Premierul rus Vladimir Putin si omologul sau armean, Tigran Sargsian, au batut in cuie noua alianta nucleara

Guvernul de la Erevan a aprobat proiectul de lege privind infiintarea unei companii mixte cu Federatia Rusa, care va construi o nou reactor pentru singura centrala atomica din statul caucazian, relateaza mass-media armeana, citata de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Premierul armean Tigran Sargsian a declarat ca decizia are un caracter politic, fiind deja aprobata de Consiliu National de Securitate de la Erevan ca parte integranta a strategiei de securitate a fostei republici sovietice.
Anterior, si parlamentul unicameral armean, dominat de formatiunile politice rusofone, a dat un aviz favorabil proiectului de constructie a reactorului nuclear pentru controversata centrala de la Metzamor, pusa in functiune cu peste 30 de ani in urma si care este situata intr-o importanta zona seismica. Parlamentarii au votat pentru constructia unui reactor de 1.200 de megawati, al carui cost este estimat intre 4 si 5 miliarde de dolari (n.r. – 2,7-3,4 miliarde de euro) si a carui constructie ar urma sa se finalizeze pana in 2017.
Ministrul energiei, Armen Movsisian, a declarat in fata parlamentarilor ca noul reactor va permite Armeniei sa-si sporeasca exporturile de electricitate, o importanta sursa de venit pentru aceasta tara in curs de dezvoltare si cu putine resurse naturale. „Vecinii Armeniei din regiune au un deficit de energie, iar Armenia este singura tara care poate produce electricitate nu doar pentru nevoile proprii, ci si pentru export”, a adaugat el.

Probleme tehnice

Situata la 30 de kilometri est de capitala Erevan, centrala de la Metzamor produce 40% din consumul de energie al Armeniei, tara care se invecineaza cu Azerbaidjanul, Georgia, Turcia si Iranul. Functionarea centralei a fost suspendata in 1988, dupa cutremurul de la Spitak, soldat cu 25.000 de morti, reluandu-se in 1995 din cauza unei crize energetice. Reactorul actual de 407,5 megawati a fost pus in functiune in 1976, iar centrala este exploatata de o filiala a grupului energetic public din Rusia UES.
Reamintim ca Uniunea Europeana a cerut, in mod repetat, Armeniei sa inchida aceasta centrala situata intr-o zona seismica si a propus in 2004 un ajutor compensatoriu de 100 de milioane de euro. Autoritatile armene au refuzat orice dialog pe aceasta tema cu oficialii de la Bruxelles, solicitand periodic asistenta tehnica, menita sa imbunatateasca gradul de siguranta al centralei.

Neutralitate garantata

In paralel cu negocierile privind incheierea unui nou acord de dezarmare nucleara, Rusia si SUA au angajat discutii pentru identificarea formulei optime de reglementare a altor conflicte care afecteaza interesele Moscovei si Washingtonului, in special a celor din Caucaz, unde se inregistreaza numeroase dispute teritoriale, relateaza cotidianul ucrainean Segodnia. Potrivit unor informatii neoficiale, citate de Segodnia, SUA si Rusia pregatesc in prezent un proiect de „pacificare globala” a Caucazului. O consecinta directa a acestui plan ar putea fi adoptarea statutului de tara neutra de catre Georgia, ceea ce va insemna renuntarea la planurile de aderare la NATO si declararea neutralitatii Armeniei, ceea ce va duce la retragerea trupelor ruse de pe teritoriul acesteia.
Conform unor experti independenti citati de Segodnia, Rusia ar putea accepta neutralitatea Armeniei in cazul in care si Georgia va deveni un stat neutru. Ceea ce pentru Rusia este foarte important, intrucat nu doreste aderarea acesteia la NATO, adauga Segodnia.
Serghei Markov, deputat din partea Rusiei Unite (n.r.-partidul puterii din Rusia, condus de premierul Vladimir Putin) in Duma de Stat (n.r.-camera inferioara a parlamentului rus) a declarat insa ca varianta proclamarii reciproce a neutralitatii Georgiei si Armeniei nu ar fi fost abordata la negocierile ruso-americane. „Este numai un zvon difuzat de serviciul de presa al presedintelui georgian Mihail Saakasvili pentru ca problema georgiana sa se mentina in actualitatea internationala. Sub Saakasvili, Georgia nu are cum sa nu bata la portile NATO, iar americanii nu vor fi de acord sa-l rastoarne pe liderul georgian, intrucat oponentii sai sunt destul de slabi, incat orice schimbare de putere la Tbilisi ar arunca tara in haos”, comenteaza parlamentarul rus. In opinia sa, este putin probabil ca Armenia sa renunte la ajutorul Moscovei, pentru ca exista temeri ca fara acest sprijin Azerbaidjanul va incerca sa recastige cu forta controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah, regiune azera locuita de o majoritate etnica armeana care si-a autoproclamat independenta la inceputul anilor ’90 ai secolului trecut, pe calea unui razboi sangeros cu armata azera, a mai spus Markov.