respectă standardele de securitate rusești.

Putin-îngerul-geopolitic-al-președintelui-Igor-Dodon

Posibil tranzit prin Ucraina

În Tiraspol, analistul politic Anatoli Durin a respins orice încercare de a lega posibila îndepărtare a muniției cu o eventuală retragere a trupelor ruse.

„Grupul Operativ al Trupelor Ruse situat în Transnistria îndeplinește două sarcini: prima este protecția depozitelor, a doua este participarea la operațiunea de menținere a păcii, care a asigurat pacea dintre Chișinău și Tiraspol timp de 27 de ani”, a declarat Durin pentru BIRN.

„În această etapă a privind distrugerea muniției, Rusia însăși trebuie să efectueze toate lucrările pregătitoare”, a spus el. „Moscova se va coordona în primul rând cu guvernul Moldovei și cu conducerea Transnistriei, acolo unde se află aceste depozite.”

O complicație suplimentară poate apărea dacă Moscova optează pentru a transporta muniția înapoi în Rusia prin Ucraina, operațiune care ar necesita acordul Kievului. Ucraina este în conflict cu Kremlinul privind anexarea Crimeei și sprijinul pe care Moscova îl oferă separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei.

În ciuda tensiunii, analistul politic ucrainean, Serghei Gherasimciuc, a declarat că, atunci când Rusia a vorbit ultima dată, în 2016, despre posibilitatea evacuării munițiilor sale din Transnistria, Ucraina nu a adus obiecții și chiar a încheiat un acord preliminar cu Moldova.

Cu toate acestea, el a spus: „Rusia a tresărit din nou în această privință și când a observat că Ucraina nu va obiecta, a decis să nu înainteze cu acest plan.”

„În principiu, poziția ucraineană nu s-a schimbat și presupun că Kievul este pregătit pentru un astfel de tranzit dacă sunt oferite garanțiile de securitate acceptabile”, a declarat Gherasimciuc pentru BIRN.

„Dar în zilele noastre, OSCE nu are acces la stocurile din Transnistria și nu există dovezi rezonabile cum că Rusia va demonstra bună voință în acest sens”.

Materialul a fost tradus după o analiză realizată de portalul Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu

ANALIZĂ// Propunerea Moscovei de a-și evacua munițiile din Transnistria, privită cu suspiciune la Chișinău

Dodon, pelerinaj politic la Kremlin. Transnistria, „mica Rusie”. Tiraspolul refuză reintegrarea

Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur pe scena politica moldoveneasca

Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur pe scena politica moldoveneasca

Vizita președintelui Igor Dodon în Federația Rusă va avea loc săptămîna viitoare, iar în marja acesteia, se va întâlni cu liderul rus Vladimir Putin și cu Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, Kiril, relatează mass-media de la Chișinău, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „În cadrul vizitei în Federația Rusă voi avea o întrevedere cu Președintele Rusiei, Vladimir Putin, în cursul căreia voi aborda chestiuni ce țin de cooperarea comercial-economică și situația actuală privind tranzitarea mărfurilor moldovenești pe teritoriul Ucrainei”, a menționat Igor Dodon pe pagina sa oficială de Facebook, după întrevedrea cu ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasneţov.

Sprijin electoral

Igor Dodon l-a informat pe ambasadorul rus Oleg Vașnețov că vrea să discute cu Putin despre „cooperarea comercial-economică și situația actuală privind tranzitarea mărfurilor moldovenești pe teritoriul Ucrainei”.
Reamintim că rpeședintele socialist Igor Dodon a anunțat victorios că, de la 1 ianuarie curent, au fost anulate taxele la importul mai multor produse din R. Moldova pentru o perioadă de doar șase luni, în urma unei înțelegeri cu Putin, dar o decizie a Guvernului de la Moscova, care interzice, din aceeași dată, importul produselor din Ucraina sau al celor care tranzitează statul vecin i-a anulat promisiunea cu iz electoral.
În prima jumătate a lunii ianuarie, două loturi de produse din R. Moldova fuseseră deja respinse de autoritățile ruse.

Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească

Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească

Transnistria, mica Rusie

Transnistria este ‘mica Rusie’ şi niciodată nu a fost separată de Rusia, a declarat Aleksei Puşkov, preşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), la inaugurarea marţi la Moscova a Fundaţiei ‘Transnistria’ pentru dezvoltarea legăturilor sociale şi culturale, prezentată de Tiraspol drept ‘reprezentanţă transnistreană’ în capitala rusă, relatează mass-media regională.
‘Rusia se bucură de o susţinere de 100% în rândul transnistrenilor. Simţim că suntem o singură naţiune. Este imposibil să vorbim despre existenţa transnistrenilor separat de Rusia sau despre Rusia separat de transnistreni. Suntem un singur popor, simţim asta’, a afirmat Puşkov, citat de Regnum.
La festivitatea de inaugurare a ‘fundaţiei transnistrene’ la Moscova a participat şi liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, precum şi aşa-zisul ministru de externe transnistrean Vitali Ignatiev.
Cu ocazia vizitei la Moscova, liderul Transnistriei, Vadim Krasnoselski, s-a întâlnit cu vicepremierul rus şi reprezentant special al preşedintelui rus pentru relaţiile economice şi comerciale cu Republica Moldova, Dmitri Kozak.

Krasnoselski respinge Republica Moldova

Liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, a respins categoric posibilitatea, sub orice formă, de reunire a Transnistriei cu Republica Moldova. Într-un interviu pentru „Adevărul european”, Krasnoselski a spus ca acest lucru este ”deja imposibil”.
„În opinia mea, astăzi este deja imposibil … Transnistrenii au votat pentru independența republicii moldovenești transnistrene cu aderarea ulterioară la Federația Rusă, însă nu poate fi vorba de aderare până când nu este recunoscuta independența noastra de către comunitatea internațională”, a spus Krasnoselski.
El a recunoscut că Transnistria desfasoara o armonizare a legislației sale cu cea a Rusiei, în ciuda faptului că Moscova nu a recunoscut oficial independența transnistrenilor.
„Am cerut Federației Ruse recunoașterea de mai multe ori. Probabil că nu s-au copt condițiile caraterului international pentru acest lucru. De fapt eu întotdeauna spun că recunoașterea este o chestiune pur tactică: ne-am adunat și am recunoscut”, a spus Krasnoselski.
Potrivit acestuia, Republica Moldova ar fi respins în mod legal Transnistria, adoptând o declarație privind retragerea din RSS Moldovenească (RSSM) și despre nelegalitatea creării RSS Moldovenești. „Iari RSSM, va reamintesc, a fost formată prin alipirea Basarabiei în 1940 la MASSR (Republica Autonoma Moldoveneasca, în componenta RSS Ucrainene – n.r.), care a inclus și Transnistria”, a spus el.
Reamintim, ca urmare a conflictului transnistrean din 1992 în așa-numita „Republică moldovenească Transnistreana” au fost desfasurate trupe rusești si o unitate de mentinere a pacii din Rusia. În conformitate cu Acordul privind Principiile de soluționare pașnică a conflictului armat de pe Nistru, semnat la Moscova în 1992, în Zona de Securitate (peste 200 km de-a lungul râului) au fost desfășurate posturile forțelor de menținere a păcii din Rusia, Moldova și Transnistria.
Pe teritoriul regiunii transnistrene se află mai mult de 1.500 de soldați din Rusia, iar în depozitele militare din satul Kolbasna, raionul Rîbnița, sunt depozitate peste 20 mii de tone de muniții și bombe de aviatie.

Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova

Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova

Reacție diplomatică

Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene pentru explicații în legătură cu deschiderea la Moscova a așa-numitei reprezentanțe a Transnistriei în Rusia. Diplomatul rus a explicat că oficiul are rolul de fundație non-profit, ce va oferi aistență juridică locuitorilor din regiunea separatistă. Totodată, oficiul a fost înregistrat la Ministerul Justiției din Federația Rusă.
La rândul său, Ministerul de Externe rus a declarat marţi, într-un comunicat, că inaugurarea Fundaţiei ‘Transnistria’ nu va schimba poziţia principială a Rusiei în problema reglementării transnistrene.
În legătură cu ştirile vehiculate în mass-media locală din raioanele de Est ale ţării privind deschiderea la Moscova a unei „reprezentanţe” a Transnistriei, MAE de la Chișinău anunţă că, premergător declaraţiilor lansate în spaţiul public, în data de 18 ianuarie a.c., Ministerul a convocat ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Oleg Vasneţov, care a comunicat că aşa-zisa „reprezentanţă” presupune o organizaţie non-profit, ce va presta servicii de asistenţă juridică locuitorilor din regiunea trransnistreană, dar nu numai, şi care, în virtutea legislaţiei ruse, a fost înregistrată la Ministerul Justiţiei. Ca urmare a discuţiei, în data de 21 ianuarie, a apărut comentariul MAE al Rusiei, cu explicaţiile de rigoare.
Totodată, MAEIE a solicitat, prin intermediul Ambasadei Republicii Moldova de la Moscova, clarificarea statutului fundației pentru dezvoltarea relațiilor sociale și culturale „Transnistria”, careia liderii de la Tiraspol, sprijinite de mass-media din regiune, îi atribuie statut de „reprezentanţă diplomatică” şi de „reprezentanţă oficială”, titulatură ce apare, de altfel, pe frontispiciul organizaţiei.
Ministerul de Externe de la Chișinău atrage atenţia asupra faptului că statutul de „reprezentanţă oficială” are o semnificaţie definitorie pentru contextul relaţiilor diplomatice, în aşa fel fiind adus un prejudiciu relaţiilor bilaterale moldo-ruse. Astfel de acţiuni subminează suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, iar MAEIE aminteşte că, în favoarea respectării principiilor amintite mai sus, conducerea Federaţiei Ruse s-a pronunţat deschis şi univoc în repetate rânduri. (Isac Mihai-Chișinău)

Analiză: Rusia foloseste Transnistria „pentru a controla destinul Moldovei”

Analiză: Rusia foloseste Transnistria „pentru a controla destinul Moldovei”

Punctul de control pe Nistru, controlat de milița transnistreană. Fotocredit: BIRN

Analistul politic Igor Munteanu declară că Moscova exploatează conflictul înghețat din regiunea transnistreană pentru a determina soarta Moldovei și a descuraja-o din calea sa europeană.

Experții politici propun adesea noțiuni noi pentru a descrie mai eficient realitățile vechi. În cazul analistului politic și fostului diplomat Igor Munteanu, el consideră că termenul „paradiplomatie” explică cel mai bine modul în care Rusia încearcă să mențină conflictul înghețat în cazul Transnistriei pentru a permite Moscovei să-și promoveze mai larg influența și interesele în regiune, se arată într-un interviu-analiză a portalului de limbă engleză Balkan Insight, citat de EvZ Moldova. 

Studiul recent publicat de Munteanu, „Paravanele externe ale secesionismului: paradiplomație și insurgență”, examinează legăturile dintre interesele politice ale Rusiei în Moldova și acel „modus operandi” prin intermediul „paradiplomatiei transnistrene”.

Termenul este folosit pe scară largă de către experții în relațiile internaționale pentru a descrie un actor non-stat care este folosit ca un proxy pentru interesele altor state – în acest caz, al Rusiei.

Într-un interviu pentru BIRN, Munteanu – care este acum directorul think-tank-ului IDIS Viitorul din Chișinău – spune că Moscova folosește cazul Transnistriei ca proxy pentru propria sa agendă în Moldova.

„Rusia a încercat întotdeauna să controleze deciziile de politică externă și internă în Moldova și a folosit întotdeauna Transnistria ca mijloc de promovare și exprimare a intereselor sale”, spune Munteanu.

Interesul Moscovei în regiune are și o dimensiune economică, adaugă el, deoarece Transnistria deține și un mare complex industrial construit în perioada sovietică.

URSS avea un complex siderurgic modern cu un ansamblu de companii care producea componente militare, iar capacitatea de a genera energie electrică este, de asemenea, importantă. Astfel, în regiune există active economice serioase”, spune Munteanu.

Moldova se confruntă cu un conflict „înghețat” în interiorul frontierelor sale de mai mult de un sfert de secol acum, ca urmare a conflictului transnistrean din 1991-1992, care a lăsat circa 1.000 de morți și peste 1.500 de răniți.

Rusia a trimis apoi forțe de menținere a păcii pentru a pune capăt luptelor dintre separatiștii pro-ruși și forțele moldovenești.

Au urmat ani de negocieri fără rezultat, Rusia refuzând să renunțe la regiunea separatistă, situată strategic între Moldova și Ucraina.

Începând cu anul 1992, Rusia a promovat o strategie duală față de Moldova, admițând că Moldova este o țară suverană, presând-o, de asemenea, pentru a se reintegra în sfera de influență a Rusiei.

Sub aripa protectoare a Rusiei, între timp, regiunea separatistă a continuat să funcționeze, în special în beneficiul liderilor și al cercurilor lor economice, mai precizează studiul menționat.

Planul fedetativ, îngropat de diplomatii occidentali:

În noiembrie 2003, Rusia a anunțat în mod neașteptat un plan de transformare a Moldovei într-o federație demilitarizată.

Un memorandum, creația lui Dmitri Kozak, un adjunct al președintelui rus Vladimir Putin, a propus acordarea Transnistriei unui grad ridicat de autonomie in Moldova – însă sub supravegherea trupelor ruse din regiune.

Deputații din Transnistria trebuia să devenă membri ai Parlamentului moldovenesc.

Inițial, președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a fost gata să accepte planul, înainte de a-și răzgândi brusc, forțându-l pe Putin să anuleze din scurt o vizită la Chișinău și să-l facă pe Kozak să părăsească furios și în grabă Moldova.

Munteanu spune că memorandumul Kozak a fost respins în principal din cauza presiunii occidentale asupra Moldovei – deși mii de oameni s-au opus și planului, temându-se că ar pune capăt efectiv independenței Republicii Moldova.

Interesant, numele lui Kozak a apărut din nou în centrul atenției. După ce a supravegheat dezvoltarea economică a așa-numitei Republici Crimeea, pe care Rusia a anexat-o din Ucraina în 2014, Kremlinul l-a pus pe Kozak, la începutul acestei luni, responsabil pentru interesele sale economice în Moldova.

Această mișcare este îngrijorătoare pentru Moldova, consideră Munteanu. „Numirea confirmă doar faptul că planul general al Rusiei pentru Republica Moldova nu s-a schimbat și că un nou plan ar putea fi bazat [ca și în precedentul memorandum Kozak] asupra fracturii și fragmentării ulterioare a Moldovei într-o viitoare confederație”, spune Munteanu.

Munteanu spune că Rusia urmărește cu atenție alegerile parlamentare, programate pentru noiembrie, pe care socialiștii pro-ruși speră să câștige.

Numirea lui Kozak „a fost făcută pentru a face posibila alianța politică post-electorală între Partidul Democrat [la guvernare] și Partidul Socialist [acum în opoziție], susține Munteanu.

De asemenea, el subliniază că, în cadrul noului sistem electoral [mixt], doi parlamentari din Transnistria vor intra în noul Parlament de la Chișinău, facilitându-i Rusiei promovarea intereselor sale în R. Moldova.

O strategie cu trei dimensiuni

Între timp, studiul lui Munteanu spune că, în ultimii ani, Moscova a urmat „trei direcții majore” în Moldova și a folosit Transnistria ca proxy pentru a exercita o influență acolo.

Primul se referă la un proces accelerat de transpunere a legislației rusești în Transnistria, cu toate regulile și beneficiile relevante, oferind cetățenia Rusiei, pensii și salariile crescute.

Totul se face „pentru a construi o mică Rusie pe teritoriul Moldovei”, se spune în studiu.

În prezent, aproximativ 220.000 de persoane din regiunea separatistă de aproximativ 300.000 de cetățeni au cetățenia rusă, ceea ce înseamnă peste două treimi.

În al doilea rând, Rusia dorește să convingă cetățenii și instituțiile statului de a accepta de facto și de a obișnui cu „statul transnistrean”, prin intermediul politicienilor pro-ruși, media subordonată sau prin promovarea noului sistem de vot politic în 2017, care pe termen lung implică mai mult Transnistria în politica internă a Moldovei.

Cea de-a treia dimensiune se referă la creșterea numărului de acțiuni ale „paradiplomației” transnistrene, coordonate de Ministerul rus de Externe.

Liderul diplomației transnistrene, Vitali Ignatiev, spunea că, în primele șase luni ale anului trecut, liderii republicii separatiste au avut 470 de întâlniri internaționale, cu 25% mai mult decât în perioada similară din 2016. De asemenea, Transnistria a fost vizitată și de 631 de delegații străine.

Potrivit studiului, „paradiplomația” transnistreană a raportat câteva succese, cu lideri și diplomați din regiunea separatistă care au vizitat Italia, Marea Britanie [inclusiv Ministerul britanic de Externe], Israel și Franța.

„Rusia vrea ca Transnistria să fie recunoscută ca un partener egal [în orice] negocieri [privind viitorul regiunii] și pe baza acestui statut egal, părțile ar trebui să se îndrepte spre o soluție confedera sau federală”, a declarat Munteanu pentru BIRN, explicând strategia Moscovei.

Cu toate acestea, el susține că implementarea acestei ecuații politice este contrară intereselor Republicii Moldova și nu va rezolva problema fundamentală a acestui conflict, și anume aspectul militar al mișcării secesioniste.

Rusia deține în continuare aproximativ 1.500 de militari ai Armatei sovietice a 14-a, denumită acum Grupul operativ al trupelor ruse (GOTR) în așa-numita Republică Transnistreană, împreună cu aproximativ 400 de soldați ruși care fac parte din corpul de menținere a păcii.

O altă problemă este abordarea duală a Chișinăului

Munteanu declară că o altă problemă este că oficialii moldoveni promovează și o „atitudine duală” față de Tiraspol.

Studiul său arată că, în timp ce unii oficiali susțin în mod public reintegrarea Moldovei și solicită retragerea armatei ruse din Transnistria, ei rămân, de asemenea, conectați la „centre economice” atât la Chișinău, cât și la Tiraspol.

Rolul Chișinăului în facilitarea exporturilor de energie din regiunea separatistă, situația neclară a facturii Gazprom privind livrările de gaze, în valoare de peste 6 miliarde de dolari SUA, și regimul impozabil pentru mărfurile transnistrene care tranzitează frontierele Moldovei, în special în UE, pun sub semnul înbării intențiile reale de a reintegra acest teritoriu.

Studiul lui Munteanu spune că Moscova va suprima doar independența de facto a Transnistriei, doar atunci când este sigur că politicienii de la Tiraspol vor juca un rol decisiv în afacerile interne ale R. Moldova.

Dar asta, avertizeaza Munteanu, ar însemna sfârșitul drumului pro-european al R. Moldova.

Materialul a fost tradus și adaptat după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight, semnată de Mădălin Necșuțu

STUDII: Transnistria, interfață a intereselor ruse: cum joacă RUSIA prin proxy relația cu Chișinăul, dar și cu Occidentul

STUDII: Transnistria, interfață a intereselor ruse: cum joacă RUSIA prin proxy relația cu Chișinăul, dar și cu Occidentul

Contingentul militar rus din Transnistria, o problemă omniprezentă

Contingentul militar rus din Transnistria, o problemă omniprezentă

Problematica dosarul transnistreană este una tot mai discutată în aceste zile, atât la nivel internațional – ONU și NATO, cât și la nivel intern, acolo unde negocierile în format 5+2 sau 1+1 trasează noi linii în relația dintre Chișinău și Tiraspol, se arată într-un material publicat de EVZ Moldova. Totuși, implicarea Moscovei de partea Tiraspolului este una cât se poate de vizibilă, iar directorul executiv al IDIS Viitorul, Igor Munteanu, a redat exhaustiv acest aspect foarte important într-un studiu pe care l-a lansat, joi, vorbind despre „paradiplomație” și cum este folosită Transnistria ca proxy în toate negocierile cu Chișinăul.

Cu această ocazie,  IDIS Viitorul a lansat joi trei studii pe problema transnistreană care au abordat următoarele teme: acțiunile externe ale Transnistriei („Paravanele externe ale secesionismului: paradiplomație și insurgență”), auditul acordurilor semnate de Republica Moldova pe subiectul transnistrean („Evaluarea diacronică a documentelor semnate de Chișinău în procesul de reglementare a problematicii transnistrene”) și monitorizarea protocoalelor din educație („Evaluarea implementării deciziilor protocolare din educație”)

„Transnistria este un proxy, o interfață a intereselor ruse”, a declarat Igor Munteanu care a explicat că autoritățile de la Chișinău ar trebui să nu mai accepte acest joc pagubos, referindu-se cu precădere la ultimele runde de negocieri în care Chișinăul a cedat foarte mult sub presiunea OSCE în fața Tiraspolul, în spatele căruia stă Rusia.

„Transnistria rămâne un instrument, un proxy folosit de Rusia pentru a devia și altera prioritățile de politică internă și externă urmate de R. Moldova, care sponsorizează acest regim pe mai multe planuri, exploatând regiunea ca miză într-un joc de natură geopolitică”, a declarat analistul politic la lansarea studiul său intitulat „Paravanele externe ale secesionismului: paradiplomație și insurgență”.

El a mai mai afirmat că, după memontul declinării Memorandumului Kozak, Rusia a schimbat abordarea în Transnistria și a început să pompeze sume masive în această regiune pentru a racorda cât mai bine și de o aduce cât mai mai aproape de  integrarea în spațiul federal al Federației Ruse.

Integrarea de facto în sistemul federal rus

Munteanu a oferit ca argumente pașaportizarea rusească în regiune, acolo unde peste 200.000 de cetățeni dețin și cetățenia rusă, interdependența financiară și interoperabilitatea trupelor ruse și paramilitare ale regimului de la Tiraspol.

Mai mult, observă Igor Munteanu în studiul menționat, paradiplomația transnistreană s-a activizat extrem de mult începând din 2017 și până în prezent, cu largul concurs al diplomației ruse care stă în umbră și secondează toate mișcările Tiraspolului pe acest palier, fie că vorbit de acțiuni în plan internațional, fie de cele în plan local prin primirea de oficiali străini, cu precădere occidentali.

„Are loc o integrare accelerată a Transnistriei în spațiul politic, instituțional și economic al Federației Ruse, prin politici de pașaportizare, ancorare financiară și întărire a a efectivelor militare ale regiunii, la care adăugăm mai nou – o activizare fără precedent (2017-2018) a acțiunilor paradiplomației transnistrene, care imită funcionarea unui regim diplomatic dar de fapt urmează instrucțiunile „proxy” ale MAE rus. Diplomații ruși coordonează acțiunile externe al Tiraspolului, menținând totodată blocaje formidabile în procesul de reglementare, dorit de R. Moldova”, a declarat Munteanu.

Studiul precizează că paradiplomația transnistreană s-a lăudat, numai în 2017, cu 470 de întâlniri internaționale, cu 25% față de 2016, iar regiunea a fost vizitată de 631 de delegații străine. În 2017, odată cu marcarea a 25 de ani de pretinsă independență, reprezentanții paradiplomației de la Tiraspol au întreprind vizite în Marea Britanie, Franța, Israel și Italia, acolo unde și-au susținut cauza.

Balon de oxigen economic

Nu în ultimul rând, analistul politic a vorbit și despre greșelile Chișinăului care nu uzitează o poziție dominantă în raport cu Tiraspolul, ba mai mult ajută economic regimul falimentar de la Tiraspol să supraviețuiască economic. El a menționat în special achiziția de energie electrică din stânga Nistrului, dar și înlesnirile și scutirile fiscale și dreptul necondiționat de export în UE al firmelor transnistrene.

„Regimul separatist subzistă datorită susținerii economice, militare și diplomatice ale Moscovei, însă trezește mirare lipsa unei politici adecvate din partea RM. Deși există o hotărâre a Curții Constituționale, oficialii Guvernului RM nu folosesc termenul de „teritoriu ocupat”, iar măsurile aplicate regimului de la Tiraspol sunt mai degrabă de susținere, privilegiere, și nu de constrângere (deterrence). Măsurile de consolidare a încrederii (CBM) sunt adeseori o supapă de alimentare a regimului semi-muribund cu bunuri care-l păstrează în viață, la fel putem vorbim și despre accesul exporturilor sale la piața UE, ceea ce-i umple bugetul, și astfel își păstrează funcțiile formale”, a declarat Munteanu.

El a concluzionat că există pârghii și din partea Chișinăului pentru o negociere mai bună, dar că trebuie să se folosească instrumente precum sancțiuni de mobilitate pentru reprezentanții regimului de la Tiraspol și condiționarea economică, dar și o mai bună comunicare cu UE în privința soluțiilor de reintegrare care trebuie să depindă în special de interesele directe ale Chișinăului.

Educația, problemă majoră pe relația Chișinău-Tiraspol

La rândul său, expertul Ion Tăbârță a explicat că există mai multe puncte-capcană în acordurile semnate recent în așa numitul pachet „Berlin plus” pentru Chișinău, care a mers pe o abordare „la coș” a mai multor probleme socio-economice dintre cele două maluri.

„Decizia protocolară referitoare la asigurarea funcționării școlilor moldovenești cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană este implementă parțial. Reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului la negocieri interpretează diferită implementarea unor puncte ale acestei decizii protocolare. Chișinăul își îndeplinește angajamentele luate odată cu semnarea deciziei protocolare privire la aplicarea apostilei pe actele de studii emise în regiunea transnistreană”, se menționează în studiul „Evaluarea implementării deciziilor protocolare din educație”, semnat de experții Ion Tăbârță și Veaceslav Berbecea.

Ion Tăbârță a mai spus că este încă neclară situația privind recunoașterea/autentificarea diplomelor de studii ale studenților de peste Nistru. Totodată, expertul a mai afirmat că și în cazul documentelor semnate de ambele părți în procesul de reglementare a dosarul transnistrean există foarte multă ambiguitate, fapt care produce confuzie și nerespectarea anumitor angajamente.

Nu în ultimul rând, la fel ca și Igor Munteanu, expertul IDIS Viitorul, Rosian Vasiloi, a precizat că, în ultima vreme, Chișinăul a dus o negociere slabă cu Tiraspolul, ce s-a caracterizat prin cedări unilaterale succesive.

El a menționat aici și cea mai recentă decizie a Guvernului de a da scutiri de taxe pentru agenți economici transnistreni care vor să exporte prin punctele de frontieră Cuciurgan-Pervomaisk și nu a exclus ca această decizie să aibă legătură și cu apropierea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare. (Răzvan Iorga)

Rogozin, out of Transnistria. Federalizarea Transnistriei, precedent pentru Donbass. Transnistria, țintă teroristă pe timpul Campionatului Mondial de Fotbal?!

Rogozin, out of Transnistria. Federalizarea Transnistriei, precedent pentru Donbass. Transnistria, țintă teroristă pe timpul Campionatului Mondial de Fotbal?!

Dmitri-Rogozin-a-beneficiat-de-încrederea-lui-Vladimir-Putin-liderul-incontestabil-de-la-Moscova

Dmitri-Rogozin-a-beneficiat-de-încrederea-lui-Vladimir-Putin-liderul-incontestabil-de-la-Moscova

Autoritățile de la Kremlin au anunțat înlocuirea lui Dmitri Rogozin din funcția de reprezentant special al Rusiei pentru Tiraspol, relatează mass-media rusă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În luna mai, după alegerile prezidențiale ruse, Rogozin a devenit directorul Roskosmos, iar Administrația Putin a decis să numească alți doi oficiali care să gestioneze relațiile dintre Moscova și Transnistria.

Purtătorul de cuvânt al liderului de la Kremlin, Dmitri Peskov, a declarat pentru RBK că decretul privind demiterea lui Rogozin din funcția de reprezentant special al Rusiei pentru Tiraspol a fost deja semnat.

Mandat eșuat

Surse apropiate Kremlinului au comunicat că locul lui Rogozin va fi luat de două persoane. Un specialist va fi din cadrul Ministerului Economiei, care va conduce Comisia economică interguvernamentală, iar o altă persoană va fi responsabilă de relația politică dintre Moscova și Tiraspol.

Analistul politic Dmitrii Fetisov a declarat că Rogozin nu a dus la bun sfârșit principala sarcină care i-a fost trasată în 2012, și anume apropierea recunoașterii independenței Transnistriei la nivel internațional. Rogozin nu a putut nici măcar să asigure o bună colaborare între companiile transnistrene cu piața rusă, peste jumătate din exporturile Tiraspolului pleacând pe piața Uniunii Europene.

Republica Moldova, amenințată de federalizare

Republica Moldova, amenințată de federalizare

Conflict politic

De activitatea lui Dmitrii Rogozin s-a arătat nemulțumit și vicepreședintele Comitetului pentru CSI din cadrul Dumei de Stat de la Moscova, Constantin Zatulin, unul din arhitecții politicii ruse față de regiunile secesioniste pro-ruse din spațiul CSI și membru al conducerii partidului pro-prezidențial Edinnaia Rossia. Oficialul, care se bucură de relații privilegiate cu Abhazia (unde este cetățean de onoare și deține proprietăți importante), Oseția de Sud și Transnistria, a declarat că în urma lui Rogozin au rămas o serie de probleme nerezolvate care vor trebui să fie prioritare pentru succesorul său. „Rogozin era concentrat pe alte probleme prioritare, iar Transnistria stătea și aștepta când îi va veni rândul pe lista de priorități”, a subliniat Zatulin.

Deputatul rus îi mai reproșează că Rogozin nu a fost în stare să asigure balansarea bugetului regiunii separatiste, fapt ce a dus la scăderea cu 30% a pensiilor și plăților sociale și nici nu a încurajat acordarea de pașapoarte rusești populației din stânga Nistrului.

Delapidare euroasiatică

Rogozin a fost numit în funcția de reprezentat special al președintelui rus pentru Transnistria în luna martie 2012, când la conducere era Dmitri Medvedev. Rogozin și-a menținut funcția și după revenirea la Kremlin a lui Vladimir Putin în mai 2012. Rogozin a fost responsabil de mai multe proiecte din regiunea transnistreană, multe dintre acestea fiind executate prin intermediul Fundației de Integrare Euroasiatică. O parte dintre aceste proiecte au rămas în paragină după ce a fost stopată finanțarea, o parte din conducerea fundației fiind acuzați de delapidare de fonduri.

Rogozin a fost unul dintre principalii susținători ai fostului lider separatist Evgheni Șevciuk în perioada în care acesta a condus regiunea trannistreană. După ce a pierdut pretinsele alegeri și i-au fost intentate mai multe dosare penale, Șevciuk ar fi mers în repetate rânduri la Moscova unde s-ar fi întâlnit cu Rogozin, însă urmărirea penală nu a fost întreruptă.

Războiul-din-Donbass-o-amenințare-pentru-securitatea-europeană-

Războiul-din-Donbass-o-amenințare-pentru-securitatea-europeană-

Federalizare eșuată

Conform opiniei mai multor experți politici de la Chișinău, consultați de KARADENIZ PRESS, un alt motiv al mazilirii lui Dmitri Rogozin este eșecul acestuia de a obține semnarea de către Chișinău a unui nou acord de federalizare a Republicii Moldova, similar memorandumului Kozak din 2003. Partea rusă dorește adoptarea unui acord prin care Transnistria să devină parte cu drepturi egale cu autoritățile legitime din Republica Moldova, precum și obligativitatea autorităților de la Chișinău de a își menține cu orice preț neutralitatea, punând astfel capăt oricăror demersuri de aderare a fostei republici sovietice la NATO, și eventual la Uniunea Europeană.

În ultimii ani, mai mulți analiști și oameni politici din Ucraina au avertizat asupra faptului că Federația Rusă vrea să stabilească un precedent transnistrean pentru Donbas, care să ducă treptat la federalizarea Ucrainei. Acest demers a fost aspru criticat de clasa politică de la Kiev, dar și de mediile politice occidentale și europene.

Menționăm că și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), condus de facto de președintele fostei republici sovietice, liderul pro-rus Igor Dodon, un apropiat al lui Dmitri Rogozin, susține federalizarea Republicii Moldova, propunând chiar un plan de federalizare propriu în 2016.

Vladimir Putin vrea să federalizeze Republica Moldova și Ucraina

Vladimir Putin vrea să federalizeze Republica Moldova și Ucraina

Rogozin nongrata

În data de 28 iunie 2017, Rogozin intenționa să viziteze Transnistria pentru a celebra 25 de ani de la introducerea trupelor de pacificatori ruși în raioanele de est al Republicii Moldova. Avionul la bordul căruia se afla Rogozin nu a fost lăsat să traverseze spațiul aerian al României din cauza că acesta se afla în lista sancțiunilor UE. Atunci, Rogozin promitea pe Twitter un răspuns dur. Câteva zile mai târziu, Guvernul de la Chișinău l-a declarat pe Rogozin persona non grata.

Transnistria, țintă teroristă?!

Delegația Federației Ruse la Comisia Unificată de Control, Ilia Uvarov, a avut mai multe explicații cel puțin bizare vis-a-vis de recentele mișcările de trupe din regiunea transnistreană, consideră mass-media de la Chișinău. Astfel, reprezentanții Moscovei în mecanismul care supraveghează situația din zona de securitate de la Nistru a justificat recentele mișcări ale trupelor ruse în regiunea transnistreană prin faptul că au existat pretinse amenințări teroriste, venite înaintea Campionatului Mondial de fotbal. Ca urmare, conform părții ruse din CUC, tehnica militară a avut menirea de a întări paza depozitelor de la Colbasna.

Declarația părții ruse a fost făcută în baza unui document venit de la Ministerul Apărării de la Moscova, relatează reporterul Deschide.MD aflat la Bender, citat de KARADENIZ PRESS.

Tot în cadrul ședinței de azi, delegația moldovenească și cea ucraineană au cerut explicații asupra motivului pentru care Moscova nu a înștiințat Chișinăul de deplasarea coloanelor cu tehnică militară, fără a primi un răspuns satisfăcător.

Reamintim că în data de 14 iunie, trei coloane cu tehnică militară auto și blindate de diferite tipuri (TAB, DRM), aparținând prezumptiv trupelor ruse de ocupație, s-au deplasat pe traseul Râbnița – Tiraspol spre zona Grigoriopol – Dubăsari, încălcând tratatele semnate de părți. (N.G./M.I.)