Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut comunităţii internaţionale să ”reacţioneze” după lansarea de către Rusia a unei noi rachete balistice hipersonice asupra Ucrainei, ceea ce creşte „amploarea şi brutalitatea” războiului dintre cele două ţări. „Lumea trebuie să reacţioneze. Deocamdată nu există o reacţie puternică”, a afirmat Zelenski într-un mesaj postat pe reţelele de socializare. „Trebuie să reacţionăm. Trebuie să punem presiune. Rusia trebuie împinsă către o pace adevărată, care este posibilă doar cu forţa”, a spus el.

Avertisment dur

Acest atac cu rachetă balistică cu raza medie de acţiune asupra Ucrainei este „dovada că Rusia nu doreşte absolut deloc pacea (…) Aceasta este o creştere evidentă şi serioasă a amplorii şi brutalităţii acestui război”, a continuat Zelenski.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi seara, într-un discurs către naţiune, că Rusia a lansat un atac cu rachetă balistică hipersonică cu rază medie de acţiune asupra unei instalaţii militare ucrainene şi a avertizat Occidentul că Moscova ar putea lovi instalaţiile militare ale oricărei ţări ale cărei arme sunt folosite împotriva Rusiei. Vladimir Putin a declarat că Occidentul escaladează conflictul din Ucraina permiţând Kievului să lovească Rusia cu rachete cu rază lungă de acţiune şi că acest conflict a devenit un conflict global.

Răspuns NATO

Folosirea de către Rusia a unei noi rachete balistice cu rază medie de acţiune împotriva Ucrainei „nu va schimba nici cursul conflictului, nici determinarea aliaţilor NATO de a sprijini Ucraina”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Alianţei Nord-Atlantice. „Rusia a lansat o rachetă balistică experimentală cu rază medie de acţiune împotriva Ucrainei. Acesta este un nou exemplu de atacuri ale Rusiei împotriva oraşelor ucrainene. Rusia încearcă să terorizeze populaţia civila din Ucraina şi să-i intimideze pe cei care susţin” ţara, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Farah Dakhlallah.
Parlamentul Ucrainei a amânat din motive de securitate o şedinţă care ar fi urmat să aibă loc vineri, a informat postul public de televiziune Suspilne. „Pe 22 noiembrie, planurile prevedeau o sesiune a Radei Supreme (parlament), care includea întrebări adresate guvernului, dar aceasta a fost anulată din motive de potenţiale probleme de securitate”, a indicat Suspilne.
Potrivit sursei citate, membrii parlamentului au primit ordin să-şi ducă familiile departe de districtul guvernamental al Kievului şi pentru moment următoarea şedinţă nu va avea loc până în decembrie.

Războiul declarațiilor

Kremlinul a afirmat că Rusia va face ”maximum de eforturi” pentru a împiedica un război nuclear, după revizuirea doctrinei ruse ce extinde posibilitatea de a utiliza arma atomică, în plină tensiune între Moscova şi Occident pe tema conflictului din Ucraina. ”Am subliniat că, urmându-ne doctrina, Rusia adoptă o poziţie responsabilă pentru a face maximum de eforturi astfel încât să nu permită un asemenea conflict”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, care şi-a exprimat speranţa că şi ”alte ţări vor adopta această poziţie responsabilă”.
El a refuzat să comenteze acuzaţia că Rusia a lansat o rachetă intercontinentală împotriva Ucrainei. ”Nu am nimic de spus pe această temă”, a afirmat Peskov.
Media ucrainene au identificat racheta intercontinentală rusă lansată joi asupra oraşului ucrainean Dnipro drept una de tipul RS-26 Rubej. Acest model de rachetă are o rază de acţiune de 5.800 km.
Kremlinul a afirmat, de asemenea, că nu are comentarii de făcut despre faptul că Ucraina a lansat rachete britanice Storm Shadow asupra Rusiei, precizând că eventuale comentarii pot fi făcute de armata rusă.
Pe de altă parte, MAE rus a anunţat că Moscova este gata să ia în considerare orice iniţiativă ”realistă” pentru pace care ţine cont de interesele Rusiei şi de situaţia din teren. ”Suntem deschişi la negocieri, suntem gata să analizăm orice iniţiativă realistă, evident nepolitizată”, a spus purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova.
”Aş dori să subliniez din nou: cuvântul-cheie este luarea în calcul a intereselor ţării noastre, a situaţiei actuale de pe front şi a garanţiilor de respectare a acordurilor”, a explicat ea.

Amenințare nucleară

În a 1000-a zi a ofensivei sale contra Ucrainei, Vladimir Putin a semnat marţi un decret ce extinde posibilităţile de recurgere la arma nucleară, la scurt timp după ce Statele Unite au autorizat Kievul să folosească rachete de producţie americană cu rază lungă de acţiune ATACMS pentru a lovi în interiorul teritoriului rus.
La finalul lunii septembrie 2024, Putin avertizase că orice atac efectuat de o ţară non-nucleară, dar susţinută de o putere ce dispune de armă atomică ar putea fi considerat drept o agresiune ”comună”, ceea ce poate implica o recurgere la arma nucleară. Această revizuire a doctrinei nucleare ruse a fost denunţată pe scară largă de către ţările occidentale.

Deci, Rusia a testat în luptă sistemul de rachete hipersnonice „Oreşnik” (aluniş) ca răspuns la acţiunile agresive ale ţărilor NATO împotriva Rusiei, a declarat Vladimir Putin în discursul său difuzat de televiziunea de stat rusă.
„Ca răspuns la utilizarea armelor cu rază lungă de acţiune americane şi britanice, la 21 noiembrie a.c., forţele armate ruse au lansat un atac combinat asupra uneia dintre instalaţiile complexului militar-industrial din Ucraina”, a declarat Putin, după ce Kievul denunţase anterior în cursul zilei că Rusia a efectuat un atac cu rachetă intercontinentală asupra oraşului Dnipro, unde a lovit infrastructură critică, între care şi uzina de rachete şi tehnologie spaţială Iujmaş.
„În condiţii de luptă, a fost testat, printre altele, unul dintre cele mai noi sisteme ruseşti de rachete cu rază medie de acţiune. În acest caz, o rachetă balistică dintr-un echipament hipersonic fără încărcătură nucleară”, a spus preşedintele rus.
În discursul său către naţiune, Putin a declarat că conflictul în Ucraina a căpătat un „caracter mondial”, atribuind Occidentului responsabilitatea pentru că a permis Kievului utilizarea de rachete americane şi europene cu rază lungă de acţiune împotriva teritoriului rus. „Din momentul în care (aceste rachete au fost trase asupra Rusiei) şi, aşa cum am subliniat de multe ori (înainte), conflictul provocat de Occident în Ucraina a preluat elementele unui (conflict) global”, a declarat preşedintele rus, afirmând totuşi că loviturile rachetelor occidentale lansate de Ucraina spre teritoriul rus au eşuat.

Vecin nebun

„Vecinul nebun” rus foloseşte Ucraina ca „teren de testare”, a denunţat anterior preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, ale cărui forţe aeriene au acuzat Moscova că a lansat joi o rachetă intercontinentală asupra teritoriului ucrainean, pentru prima dată în istorie un vector de descurajare nucleară într-un conflict armat, Rusia a avertizat Statele Unite cu 30 de minute înainte de lansarea unei rachete balistice hipersonice cu rază medie de acţiune asupra Ucrainei, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţiile de presă ruse.
„Alerta a fost trimisă automat cu 30 de minute înainte de lansare”, a spus Peskov, precizând că Moscova a menţinut „o comunicare constantă” cu Statele Unite pe tema armelor nucleare.
Vladimir Putin a declarat anterior că Occidentul escaladează conflictul din Ucraina permiţând Kievului să lovească Rusia cu rachete cu rază lungă de acţiune şi că acest conflict a devenit un conflict global.
Ca reacţie, Casa Albă a declarat că „Rusia este cea care provoacă escaladarea” în Ucraina, în condiţiile în care Moscova acuză Washingtonul că a agravat conflictul autorizând armata ucraineană să folosească arme cu rază lungă de acţiune pentru a lovi teritoriul rus.
„Escaladarea majoră este că Rusia s-a îndreptat către o altă ţară”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, referindu-se la faptul că soldaţi nord-coreeni luptă în prezent împotriva Ucrainei. Statele Unite „nu au niciun motiv” să-şi schimbe doctrina nucleară după ce Rusia a făcut acest lucru, a mai spus ea.
„Este acelaşi discurs iresponsabil pe care îl auzim din partea Rusiei de doi ani”, a mai spus Karine Jean-Pierre după ce Moscova a extins posibilitatea utilizării de arme nucleare

Răspuns ONU

Utilizarea de către Moscova a unei rachete balistice hipersonice cu rază medie de acţiune pentru a lovi Ucraina este o „nouă evoluţie îngrijorătoare” în conflict, a declarat purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU, Stéphane Dujarric. „Aceasta este o nouă evoluţie îngrijorătoare, totul merge într-o direcţie greşită”, a spus Dujarric pentru presă. El le-a cerut părţilor în conflict „să ia măsuri urgente către o detensionare a situaţiei, pentru a asigura protecţia civililor şi a infrastructurii civile critice”, repetând apelul secretarului general al ONU, Antonio Guterres, pentru încetarea acestui război în conformitate cu dreptul internaţional.
Întrebat în legătură cu anunţul privind decizia Statelor Unite de a furniza mine antipersonal Ucrainei, Dujarric a subliniat că „poziţia noastră împotriva folosirii minelor antipersonal oriunde în lume rămâne neschimbată”.

Startegie dură

Federația Rusă utilizează o varietate de rachete și drone pentru a ataca Ucraina, vizând atât infrastructura critică, cât și obiective militare și civile.

Rusia folosește rachete precum Kalibr și Kh-101, lansate de pe nave, submarine sau avioane, capabile să lovească ținte la distanțe mari cu precizie. Sisteme precum Iskander și Kinzhal sunt utilizate pentru a lovi rapid ținte strategice, având viteze mari și traiectorii greu de interceptat.

Rusia a integrat drone de tip Shahed, de fabricație iraniană, în arsenalul său. Acestea sunt drone de unică folosință, echipate cu explozibili, care se autodistrug la impact, fiind folosite pentru a suprasolicita apărarea antiaeriană ucraineană.

Rusia lansează adesea atacuri simultane cu rachete și drone, vizând infrastructura energetică și alte obiective critice. De exemplu, pe 17 noiembrie 2024, Rusia a lansat un atac masiv cu aproximativ 120 de rachete și 90 de drone asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, cauzând daune semnificative și întreruperi de curent în mai multe regiuni.

Rusia a dezvoltat drone termobarice, care produc explozii de mare intensitate, și drone señuelo, menite să inducă în eroare apărarea antiaeriană ucraineană, forțând-o să consume resurse pe ținte false.

O strategie constantă a Rusiei este de a viza infrastructura energetică a Ucrainei, în încercarea de a destabiliza țara și de a afecta moralul populației.

Aceste atacuri au dus la pierderi de vieți omenești, distrugerea infrastructurii critice și perturbarea serviciilor esențiale. De exemplu, un atac cu drone în regiunea Sumy a provocat moartea a opt persoane, inclusiv un copil, și rănirea altor doisprezece.

Ucraina a intensificat eforturile de apărare antiaeriană, reușind să intercepteze o parte semnificativă a rachetelor și dronelor lansate de Rusia. De asemenea, Ucraina a efectuat contraatacuri, inclusiv atacuri cu drone asupra teritoriului rus, vizând infrastructura militară și logistică.

Federația Rusă utilizează o combinație de rachete și drone pentru a ataca Ucraina, implementând tactici menite să suprasolicite apărarea antiaeriană și să provoace daune semnificative infrastructurii și populației civile.

Avertisment britanic

Ministrul britanic al apărării, John Healey, a afirmat că ruşii pregătesc „de luni de zile” un tir cu o „nouă rachetă balistică”, dar fără să confirme lansarea unei rachete intercontinentale de către Moscova asupra teritoriului ucrainean în cursul acestei dimineţi.
„Există astăzi informaţii de presă, neconfirmate, potrivit cărora Rusia ar fi utilizat noua sa rachetă balistică într-un atac asupra Ucrainei, ceea ce ei (ruşii) pregăteau de luni de zile, din câte ştim”, a declarat John Healey în faţa comisiei de apărare din parlamentul britanic.
Ministrul a refuzat din nou să confirme dacă rachete de croazieră britanice Storm Shadow au fost lansate de Ucraina spre ţinte din adâncimea teritoriului Rusiei.
Ministerul rus al apărării a anunţat că a doborât două rachete de acest tip lansate de Ucraina şi care vizau teritoriul rus, fără a preciza locul sau ora acestor interceptări. „Acţiunile ucrainenilor pe teren vorbesc de la sine, nu am nicio îndoială că guvernul britanic îşi sporeşte sprijinul pentru Ucraina”, a spus John Healey, amintind că a discutat cu omologul său ucrainean, Rustem Umerov, marţi şi cu cel american, Lloyd Austin, duminică.
„Nu voi intra în detaliile operaţionale ale conflictului. Acest lucru ar pune în pericol securitatea operaţiunilor şi, într-un final, singurul care ar beneficia de o astfel de dezbatere publică este preşedintele Putin”, a explicat el.
Un atac cu rachetă intercontinentală al Rusiei împotriva Ucrainei ar fi „iresponsabil” şi ar marca „o escaladare” din partea Moscovei, a declarat joi purtătorul de cuvânt al premierului britanic Keir Starmer. „Informaţiile care vin din Ucraina sunt profund îngrijorătoare (…) Dacă s-ar adeveri, acesta ar fi un nou exemplu de comportament imoral, iresponsabil, ce ar marca o escaladare din partea Rusiei”, a afirmat purtătorul de cuvânt citat în faţa presei.

Tactici nucleare

Racheta balistică intercontinentală (ICBM) despre care Ucraina afirmă că a fost lansată joi de Rusia asupra oraşului Dnipro a fost o RS-26 Rubej, a relatat publicaţia ucraineană Ukrainska Pravda, citând surse anonime. Cu toate acestea, potrivit unor surse din domeniul apărării, există îndoieli cu privire la faptul că arma utilizată ar fi fost o rachetă RS-26 Rubej, o evaluare exactă pe baza imaginilor disponibile fiind dificilă, afirmă experţi.
Think-tank-ul american Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (Centre for Strategic and International Studies/CSIS) a declarat că, deşi R-26 este clasificată drept ICBM în conformitate cu tratatul de reducere a armelor nucleare New START dintre SUA şi Rusia, aceasta poate intra, de asemenea, în categoria rachetelor balistice cu rază intermediară atunci când este utilizată cu încărcături utile mai grele la distanţe mai mici de 5.500 km.
ICBM-urile au o viteză de câţiva kilometri pe secundă. Venind din Rusia, ICBM ar avea nevoie de aproximativ 40 de minute pentru a ajunge la o ţintă din SUA, potrivit unei surse militare citate de Reuters. Parcurgerea distanţei de peste 700 km până la Dnipro din regiunea rusă Astrahan, de unde forţele aeriene ucrainene au declarat că rachetă a fost trasă joi, i-ar lua mai puţin de 10 minute.
Dacă această lovitură s-ar confirma, ar fi vorba de prima utilizare a unui ICBM în luptă, de când a fost dezvoltată arma, la începutul Războiului Rece, potrivit experţilor.

Războiul gazelor

Rusia consideră că sistarea livrărilor de gaze către Austria este pe deplin justificată, a declarat Ministerul de Externe de la Moscova. „Nu intenţionăm să ne angajăm în acte de caritate în acest caz”, a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, conform agenţiei de presă oficiale ruse TASS, citată de Karadeniz press.
Rusia a întrerupt livrările de gaze către Austria în urma unui litigiu între compania energetică austriacă OMV, deţinută parţial de stat, şi gigantul energetic rus Gazprom cu privire la sincope în livrarea volumelor contractate de gaze.
Maria Zaharova a declarat că au existat motive obiective pentru reducerea aprovizionării în septembrie 2022 şi a citat explozia conductei Nord Stream, care trece pe sub Marea Baltică, şi închiderea tranzitului prin conducta Yamal-Europa. Aceşti factori, a afirmat ea, nu au fost luaţi în considerare de Austria.
Moscova însăşi oprise deja complet livrările de gaze prin conducta Yamal-Europa în primăvara anului 2022, justificându-şi decizia la momentul respectiv prin faptul că Polonia nu era dispusă să treacă la plata în ruble.
Tribunalul de arbitraj a decis despăgubiri de 230 de milioane de lire sterline (241 de milioane de dolari) pentru OMV în litigiul juridic. Compania a intenţionat să compenseze această sumă cu livrările în curs ale Gazprom. Dar compania rusă a răspuns cu o întrerupere totală a livrărilor.
Cancelarul austriac Karl Nehammer a reacţionat printr-un mesaj pe platforma X vineri seara, înainte de oprirea aprovizionării: „Nimeni nu va îngheţa la iarnă şi niciun apartament nu va rămâne rece”.

Austria răspunde

Ministrul austriac al Energiei, Leonore Gewessler, a declarat că este la latitudinea acţionarilor şi şefilor OMV AG dacă se va renunţa la contractul pe termen lung pentru gazele naturale din Rusia, acum existând suficientă protecţie faţă de ceea ce oficialul a descris ca fiind un potenţial şantaj în privinţa livrărilor, transmite Bloomberg.
Acordul de aprovizionarea semnat în 2018, în timpul ultimei vizite a preşedintelui rus Vladimir Putin la Viena, este valabil până în 2040. Atenţia spre acest contract a sporit, în urma deciziei unui tribunal de arbitraj care a cerut Gazprom să plătească 230 milioane de euro către OMV, pentru nereguli în livrările de gaze spre Germania care trebuiau făcute de Gazprom. După ce grupul energetic austriac şi-a declarat intenţia de a pune în aplicare decizia, Gazprom a oprit livrările de gaze.
Leonore Gewessler, care supervizează comisia care verifică condiţiile în care a fost semnat contractul, a spus că ţara sa dispune de o aprovizionare diversificată adecvată cu gaze din afara Rusiei şi următoarele decizii sunt de competenţa OMV. Într-un interviu acordat săptămâna trecută, directorul general de la OMV, Alfred Stern, a refuzat să discute despre viitorul contractului cu Gazprom.

Piață sensibilă

„Treaba mea este să mă asigur că nu mai suntem dependenţi de un autocrat care încearcă să ne şantajeze cu gazele şi preţul gazelor. OMV va lua propriile sale decizii economice”, a declarat ministrul austriac al Energiei.
Piaţa europeană a gazelor este în mod special sensibilă la perturbări, după criza energetică din 2022, orice întrerupere putând duce la creşterea preţurilor. În ultimele luni au urcat preţurile de referinţă la gaze naturale pe piaţa din Europa pe fondul sporirii riscurilor la adresa aprovizionării.
OMV a dat recent asigurări că-şi poate îndeplini obligaţiile de aprovizionare prin surse alternative în eventualitatea în care aprovizionarea cu gaze din Rusia, conform contractului său pe termen lung, este obstrucţionată.

Belarus, fortăreață rusă

O nouă serie de sisteme antiaeriene ruse Tor-M2 a sosit, în Belarus, în cadrul cooperării militare dintre cele două ţări, a informat Ministerul Apărării de la Minsk într-un comunicat. „Sosirea noului lot de sisteme de rachete antiaeriene este un exemplu clar al cooperării tehnico-militare fructuoase dintre Belarus şi Rusia”, se arată în comunicatul ministerului. Potrivit Minskului, sistemele Tor-M2 se caracterizează printr-o „mobilitate ridicată şi timp scurt de reacţie”, între altele.

 Aceste sisteme care au ajuns în Belarus reprezintă variante modificate de către specialiştii ruşi, ţinându-se cont de experienţa utilizării lor în războiul din Ucraina, conform ministerului citat.
Sistemele Tor-M2, susţine Moscova, sunt capabile să lovească simultan 16 ţinte la o distanţă de până la 13 kilometri şi la o altitudine de 10 kilometri, atât ziua, cât şi pe timp de noapte şi în orice condiţii meteorologice.
Belarus, un aliat fidel al Rusiei în războiul acesteia în Ucraina, găzduieşte, de asemenea, arme nucleare ruseşti începând din 2023.
Forţele armate ruse şi belaruse s-au antrenat în comun în timpul verii „pentru utilizarea în luptă a armelor nucleare non-strategice”, pentru a garanta necondiţionat suveranitatea şi integritatea Uniunii statale Rusia-Belarus.

Îngrijorare poloneză

Comandamentul operaţional al forţelor armate poloneze a anunţat, într-un comunicat, activarea „tuturor forţelor şi resurselor disponibile”, inclusiv „avioane de luptă, sisteme de apărare antiaeriană, sisteme de apărare terestră şi sisteme de recunoaştere radar”, care au fost plasate în „stare de alertă maximă” în urma ultimelor atacuri ale Rusiei în Ucraina.
Mesajul, publicat pe reţelele de socializare ale acestui organism militar, subliniază gravitatea situaţiei şi informează că „din cauza unui nou atac al Federaţiei Ruse asupra unor obiective situate, printre altele, în vestul Ucrainei, avioane poloneze şi aliate au început să opereze în spaţiul nostru aerian”.
Ca măsură de precauţie, Comandamentul operaţional polonez a ordonat activarea unui număr nespecificat de escadrile de vânătoare.
„Obiectivul principal al acestor măsuri este garantarea securităţii în regiunile limitrofe zonelor (de la frontiera Poloniei cu Ucraina) în pericol” de a fi lovite de rachetele trase asupra Ucrainei, aşa cum s-a întâmplat în mai multe rânduri de la începutul războiului, conform acestuia. Comandamentul operaţional polonez a asigurat că toate „forţele şi resursele din subordinea sa sunt pe deplin pregătite pentru un răspuns imediat”.
Nu este prima oară când Comandamentul operaţional polonez este nevoit să reacţioneze în acest mod la atacurile Rusiei în Ucraina.

Bază americană

Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a declarat luna trecută că Polonia şi alte ţări care se învecinează cu Ucraina sunt „obligate” să doboare rachetele ruseşti înainte ca acestea să intre în spaţiul lor aerian, deşi ministerul polonez de externe a clarificat ulterior că declaraţia lui Sikorski reprezenta o opinie personală şi nu poziţia oficială a guvernului de la Varşovia.
Cu câteva zile în urmă, la Radzikowo, în nordul Poloniei, a fost inaugurată oficial o bază militară americană echipată cu sisteme Aegis, destinate apărării împotriva rachetelor balistice. Împreună cu instalaţia similară de la Deveselu, în România, aceasta are sarcina de a detecta şi intercepta rachetele de croazieră pe teritoriul NATO.
Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a declarat că baza de apărare antirachetă a SUA staţionată în Polonia se numără de mult timp printre ţintele prioritare ale forţelor armate ruse în cazul unui potenţial atac. Împreună cu alte acţiuni ale Washingtonului, deschiderea bazei de apărare antirachetă din Polonia creşte nivelul general de pericol nuclear, a afirmat Zaharova în briefingul său periodic de la MAE rus.

Probleme demografice

Rusia ”are nevoie” de migranţi pentru a se dezvolta în contextul unei situaţii demografice ”tensionate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu pentru agenţia RIA Novosti publicat vineri. ”Migranţii sunt o necesitate”, a afirmat Peskov.
”Problema este că noi suntem într-o situaţie demografică foarte tensionată. Trăim în cea mai mare ţară din lume, dar nu suntem atât de numeroşi”, a detaliat el.
Rusia a adoptat, încă din 12 noiembrie, o lege ce interzice promovarea unui mod de viaţă fără copii, în încercarea de a depăşi criza profundă moştenită din perioada sovietică şi amplificată masiv de conflictul militar din Ucraina.
”Pentru a ne putea dezvolta într-o manieră dinamică şi a realiza toate proiectele de dezvoltare, avem nevoie de mână de lucru”, a subliniat Peskov, care a adăugat că autorităţile ruse nu pot decât să ”salute” sosirea migranţilor în ţară.
În luna iulie, Kremlinul a recunoscut o situaţia demografică ”catastrofală pentru viitorul naţiunii” ruse.
În 2023, rata natalităţii în Rusia a fost de 1,41 copii la o femeie cu vârsta de a procrea, potrivit autorităţii ruse de statistică (Rosstat) citate de publicaţia economică RBC. Rusia nu comunică pe subiectul pierderilor sale militare pe frontul din Ucraina, dar conflictul nu face decât să accentueze această tendinţă.
Conform Rosstat, 920.200 de copii s-au născut în Rusia în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie a acestui an, în scădere cu 3,4% faţă de perioada similară a anului 2023, acesta fiind cel mai grav bilanţ din ultimii 25 de ani

Tactici diplomatice hibride

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a primit, în plină conferinţă de presă, instrucţiuni să nu comenteze atacul din cursul dimineţii asupra oraşului ucrainean Dnipro, care – potrivit Kievului – a fost efectuat cu o rachetă intercontinentală (ICBM).
Maria Zaharova a fost întreruptă de un apel telefonic, conform înregistrării video a briefingului difuzat în direct pe Youtube de către Ministerul rus de Externe.
În înregistrare se aude o voce gravă la celălalt capăt al firului. „În ceea ce priveşte atacul cu rachetă balistică asupra Iujmaş (uzină de rachete şi sateliţi), despre care Occidentul a început să vorbească, nu comentaţi deloc!”, i-a transmis interlocutorul său neidentificat, care nu a menţionat vreo rachetă intercontinentală.
„Da, mulţumesc”, a răspuns Maria Zaharova, înainte de a închide şi de a-şi relua conferinţa de presă.
Uzina Pivdenmaş (Iujmaş, în limba rusă) este situată în apropiere de centrul oraşului Dnipro, în zona central-estică a Ucrainei.
Potrivit forţelor aeriene ucrainene, Dnipro a fost vizat de o lovitură implicând mai multe tipuri de rachete ruseşti, între care o rachetă balistică intercontinentală, pentru prima oară de la începutului conflictului în februarie 2022. Această rachetă este concepută să transporte ogive nucleare şi să lovească la mii de kilometri distanţă. Moscova nu a comentat pentru moment această acuzaţie. Armata rusă păstrează tăcerea, la fel şi Kremlinul.
Dacă utilizarea respectivei rachete se confirmă, aceasta ar marca o nouă escaladare, în timp ce Rusia a declarat că pregăteşte un răspuns „adecvat” la recurgerea de către Ucraina la rachete occidentale cu rază lungă de acţiune pe teritoriul rus, ceea ce Moscova a calificat drept o linie roşie.

Repetiție nucleară

A fost o „repetiţie a unei lovituri nucleare”, susţine expertul Oleg Katkov, redactor-şef al publicaţiei ucrainene specializate pe teme militare Defense Express, la Radio NV, adăugând că ar avea nevoie de mai multe detalii pentru a spune clar ce fel de tip de rachetă a utilizat Rusia în atacul asupra Dnipro.
Unii dintre experţii militari ucraineni înclină să creadă că este vorba de racheta balistică intercontinentală Rubej, care ar putea fi echipată cu ogive nucleare.
Conform media ucrainene, în atacul de joi asupra infrastructurii critice din Dnipro forţele ruse au utilizat racheta RS-26 Rubej de 50 de tone, cu mai multe focoase. Dezvoltată la mijlocul anilor 2000 pe baza modelelor din perioada sovietică şi utilizată în cadrul unui test în 2011, aceasta este capabilă să lovească ţinte situate la o distanţă de până la 6.000 de kilometri. RS-26 Rubej era planificată să fie pusă în funcţiune în 2017, dar apoi a fost exclusă din planurile de apărare ale Moscovei în favoarea rachetelor Iskander, conform antenei ruse a Deutsche Welle.
Canalele ucrainene de Telegram au publicat un videoclip cu presupusa cădere a şase focoase ale rachetei în Dnipro.
În acelaşi timp, un expert de la publicaţia de investigaţii The Insider a pus la îndoială faptul că partea rusă ar fi utilizat o rachetă ICBM, ai cărei parametri şi componente sunt clasificaţi şi care ar putea provoca pagube nu cu mult mai mari decât racheta X-22 sau bomba cu planare FAB-1500.