Pacea în Ucraina, test pentru Occident. China refuză să devină porumbelul păcii

de | iun. 3, 2024 | Analize, FEDERATIA RUSA | 0 comentarii

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Beijingul că încearcă să submineze conferinţa de pace planificată pentru această lună în Elveţia, relatează mass-media internațională. Kremlinul a declarat în repetate rânduri că nu va participa la nicio negociere dacă Kievul nu este de acord cu anexarea de către Rusia a aproximativ 20% din teritoriul ucrainean pe care […]

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Beijingul că încearcă să submineze conferinţa de pace planificată pentru această lună în Elveţia, relatează mass-media internațională. Kremlinul a declarat în repetate rânduri că nu va participa la nicio negociere dacă Kievul nu este de acord cu anexarea de către Rusia a aproximativ 20% din teritoriul ucrainean pe care ea îl ocupă în prezent.

Acuzații dure

Într-un discurs susţinut în cadrul Dialogului Shangri-La din Singapore, Zelenski a spus că China, spre deosebire de SUA, face eforturi să se asigure „că ţările nu participă la summitul pentru pace”, a relatat media ucrainene.
Rusia nu a fost invitată la conferinţa care va avea loc la Bürgenstock, lângă Lucerna, pe 15 şi 16 iunie, şi China a anunţat că nu va participa.
Într-un alt discurs susţinut la evenimente, Zelenski a spus că există ţări care încearcă să obstrucţioneze prezenţa la conferinţa din Elveţia, fără a menţiona China explicit.
Rusia a menţionat că nu are interes să participe la conferinţa din Elveţia, o poziţie confirmată de preşedintele Vladimir Putin cu prilejul vizitei sale de stat la Beijing de luna trecută.
China, care a avansat propriul său plan de pace, crede că nu sunt încă întrunite condiţiile. Purtătoarea de cuvânt a MAE chinez Mao Ning a declarat vineri, la Beijing, că aranjamentele nu corespund aşteptărilor Chinei sau celor ale comunităţii internaţionale.
Potrivit lui Zelenski, peste 100 de ţări şi organizaţii şi-au confirmat prezenţa. Conferinţa va discuta despre schimbul de prizonieri, securitate alimentară şi nucleară, cu scopul de a prezenta o propunere Moscovei, a spus el.
Un alt scop este să se obţină întoarcerea copiilor ucraineni răpiţi de Rusia. Zelenski a acuzat Rusia că a răpit 20.000 de copii.

Plan de pace a la Beijing

China a propus un plan de pace în 12 puncte pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Acest plan, prezentat pentru prima dată în februarie 2023, include următoarele elemente esențiale:

-Respectarea suveranității tuturor țărilor: Toate națiunile ar trebui să fie tratate în mod egal și să li se respecte suveranitatea și integritatea teritorială.

-Abandonarea mentalității de Război Rece: Securitatea unei națiuni nu ar trebui să fie realizată în detrimentul altor națiuni.

-Încetarea focului: Oprirea imediată a ostilităților și evitarea escaladării conflictului.

-Reluarea negocierilor de pace: Toate părțile implicate ar trebui să reia negocierile pentru a ajunge la o soluție pașnică.

-Rezolvarea crizei umanitare: Protejarea civililor și facilitarea ajutorului umanitar.

-Protejarea civililor și a prizonierilor de război: Respectarea drepturilor internaționale privind tratamentul prizonierilor și protecția civililor.

-Menținerea securității centralei nucleare: Prevenirea unor accidente nucleare și asigurarea securității infrastructurii nucleare.

-Reducerea riscurilor strategice: Evitarea folosirii armelor nucleare și asigurarea stabilității strategice globale.

-Facilitarea exporturilor de cereale: Asigurarea exporturilor de cereale pentru a preveni crizele alimentare globale.

-Oprirea sancțiunilor unilaterale: Renunțarea la sancțiuni economice unilaterale care nu sunt susținute de Consiliul de Securitate al ONU.

-Menținerea stabilității lanțurilor industriale și de aprovizionare: Asigurarea stabilității lanțurilor de aprovizionare globale.

-Promovarea reconstrucției post-conflict: Sprijinirea reconstrucției economice în zonele afectate de conflict.

Planul Chinei a primit un răspuns mixt. Ucraina și aliații săi occidentali au fost sceptici față de propunere, subliniind că aceasta ar putea favoriza interesele Rusiei și ar putea să nu asigure retragerea completă a trupelor rusești de pe teritoriul ucrainean. Pe de altă parte, Rusia a primit planul Chinei cu o deschidere mai mare, dar a subliniat că „noile realități teritoriale” nu pot fi ignorate, referindu-se la controlul actual al Rusiei asupra anumitor regiuni din Ucraina

Kiev, plan radical

La rândul său, autoritățile de la Kiev au prezentat propriile condiții pentru pace. Planul de pace în zece puncte al președintelui Volodymyr Zelenskyy pentru Ucraina include următoarele condiții:

-Siguranța nucleară: Protecția și securitatea centralelor nucleare ucrainene, pentru a preveni orice catastrofă nucleară.

-Securitatea alimentară: Asigurarea exporturilor de alimente din Ucraina, pentru a preveni o criză alimentară globală, în special în țările din Asia și Africa.

-Securitatea energetică: Restaurarea infrastructurii energetice a Ucrainei și asigurarea accesului la energie.

-Eliberarea prizonierilor și a deportaților: Eliberarea tuturor prizonierilor de război și întoarcerea copiilor ucraineni deportați în Rusia.

-Restaurarea integrității teritoriale: Restaurarea granițelor Ucrainei la cele recunoscute internațional din 1991, incluzând retragerea completă a forțelor rusești din Ucraina.

-Retragerea trupelor ruse: Retragerea completă a trupelor rusești de pe teritoriul ucrainean.

-Justiție: Asigurarea răspunderii pentru crimele de război comise în timpul conflictului.

-Prevenirea ecologică: Abordarea și gestionarea daunelor ecologice cauzate de război.

-Prevenirea viitoarelor agresiuni: Garanții internaționale pentru a preveni orice agresiuni viitoare împotriva Ucrainei.

-Semnarea unui tratat de pace: Organizarea unei conferințe internaționale pentru a discuta și semna un tratat de pace durabil și comprehensiv.

-Aceste condiții sunt menite să asigure o pace justă și durabilă în regiune, bazată pe respectarea dreptului internațional și a suveranității Ucrainei​.

Condiții rusești

Federația Rusă vrea să impună o pace dură Ucrainei, menită să îi consolideze poziția la nivel internațional. Dacă ar fi acceptate, aceste condiții ar transforma Marea Neagră într-un adevărat lac rusesc.

Rusia a stabilit mai multe condiții pentru a încheia pacea în Ucraina, considerate inacceptabile de către Ucraina:

-Recunoașterea teritoriilor anexate: Rusia cere ca Ucraina să recunoască teritoriile anexate de Rusia, cum ar fi Crimeea, ca parte a Rusiei. Aceasta include și teritoriile ocupate în timpul conflictului actual.

-Neutralitatea Ucrainei: Rusia insistă ca Ucraina să rămână neutră și să nu se alăture alianțelor militare, cum ar fi NATO, pe care Moscova le consideră o amenințare la adresa securității sale. Acest lucru este legat de o cerere mai largă de garanții de securitate că Ucraina nu va deveni o bază pentru activitățile militare occidentale.

-Demilitarizare și denazificare: Rusia cere demilitarizarea Ucrainei și ceea ce descrie drept „denazificarea” guvernului și forțelor militare ucrainene. Acesta este un punct controversat, deoarece Ucraina și aliații săi resping ideea că țara este controlată de elemente fasciste.

-Ridicarea sancțiunilor: Rusia dorește ridicarea sancțiunilor occidentale impuse din cauza invaziei. Impactul economic al acestor sancțiuni este semnificativ, iar Rusia consideră că eliminarea lor este un element esențial al oricărui acord de pace.

-Garanții legale: Rusia cere garanții legale împotriva agresiunii viitoare și încetarea tuturor ajutoarelor militare către Ucraina din partea țărilor occidentale. Aceasta include oprirea livrării de arme și alte forme de sprijin militar care susțin capacitățile de apărare ale Ucrainei.

China refuză

China a anunţat oficial, la sfârșitul săptămânii trecute, că, în lipsa unei invitaţii adresate şi Rusiei, nu va participa la summitul pentru pace în Ucraina, o conferinţă prevăzută să se desfăşoare la jumătatea lunii iunie în Elveţia, poziţia Beijingului fiind salutată de Moscova, care consideră ilogică şi o pierdere de timp organizarea unei conferinţe pentru soluţionarea conflictului ucrainean fără invitarea Rusiei.

„Există un decalaj evident între, de o parte, dispoziţiile stabilite pentru conferinţă, şi de cealaltă parte aşteptările Chinei şi aşteptările generale ale comunităţii internaţionale”, a precizat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Mao Ning, citat de mass-media internațională.

„China a insistat mereu asupra faptului că o conferinţă internaţională de pace trebuie să fie recunoscută deopotrivă de Rusia şi de Ucraina, să permită participarea egală a tuturor părţilor şi o discuţie justă a tuturor planurilor de pace. Altfel, conferinţa cu greu va putea să joace un rol substanţial în revenirea păcii”, a explicat oficialul chinez.
Totuşi, „noi vom continua să promovăm discuţii de pace în maniera noastră, vom menţine comunicarea cu toate părţile şi vom colabora pentru o soluţionare politică a crizei ucrainene”, a mai menţionat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez.


Respectiva conferinţă găzduită de Elveţia este organizată la cererea Ucrainei, al cărei obiectiv în acest demers este de a obţine un larg sprijin internaţional pentru „formula de pace” a Kievului, enunţată de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la sfârşitul anului 2022 şi care prevede în principal retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean şi restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional.
Zelenski a cerut Elveţiei să nu invite Rusia la conferinţă, insistând în schimb asupra participării preşedintelui chinez Xi Jinping şi a celui american Joe Biden. Prezenţa lui Biden este încă incertă, iar până la jumătatea lunii mai numai aproximativ 50 din cele circa 160 de delegaţii invitate confirmaseră participarea.

Pace globală

Potrivit anunţului guvernului elveţian, această „Conferinţă la nivel înalt asupra păcii în Ucraina” va fi o platformă de dialog pentru identificarea posibilelor căi de a ajunge la o pace globală, justă şi durabilă în Ucraina, conform principiilor fundamentale ale ONU şi ale dreptului internaţional, iar un obiectiv al reuniunii va fi crearea „unei foi de parcurs concrete pentru participarea Rusiei la procesul de pace”, formulă interpretată de Moscova ca fiind o încercare de a-i transmite un ultimatum.
Rusia a transmis iniţial că nu va lua parte la conferinţă nici dacă va fi invitată, considerând că Elveţia şi-a pierdut statutul de ţară neutră după ce s-a alăturat sancţiunilor occidentale contra Moscovei. Dar preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luna aceasta că Rusia este pregătită să participe la discuţii, dar nu a fost invitată de gazdele elveţiene.
Întrebat de presă în timpul unei vizite în China în ce condiţii Rusia ar fi dispusă să participe la conferinţa din Elveţia, Putin a răspuns că politica este formată din realităţi concrete, nu din situaţii ipotetice. „Dar suntem pregătiţi să discutăm – nu am refuzat niciodată”, a insistat preşedintele rus, adăugând că este dispus să negocieze cu Kievul pe baza acordului de pace nefinalizat în tratativele desfăşurate la Istanbul în martie-aprilie 2022, la o lună după ce Rusia declanşase invazia în Ucraina.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a salutat vineri refuzul Chinei de a lua parte la conferinţa din Elveţia. „Căutarea unor soluţii pentru conflictul ucrainean fără participarea Rusiei este total ilogică, fără perspective şi practic nu este altceva decât o pierdere de timp”, a declarat Peskov, subliniind că punctele de vedere ale Rusiei şi Chinei pe acest subiect sunt „absolut identice”.

China, contraofertă de pace

China ar putea organiza o conferinţă de pace la care să participe Rusia şi Ucraina, a declarat joi ministrul de externe rus Serghei Lavrov, citat de agenţia de presă RIA. Potrivit lui Lavrov, o astfel de mişcare ar fi o continuare a eforturilor Beijingului de a rezolva criza ucraineană.
‘Împărtăşim poziţia (Chinei) potrivit căreia trebuie abordate în primul rând cauzele fundamentale, iar interesele legale ale tuturor părţilor trebuie protejate, cu acorduri ulterioare bazate pe principiul securităţii egale şi indivizibile’, a declarat Lavrov în interviul pentru RIA.
‘Permiteţi-mi să subliniez încă o dată, aceasta presupune respectarea realităţilor de pe teren, ce reflectă voinţa oamenilor care trăiesc acolo’, a adăugat el.
Rusia a chemat în mod repetat la discuţii cu condiţia prealabilă ca Occidentul şi Kievul să-i recunoască câştigurile teritoriale în Ucraina. Kievul a respins aceste propuneri.
În interviu, Lavrov a criticat Statele Unite pentru ajutorul dat Ucrainei şi a spus că Washingtonul a devenit ‘complice la crimele regimului de la Kiev’.
Rusia priveşte furnizarea de către Occident Ucrainei de avioane F-16 ce pot fi dotate cu arme nucleare drept o ‘acţiune de semnal’ a NATO în domeniul nuclear. ‘Ei încearcă să ne spună că Statele Unite şi NATO nu se vor da în lături de la nimic în Ucraina’, a spus ministrul de externe rus.
‘Cu toate acestea, sperăm că exerciţiile ruso-belaruse privind folosirea de arme nucleare non-strategice, ce sunt acum în desfăşurare, să îi trezească oarecum la realitate pe oponenţii noştri, reamintindu-le despre consecinţele catastrofale ale escaladării nucleare suplimentare’, a afirmat Lavrov.
În acest context, el a mai spus că Rusia ar putea lua măsuri în zona descurajării nucleare dacă Statele Unite vor desfăşura rachete cu rază scurtă şi medie în Europa şi Asia.
În ce priveşte Orientul Mijlociu, Lavrov a declarat că şi acolo Statele Unite ‘alimentează flăcările conflictului’.

Zelenski, eforturi întețite

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a discutat duminică, în Singapore, cu secretarul american al apărării, Lloyd Austin, despre nevoile de apărare ale Kievului.

În marja Dialogului Shangri-La desfăşurat în Singapore, Zelenski şi ministrul apărării ucrainean Rustem Umerov au avut o discuţie de peste o oră cu Austin. Discuţia a fost ”foarte bună”, a spus Zelenski la final, citat de mass-media internațională.

”Am discutat despre ceea ce este cheia: nevoile de apărare ale ţării noastre, întărirea sistemului de apărare antiaeriană ucrainean, coaliţia F-16 şi pregătirea unui acord de securitate bilateral”, a indicat el pe platforma socială Telegram, citat de mass-media internațională.
Austin l-a pus la curent pe Zelenski cu privire la asistenţa militară pentru Kiev şi ”a reafirmat angajamentul SUA de a menţine sprijinul puternic”, a declarat un oficial al Pentagonului, vorbind sub rezerva anonimatului.
”Cei doi lideri s-au angajat să întărească şi mai mult parteneriatul strategic de apărare dintre Statele Unite şi Ucraina”, a adăugat el.
Adresându-se forumului de securitate din Singapore, Zelenski a spus că 106 state şi organizaţii au promis că vor participa la viitorul summit de pace din Elveţia, dar că este dezamăgitor faptul că unii lideri nu şi-au oferit încă sprijinul.
El a mulţumit unor ţări, precum SUA, Germania şi Olanda, pentru asistenţa militară, în special pentru sistemele de apărare antiaeriană.
Pe platforma socială X, Zelenski a scris că s-a întâlnit de asemenea cu preşedintele ales al Indoneziei, Prabowo Subianto, cu o delegaţie a Congresului american şi cu preşedintele Timorului de Est, Jose Ramos-Horta, care a fost de acord să participe la summitul de pace programat la mijlocul lui iunie în Elveţia.

La conferinţa de anul trecut a Dialogului Shangri-La, Prabowo propusese un plan de pace indonezian pentru a se pune capăt războiului din Ucraina.
Planul de pace propus de Indonezia pentru Ucraina, prezentat de ministrul apărării Prabowo Subianto în cadrul summitului de securitate Dialogului Shangri-La din iunie 2023, includea următoarele puncte principale:

-Încetarea imediată a ostilităților: Apelul către ambele părți să oprească imediat luptele, recunoscând impactul sever asupra economiilor și securității alimentare din Asia.

-Crearea unei zone demilitarizate: Stabilirea unei zone demilitarizate pentru a reduce tensiunile și a preveni reluarea conflictului.

-Referendum organizat de ONU: Propunerea unui referendum sub egida Națiunilor Unite în zonele considerate disputate pentru a decide asupra statutului acestora​

Acest plan a fost respins în termeni categorici de către Ucraina.

Biden, așteptat la conferința de pace

Duminică, adresându-se delegaţilor la conferinţă, ministrul chinez al apărării, Dong Jun, a spus că, ”în ce priveşte criza din Ucraina, China promovează discuţii de pace cu o atitudine responsabilă”.
”Noi nu am furnizat arme niciuneia dintre părţile conflictului. Noi am pus controale stricte la produsele cu dublă utilizare şi nu am făcut nimic pentru a alimenta flăcările. Susţinem ferm pacea şi dialogul”, a mai afirmat ministrul chinez.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat recent că, dacă preşedintele american Joe Biden va absenta de la summitul de pace organizat de Kiev în Elveţia în iunie, aceasta ar echivala cu ”aplauze la scenă deschisă pentru Putin”.
Ucraina speră într-o participare cât mai numeroasă la conferinţa din Elveţia, într-o încercare de a unifica opiniile cu privire la sfârşitul războiului şi a creşte presiunea asupra Rusiei.
Washingtonul şi-a semnalat sprijinul pentru conferinţă, dar nu a anunţat dacă preşedintele Joe Biden va fi prezent.
”Ştiu că Statele Unite sprijină summitul, dar nu ştim la ce nivel”, a spus Zelenski recent, într-o conferinţă de presă comună la Bruxelles cu prim-ministrul belgian Alexander De Croo.
”Summitul de pace are nevoie de preşedintele Biden şi la fel şi ceilalţi lideri care se uită la reacţia Statelor Unite. Absenţa lui ar însemna aplauze pentru Putin, aplauze la scenă deschisă personal pentru Putin”, a adăugat Zelenski.
El i-a îndemnat duminică atât pe Biden, cât şi pe preşedintele chinez Xi Jinping, un aliat apropiat al lui Putin, să participe la summitul din Elveţia.

Războiul declarațiilor

Kremlinul a calificat drept ”absurdă” şi ”inutilă” desfăşurarea unui summit de pace fără participarea Rusiei, care nu a fost invitată de Kiev.
”Această conferinţă este, din punctul nostru de vedere, absolut inutilă în ce priveşte căutarea unei soluţii la conflictul privind Ucraina”, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu la postul public RT, citat de AFP. ”Este, într-adevăr, absurd să aibă loc o reuniune şi să se discute serios despre aceste chestiuni fără participarea ţării noastre”, a subliniat Peskov.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins propunerea Chinei şi Braziliei, care insistau asupra participării Rusiei la summitul pentru pace în Ucraina prevăzut să aibă loc la mijlocul lui iunie în Elveţia.
„La ora actuală, noi nu vedem că Rusia ar putea participa (la summit), pentru că Rusia va bloca totul, aceasta este clar”, a declarat preşedintele Zelenski în timpul unei conferinţe de presă la Madrid. „Ea vrea să distrugă Ucraina, să ne nimicească”, a adăugat el.
Nu se poate avea „niciun fel de încredere în (Vladimir) Putin”, a continuat Zelenski.
După ce participanţii la summit se vor pune de acord asupra unui document ce detaliază măsurile ce trebuie luate pentru a stabili o „pace justă” în Ucraina pe baza unui plan de pace al Kievului, aceste propuneri vor putea fi transmise Rusiei prin intermediari, a estimat şeful statului ucrainean.
„Suntem capabili (…) să găsim mijloacele pentru a ieşi din situaţii pe care Rusia le-a creat cu acest război şi apoi mediatorii pot să le prezinte reprezentanţilor Rusiei”, a adăugat Volodimir Zelenski. „De aceea, invităm toată lumea acum. Avem un plan al nostru de bază, dar suntem gata să auzim şi alte opţiuni”, a spus Zelenski.
Preşedintele ucrainean i-a îndemnat duminică pe omologii săi american şi chinez să participe la această conferinţă asupra păcii. Moscova, care nu este invitată, prezice deja eşecul conferinţei.
Partener strategic al Rusiei, Beijingul şi-a reiterat poziţia săptămâna trecută, declarând într-un comunicat comun cu Brazilia că susţine „o conferinţă internaţională de pace organizată la un moment potrivit recunoscut şi de Rusia, şi de Ucraina, cu o participare egală a tuturor părţilor, precum şi cu o discutare echitabilă a tuturor planurilor de pace”.
Într-un recent interviu acordat în exclusivitate AFP, Zelenski a evocat trei dosare ce vor fi negociate în Elveţia.
Primul se referă la libera navigare în Marea Neagră, pentru a proteja securitatea alimentară mondială, permiţând exporturile de cereale ucrainene. Al doilea vizează un acord cu privire la un apel de a pune capăt atacurilor asupra infrastructurilor energetice, iar al treilea se referă la întoarcerea în Ucraina a mii de copii deportaţi în Rusia, o crimă, potrivit Curţii Penale Internaţionale, care a emis un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin.

Marș electoral

Zeci de mii de unguri au mărşăluit sâmbătă în centrul capitalei Budapesta pentru a-l sprijini pe premierul naţionalist Viktor Orban, care se confruntă cu o provocare neaşteptată din partea unui nou venit pe scena politică locală înaintea alegerilor pentru Parlamentul European de săptămâna viitoare.
Orban, aflat la putere din 2010, speră că partidul său, Fidesz, care nu este afiliat niciunui grup din Parlamentul European (PE), va avea de câştigat de pe urma unei intensificări a sprijinului pentru extrema dreaptă în întreaga Europă, în timp ce ţara sa se pregăteşte să preia preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene în a doua jumătate a anului.

 Orban este de multă vreme în dezacord cu ceilalţi membri ai UE cu privire la o serie de probleme, el refuzând să trimită arme în Ucraina şi menţinând legăturile economice cu Moscova după ce forţele ruse au invadat Ucraina în 2022.

Mulţimea – care flutura steaguri, scanda „Ungaria-Ungaria” şi arbora bannere pe care scria „Dă-ne pace, Doamne” – a mărşăluit de la Podul cu Lanţuri din Budapesta până la Insula Margareta, unde Orban s-a adresat susţinătorilor săi.
„Niciodată până acum nu s-au strâns pentru pace atât de mulţi oameni. Suntem cel mai mare corp al păcii, cea mai mare forţă de menţinere a păcii din Europa”, a declarat Orban. „Europa trebuie împiedicată să se îndrepte rapid spre război, spre propria sa distrugere. Europa se pregăteşte astăzi de război, cu anunţuri zilnice despre inaugurarea unui nou tronson de drum către iad”, a adăugat el.
„Vrem să vărsăm sânge maghiar pentru Ucraina? Nu! Nu vom merge la război, nu vom muri pentru altcineva pe pământ străin”, a declarat Orban în discursul său, potrivit MTI. „Misiunea noastră este să rămânem în afara războiului şi să păstrăm Ungaria ca o insulă a păcii”, a adăugat şeful executivului ungar.
Un participant la marş identificat drept Zoltan, în vârstă de 62 de ani, a declarat: „Luptăm pentru pace. Trebuie să îndreptăm Uniunea Europeană într-o altă direcţie pentru a evita războiul… Retorica venită din direcţia Franţei, Regatului Unit şi Germaniei doreşte clar război, cu ajutorul SUA”.

La jumătatea celui de-al patrulea mandat consecutiv la putere, Orban s-a străduit să ţină sub control consecinţele unui scandal de abuz sexual care i-a doborât pe doi dintre aliaţii săi politici cheie, fosta preşedintă Katalin Novak şi fostul ministru al justiţiei Judit Varga.
De atunci, Fidesz se chinuie să limiteze pagubele, ţinându-l totodată la distanţă pe Peter Magyar, un fost insider al guvernului, care a lansat o mişcare politică după ce a făcut o serie de comentarii incendiare despre modul de funcţionare a guvernului Orban.

Fiecare săptămână ‘ne apropie mai mult de război’, a declarat prim-ministrul ungar Viktor Orban vineri la postul public de radio, avertizând că, prin finanţarea atacurilor ucrainene pe teritoriul rus, Europa ‘ar putea aduce forţele ruse mai aproape’, relatează MTI.
Potrivit şefului guvernului ungar, fiecare săptămână aduce ceva ‘care indică spre o alunecare spre război’. Un astfel de eveniment a fost începutul negocierilor pentru trimiterea de instructori militari francezi în Ucraina, a spus el. O evoluţie chiar mai îngrijorătoare a fost că un număr tot mai mare de actori, inclusiv secretarul general al NATO, au declarat că, pe lângă autoapărare, Ucraina are dreptul de a folosi armele donate de Occident pentru a ataca Rusia, a notat Orban.
Rusia a spus clar că trupele sale vor înainta până când va fi securizată o zonă cu o lăţime suficientă pentru a face imposibil ca forţele ucrainene să lovească teritoriul rus, a amintit Orban. ‘Aşadar, trebuie să conştientizăm că sprijinirea Ucrainei în a lovi în Rusia implică riscul de a aduce forţele ruse mai aproape de noi’, a adăugat el.
Orban a mai spus că alunecarea spre război s-a petrecut în trei faze: ‘discuţii, pregătire şi distrugere’. ‘Am trecut de discuţii, ceea ce analizăm acum este problema pregătirilor, ceea ce ne plasează la (distanţă de) centimetri de distrugere reală’, a declarat el.
În acelaşi interviu, liderul de la Budapesta a spus că revenirea la serviciul militar obligatoriu este ‘o afacere internă a statelor’, nu o chestiune care să fie decisă de ‘o armată imperială’ a Uniunii Europene la Bruxelles, pentru că ‘este inacceptabil ca alţii să ia decizii cu privire la sângele unguresc’.
Citând ‘planuri europene’, el a spus că reintroducerea serviciului militar obligatoriu ‘nu se află pe agendă în Ungaria’.
Între timp, Ungaria a introdus cursuri de apărare în programa şcolară de liceu, aşa încât ‘facem multe lucruri care vor face Ungaria, întreaga societate, capabilă de autoapărare, fără încorporarea obligatorie’, a afirmat el.
Orban a mai spus că liderii europeni trebuie determinaţi să ia decizii pro-pace, iar politicienii pro-război trebuie ‘alungaţi’, şi a avertizat că tentative de a câştiga războiul din Ucraina pe câmpul de luptă ‘riscă un război mondial’.

‘Să luăm înapoi iniţativa şi să facem să existe o încetare a focului şi negocieri, înainte să ne găsim în mijlocul unui mare război european’, a îndemnat el.
Premierul ungar a mai spus că istoria a arătat că în prima fază a fiecărui război s-a manifestat ‘furie împotriva susţinătorilor păcii, în timp ce susţinătorii războiului argumentau că nu exista nicio soluţie morală în afara războiului, aşa încât oricine este de partea păcii adoptă de fapt o poziţie morală greşită’.
‘Pe urmă a devenit clar că războiul nu era o soluţie la conflicte între naţiuni europene’, a adăugat Orban, menţionând că ulterior s-a produs o schimbare spre cei care erau favorabili păcii, şi că ‘ar trebui evitaţi’ anii de după devastările celui de Al Doilea Război Mondial.

Consecințe grave

Preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat marţi Europa cu ”consecinţe grave” dacă ţările NATO vor permite Ucrainei să folosească armamentul occidental pentru a ataca ţinte pe teritoriul rus.
„Aceşti reprezentanţi ai ţărilor NATO, în special din Europa, mai ales în ţările mici, ar trebui să fie conştienţi cu ce se joacă. Trebuie să-şi amintească faptul că sunt adesea state cu un teritoriu mic şi cu o populaţie foarte densă”, iar „acest factor este un lucru serios la care ar trebui să reflecteze înainte de a vorbi despre lansarea de atacuri în profunzimea teritoriului rus”, a atenţionat Putin, vorbind la o conferinţă de presă la finalul unei vizite în Uzbekistan.
El s-a referit astfel le apelul secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg – împărtăşit între timp şi de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell -, care le-a cerut aliaţilor să autorizeze Ucraina să atace direct teritoriul rus cu armele pe care i le furnizează ca ajutor militar.
„(Stoltenberg) a fost prim-ministru al Norvegiei. Ne-am întâlnit şi am soluţionat chestiuni complicate privind Marea Barenţ şi altele. În general, am reuşit să ajungem la acorduri. Atunci, sunt sigur că el nu suferea de demenţă”, a comentat Putin despre secretarul general al NATO.
„Această escaladare constantă poate avea consecinţe grave, iar aceste consecinţe grave se fac simţite în Europa. Cum vor reacţiona Statele Unite ?”, a spus în continuare preşedintele rus, făcând aluzie la paritatea nucleară între Rusia şi SUA.
Referindu-se tot la declaraţia lui Stoltenberg, liderul de la Kremlin a apreciat că acesta nu are cum să nu ştie că armele de precizie cu rază lungă de acţiune oferite de Occident armatei ucrainene nu pot fi lansate fără asistenţa sateliţilor spion occidentali.
În astfel de cazuri, a detaliat Putin, selectarea ţintelor poate fi efectuată numai de „specialişti înalt calificaţi”, care nu sunt ucraineni, iar rachetele franco-britanice Storm Shadow/Scalp pot primi instrucţiuni în zbor „fără vreo implicare a soldaţilor ucraineni”, proceduri aplicabile de asemenea în cazul rachetelor americane ATACMS cu ajutorul datelor satelitare.
Aşadar, a concluzionat preşedintele rus, aceste misiuni contra ţintelor ruseşti „nu sunt pregătite de soldaţi ucraineni, ci de reprezentanţi ai ţărilor NATO”.
Cât despre informaţia anunţată luni de comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, conform căreia Kievul a ajuns la un acord cu Franţa pentru trimiterea unor instructori militari francezi în Ucraina, informaţie între timp nuanţată de Ministerul ucrainean al Apărării, care a transmis că un astfel de acord se află încă în negociere, Putin a spus că instructori militari occidentali se află deja în Ucraina sub acoperirea de mercenari.
În ce priveşte ofensiva lansată luna aceasta de Rusia în regiunea ucraineană nord-estică Harkov, Putin a spus că aceasta a fost provocată de aliaţii occidentali ai Ucrainei, pe care i-a acuzat că au ignorat cererile Rusiei de a determina Ucraina să nu atace regiunea rusă de graniţă Belgorod.
De asemenea, el a reafirmat că Rusia este pregătită să reia negocierile de pace cu Ucraina, desfăşurate ultima dată în martie-aprilie 2022 la Istanbul şi pe care, conform Moscovei, Kievul le-a părăsit în urma presiunilor SUA. Însă Putin a contestat din nou legitimitatea omologului său ucrainean Volodimir Zelenski, al cărui mandat a expirat pe 20 mai.

Capcană rusească?

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut recent reluarea negocierilor de pace cu Ucraina, deşi a contestat legitimitatea omologului său ucrainean Volodimir Zelenski, al cărui mandat a expirat, în timp ce ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba l-a acuzat pe Putin că urmăreşte să facă să eşueze „summitul de pace” din Elveţia, după ce surse apropiate Kremlinului au declarat că preşedintele rus ar fi de acord cu o încetare a focului în Ucraina în actualele linii ale frontului.
„Negocierile de pace trebuie reluate, şi nu printr-un ultimatum, ci cu raţiune”, a spus Putin la o conferinţă de presă în capitala Belarusului, Minsk, unde s-a întâlnit cu aliatul său Aleksandr Lukaşenko.
Reluarea acestor negocieri, a adăugat preşedintele rus, trebuie să aibă ca obiectiv final „semnarea unor documente juridic obligatorii”. El a amintit că Ucraina acceptase iniţial semnarea unui astfel de document la ultimele negocieri de pace cu Rusia, desfăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul, dar în final Kievul nu l-a mai semnat în urma presiunilor din partea Occidentului.
„Se vorbeşte din nou că trebuie să revenim la negocieri. Să se reia! Dar să se reia plecând nu de la ceea ce doreşte o parte (…), ci de la situaţia actuală de pe teren! Noi suntem dispuşi”, a indicat Putin.
Vinerea trecută, în timpul unei vizite în China, el s-a declarat de asemenea dispus să negocieze cu Kievul pe baza acordului de pace nefinalizat în tratativele desfăşurate la Istanbul, susţinând că a fost atunci „păcălit” de Occident să-şi retragă trupele din nordul Ucrainei şi de la periferia Kievului în schimbul unei promisiuni că urma să fie semnat acordul de pace.
Însă, la conferinţa de presă desfăşurată la Minsk, Vladimir Putin a contestat legitimitatea omologului său ucrainean Volodimir Zelenski, al cărui mandat a expirat pe 20 mai şi care în toamna anului 2022 a emis un decret ce interzice orice negocieri cu actualul lider de la Kremlin.
„Cu cine să negociem? Aceasta nu este o întrebare banală (…) Rusia este conştientă că legitimitatea actualului şef de stat (al Ucrainei) a expirat”, iar Rusia trebuie să fie „sigură pe deplin” că negociază cu o „putere legitimă”, a spus Putin, făcând aluzie la Zelenski.
„Cred că unul din obiectivul conferinţei care a fost anunţată în Elveţia este acela ca membrii comunităţii occidentale, sponsorii actualului regim de la Kiev, să confirme legitimitatea” preşedintelui ucrainean, a afirmat preşedintele rus, referindu-se la conferinţa internaţională ce exclude Rusia şi pe care Elveţia o va găzdui la jumătatea lunii iunie.
Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a susţinut vineri că presupusa disponibilitate pe care liderul de la Kremlin a transmis-o prin surse apropiate lui de a accepta o încetare a focului de-a lungul actualei linii de front ar fi menită să provoace un eşec al conferinţei din Elveţia.
„De ce există surse ruseşti care spun dintr-odată presei că Putin este dispus să oprească războiul de-a lungul actualelor linii pe câmpul de luptă? Este simplu: Putin încearcă cu disperare să facă să eşueze Summitul de Pace din 15 şi 16 iunie din Elveţia”, a susţinut ministrul ucrainean într-un mesaj postat pe platforma X.
Respectiva conferinţă găzduită de Elveţia este organizată la cererea Ucrainei, al cărei obiectiv în acest demers este de a obţine un larg sprijin internaţional pentru „formula de pace” a Kievului.
Această formulă, enunţată de Zelenski la sfârşitul anului 2022, prevede retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti, cereri respinse integral de Rusia, care insistă că Ucraina trebuie să accepte „noile realităţi de pe teren”, adică faptul că în urma invaziei lansate în februarie 2022 circa 18% din teritoriul Ucrainei se află sub controlul Rusiei.

Șantaj pentru pace?

Preşedintele rus Vladimir Putin este pregătit să oprească războiul din Ucraina printr-o încetare negociată a focului care recunoaşte liniile actuale ale frontului, spunând în acelaşi timp că este pregătit să lupte în continuare dacă Kievul şi Occidentul nu răspund, au declarat patru surse ruseşti pentru Reuters.
Trei dintre surse, familiarizate cu discuţiile din anturajul lui Putin, au declarat că veteranul lider rus şi-a exprimat frustrarea în faţa unui mic grup de consilieri cu privire la ceea ce el consideră a fi încercări susţinute de Occident de a împiedica negocierile şi decizia preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a exclude discuţiile.
„Putin poate lupta atât timp cât este nevoie, dar Putin este, de asemenea, pregătit pentru o încetare a focului, pentru a îngheţa războiul”, a declarat o altă sursă rusă de rang înalt care a lucrat cu Putin şi are cunoştinţe despre discuţiile la nivel înalt de la Kremlin.
Toate sursele au vorbit cu condiţia anonimatului, având în vedere sensibilitatea problemei.
Pentru această relatare, Reuters precizează că a vorbit cu un total de cinci persoane care lucrează sau au lucrat cu Putin la un nivel înalt în lumea politică şi de afaceri. A cincea sursă nu a comentat în legătură cu îngheţarea războiului pe liniile de front actuale.
Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, ca răspuns la o solicitare de comentarii, a declarat că liderul de la Kremlin a spus în mod repetat că Rusia este deschisă dialogului pentru a-şi atinge obiectivele, precizând că ţara nu doreşte „război etern”.
Numirea săptămâna trecută a economistului Andrei Belousov în funcţia de ministru al apărării al Rusiei a fost văzută de unii analişti militari şi politici occidentali ca un semnal că economia rusă este plasată pe o bază permanentă de război pentru a câştiga un conflict prelungit.
Aceasta a urmat presiunii susţinute pe câmpul de luptă şi avansurilor teritoriale ale Rusiei în ultimele săptămâni.
Cu toate acestea, sursele au spus că Putin, reales în martie pentru un nou mandat de şase ani, ar prefera să folosească impulsul actual al Rusiei pentru a lăsa războiul în urmă. Ei nu au comentat direct în legătură cu noul ministru al apărării.
Pe baza cunoştinţelor lor despre discuţiile din rangurile superioare ale Kremlinului, două dintre surse au spus că Putin este de părere că toate câştigurile din războiul de până acum sunt suficiente pentru a vinde o victorie poporului rus.
Cel mai mare conflict terestru din Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial a costat zeci de mii de vieţi de ambele părţi şi a dus la sancţiuni occidentale asupra economiei Rusiei.
Trei surse au declarat că Putin a înţeles că orice noi progrese dramatice ar necesita o altă mobilizare la nivel naţional, pe care nu a dorit-o, o sursă, care îl cunoaşte pe preşedintele rus, spunând că popularitatea sa a scăzut după prima mobilizare din septembrie 2022.
Convocarea naţională a speriat o parte a populaţiei din Rusia, determinând sute de mii de bărbaţi de vârstă de recrutare să părăsească ţara. Sondajele au arătat că popularitatea lui Putin a scăzut cu câteva puncte procentuale.
Peskov a declarat că Rusia nu are nevoie de mobilizare şi recrutează în schimb contractori voluntari pentru forţele armate. Perspectiva unei încetări a focului sau chiar a unor discuţii de pace pare în prezent îndepărtată.
Zelenski a declarat în repetate rânduri că pacea în condiţiile lui Putin nu are şanse de succes. El a promis să recucerească teritoriile pierdute, inclusiv Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014. Mai mult, Zelenski a semnat un decret în 2022 care a declarat oficial orice discuţii cu Putin „imposibile”.
Una dintre surse a prezis că niciun acord nu ar putea avea loc cât timp Zelenski este la putere, cu excepţia cazului în care Rusia îl ocoleşte şi încheie un acord cu Washingtonul. Cu toate acestea, secretarul de stat american Antony Blinken, vorbind la Kiev săptămâna trecută, a declarat presei că nu crede că Putin este interesat de negocieri serioase.
Ucraina se pregăteşte pentru discuţii găzduite de Elveţia luna viitoare, menite să unească opinia internaţională cu privire la modul de a pune capăt războiului. Discuţiile au fost convocate la iniţiativa lui Zelenski, care a spus că Putin nu ar trebui să participe. Elveţia nu a invitat Rusia.
Moscova a declarat că discuţiile nu sunt credibile fără prezenţa ei acolo. Ucraina şi Elveţia doresc ca aliaţii Rusiei, inclusiv China, să participe.

SUA vs. Rusia

Vorbind în China pe 17 mai, Putin a declarat că Ucraina ar putea folosi discuţiile din Elveţia pentru a determina un grup mai larg de ţări să sprijine cererea lui Zelenski pentru o retragere totală a Rusiei, despre care Putin a spus că ar fi o condiţie impusă, mai degrabă decât o negociere serioasă de pace.
Ministerul elveţian de Externe nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii. „Suntem pregătiţi pentru discuţii. Nu am refuzat niciodată”, a spus Putin în China.
Kremlinul afirmă că nu comentează progresul a ceea ce numeşte operaţiunea sa militară specială în Ucraina, dar a declarat în repetate rânduri că Moscova este deschisă ideii unor discuţii bazate pe „noile realităţi de pe teren”.
Ca răspuns la întrebările legate de acest subiect, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat că orice iniţiativă pentru pace trebuie să respecte „integritatea teritorială (a Ucrainei), în cadrul graniţelor sale recunoscute la nivel internaţional” şi a descris Rusia ca fiind singurul obstacol în calea păcii în Ucraina.
„Kremlinul nu a demonstrat încă niciun interes semnificativ pentru a pune capăt războiului său, dimpotrivă”, a spus purtătorul de cuvânt citat.
În trecut, Kievul a respins pretinsa disponibilitate a Rusiei de a discuta ca fiind o încercare de a transfera vina asupra sa pentru război.
Kievul spune că Putin, a cărui echipă a negat în mod repetat că plănuia un război înainte de a invada Ucraina în 2022, nu poate fi de încredere că va onora vreun acord.
Atât Rusia, cât şi Ucraina au declarat, de asemenea, că se tem că cealaltă parte va folosi orice încetare a focului pentru a se reînarma.
Kievul şi susţinătorii săi occidentali mizează pe un pachet de ajutor american de 61 de miliarde de dolari şi pe un ajutor militar european suplimentar pentru a inversa ceea ce Zelenski a descris pentru Reuters săptămâna aceasta drept „unul dintre cele mai dificile momente” ale războiului pe scară largă.
Pe lângă penuria de muniţie după întârzierile SUA în aprobarea pachetului de sprijin, Ucraina a recunoscut că are dificultăţi să recruteze suficienţi soldaţi, iar luna trecută a redus de la 27 la 25 de ani vârsta bărbaţilor care pot fi mobilizaţi.
Insistenţa lui Putin de a include orice câştiguri pe câmpul de luptă într-un acord nu este negociabilă, au sugerat toate sursele.
Cu toate acestea, Putin ar fi gata să se mulţumească cu teritoriul pe care îl are acum şi să îngheţe conflictul pe linia frontului actual, au spus patru dintre surse.
„Putin va spune că am câştigat, că NATO ne-a atacat şi ne-am păstrat suveranitatea, că avem un coridor terestru spre Crimeea, ceea ce este adevărat”, a spus unul dintre ei, oferind propria analiză.
Îngheţarea conflictului în conformitate cu liniile actuale ar lăsa Rusia în posesia unor bucăţi substanţiale din patru regiuni ucrainene pe care le-a încorporat oficial în Rusia în septembrie 2022, dar fără control deplin asupra niciuneia dintre ele.
Un astfel de aranjament nu ar corespunde obiectivelor pe care Moscova şi le-a stabilit la acea vreme, când a spus că cele patru regiuni ale Ucrainei – Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson – îi aparţin acum în întregime.
Peskov a spus că nu se poate pune problema retrocedării celor patru regiuni care fac acum parte permanentă din Rusia, conform propriei Constituţii.
Un alt factor care joacă un rol în opinia liderului de la Kremlin că războiul ar trebui să se încheie este că, cu cât durează mai mult, cu atât veteranii căliţi în luptă se întorc în Rusia, nemulţumiţi de perspectivele de muncă şi venituri de după război, ceea ce ar putea crea tensiuni în societate, a declarat una dintre surse, care a lucrat cu Putin.
În februarie, trei surse ruseşti au declarat pentru Reuters că Statele Unite au respins o sugestie anterioară a lui Putin de încetare a focului pentru a îngheţa războiul.
În absenţa unei încetări a focului, Putin vrea să ia cât mai mult teritoriu posibil pentru a creşte presiunea asupra Ucrainei, încercând în acelaşi timp să exploateze oportunităţile neaşteptate de a obţine mai mult, au spus trei dintre surse.
Forţele ruse controlează aproximativ 18% din Ucraina, iar luna aceasta au pătruns în regiunea nord-estică Harkov.
Putin se bazează pe populaţia mare a Rusiei în comparaţie cu Ucraina pentru a susţine efective de luptă superioare numeric chiar şi fără o mobilizare, susţinută de pachete salariale neobişnuit de generoase pentru cei care se înscriu.

„Rusia va merge mai departe”

Putin va cuceri încet teritorii până când Zelenski va veni cu o ofertă de oprire, a spus persoana citată, adăugând că liderul rus şi-a exprimat opinia în faţa consilierilor că Occidentul nu va furniza suficiente arme, scăzând moralul Ucrainei.
Liderii americani şi europeni au declarat că vor fi alături de Ucraina până când suveranitatea şi securitatea sa vor fi garantate. Ţările NATO şi aliaţii spun că încearcă să accelereze livrările de arme.
„Rusia ar putea pune capăt războiului în orice moment prin retragerea forţelor sale din Ucraina, în loc să continue să lanseze atacuri brutale împotriva oraşelor, porturilor şi oamenilor din Ucraina, în fiecare zi”, a declarat Departamentul de Stat ca răspuns la o întrebare despre livrările de arme.
Toate cele cinci surse au declarat că Putin le-a spus consilierilor că nu are planuri pe teritoriul NATO, reflectând comentariile sale publice pe această temă. Două dintre surse au citat preocupările Rusiei cu privire la pericolul tot mai mare de escaladare cu Occidentul, inclusiv escaladarea nucleară, din cauza impasului din Ucraina.
Departamentul de Stat a declarat că Statele Unite nu şi-au ajustat poziţia nucleară şi nici nu au văzut vreun semn că Rusia se pregăteşte să folosească o armă nucleară.
„Continuăm să monitorizăm mediul strategic şi rămânem pregătiţi”, a spus purtătorul de cuvânt.

Pace papală

Papa Francisc a adoptat o poziție în favoarea păcii în Ucraina, subliniind importanța negocierilor și a dialogului pentru a pune capăt conflictului, dar fără a susține planul de pace al liderului de la Kiev. El a descris Ucraina ca fiind o „țară martirizată” și a făcut apel la un armistițiu și la curajul de a negocia, afirmând că „negocierile nu sunt niciodată o capitulare”.

Papa a subliniat că este esențial să se oprească ostilitățile și să se găsească o soluție diplomatică pentru o pace justă și durabilă. El a făcut apel la toate părțile implicate să creeze condițiile necesare pentru o soluție diplomatică, subliniind că un război fără sfârșit este mai devastator decât o pace negociată.

Papa Francisc a condamnat comerțul internațional cu arme, care profită de pe urma războiului și distrugerii, și a cerut o oprire imediată a conflictului, încurajând statele implicate să își reevalueze ambițiile și să recunoască greșelile făcute​

Ucraina a reacționat la demersurile Papei Francisc cu o combinație de recunoștință și scepticism. Președintele Volodimir Zelenski a mulțumit capelanilor care sprijină poporul ucrainean prin dialog, rugăciune și acțiune. Cu toate acestea, oficialii ucraineni au fost critici față de sugestiile Papei privind negocierile și „ridicarea steagului alb,” interpretate ca un apel la încetarea luptelor fără a se asigura retragerea trupelor ruse.

Ministrul de externe ucrainean, Dmytro Kuleba, a subliniat că Ucraina nu va ceda teritorii și a invitat Papa să viziteze orașele devastate de război pentru a vedea situația de pe teren. Ambasada Ucrainei la Sfântul Scaun a fost mai directă, criticând ideea de a negocia cu Rusia în termeni duri și comparând situația actuală cu lecțiile învățate din al Doilea Război Mondial.

În general, Ucraina apreciază sprijinul moral și spiritual al Papei, dar rămâne fermă pe poziția sa de a nu face concesii teritoriale și de a cere retragerea completă a forțelor ruse înainte de a discuta orice fel de pace​

Rusia a avut o reacție mixtă la demersurile Papei Francisc pentru pace în Ucraina. Kremlinul a recunoscut eforturile Papei de a promova pacea, dar a negat inițial că ar avea cunoștință despre o misiune specifică de pace inițiată de Vatican. Mai târziu, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a menționat că Moscova este conștientă de intențiile Papei, dar nu are informații detaliate despre un plan specific propus de Vatican.

Cardinalul Pietro Parolin, secretarul de stat al Vaticanului, a clarificat că apelul Papei pentru negocieri nu reprezintă o cerere de capitulare, ci un îndemn la curajul de a discuta și de a pune capăt ostilităților. Parolin a subliniat că responsabilitatea pentru încetarea ostilităților revine în primul rând agresorului, ceea ce sugerează că Rusia trebuie să ia măsuri pentru a opri agresiunea.

Reacția Rusiei a fost una precaută și oarecum sceptică, dar a lăsat deschisă posibilitatea de a lua în considerare inițiativele de pace ale Papei, în funcție de evoluțiile pe teren și de interesele sale strategice.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *