Regiunea separatistă Oseția de Sud, susținută de Rusia, și Nicaragua au semnat un așa-numit acord privind „eliminarea reciprocă a formalităților de viză pentru deținătorii de pașapoarte diplomatice, oficiale, de serviciu și străine” în cadrul unei întâlniri desfășurate la Moscova, Rusia, pe 27 februarie, se arată într-o declarație emisă de așa-numitul „minister de externe” de la Tskhinvali, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Discuții diplomatice

Documentul a fost semnat în timpul unor „discuții” între „ministrul de externe” al Tskhinvali, Akhsar Dzhioev, și „ambasadoarea” Nicaragua în regiunea ocupată, Alba Azucena Torres Mejía. La întâlnire au mai participat și Narim Kozaev, un așa-numit „ambasador” al Tskhinvali în Nicaragua, precum și Claudio Antonio Arana, ministru-consilier al Ambasadei Nicaragua în Federația Rusă.

Potrivit declarației „ministerului de externe” al Tskhinvali, părțile „au discutat aspecte ale relațiilor bilaterale, inclusiv posibilitățile de consolidare și dezvoltare a acestora, precum și subiecte de pe agenda internațională actuală.”

Nicaragua a fost una dintre primele țări care au recunoscut „independența” regiunilor georgiene Abhazia și Tskhinvali/Osetia de Sud în septembrie 2008, după războiul ruso-georgian din august. Această recunoaștere a avut loc la scurt timp după ce Rusia a recunoscut ambele regiuni ca „state independente”.

Tbilisi a rupt relațiile diplomatice cu Managua în noiembrie 2008, în urma recunoașterii de către Nicaragua a regiunilor georgiene ocupate de Rusia.

În afară de Rusia și Nicaragua, doar Nauru, Venezuela și Siria recunosc Abhazia și regiunea Tskhinvali/Osetia de Sud ca entități independente.

Guvernul georgian, împreună cu cea mai mare parte a comunității internaționale, consideră ambele regiuni ca fiind teritorii ocupate de Rusia și privește orice angajament diplomatic cu autoritățile lor de facto ca pe o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Georgiei.

Lege federală rusă

Pe 23 noiembrie 2024, președintele rus Vladimir Putin a semnat o lege federală prin care a ratificat un așa-numit acord între Federația Rusă și regiunea ocupată Tskhinvali privind dezvoltarea cooperării tehnico-militare.

Documentul a fost semnat la Tskhinvali pe 23 august 2023. Potrivit agenției de știri de stat ruse Interfax, Ramil Sayfutdinov, director adjunct al Serviciului Federal pentru Cooperare Tehnico-Militară, a declarat că implementarea acestui acord „va consolida poziția Rusiei în regiunea Transcaucazului.”

Așa-numitul acord stabilește proceduri pentru furnizarea de produse militare, prin care ambele părți sunt de acord să livreze echipamente cu aceleași caracteristici și configurație utilizate de forțele lor armate respective, de alte formațiuni militare, agenții de aplicare a legii și servicii speciale.

De asemenea, acordul permite importul și exportul de produse militare pe baza unor liste emise de autoritățile competente – Serviciul Federal pentru Cooperare Tehnico-Militară al Rusiei și așa-zisul minister al apărării al regiunii ocupate Tskhinvali – fără a necesita decizii formale sau înregistrarea unor licențe.

Potrivit documentului, contractele pentru furnizarea de produse militare din partea Rusiei vor fi gestionate de organisme executive federale „autorizate să îndeplinească funcțiile de client de stat în interesul Forțelor Armate Ruse, al altor formațiuni militare, al agențiilor de aplicare a legii și al serviciilor speciale.”

Federația Rusă are acorduri similare cu Belarus, Armenia, Kazahstan, Uzbekistan și Kârgâzstan.

Redută rusă

În perioada 2020–2025, Osetia de Sud a continuat să fie o regiune separatistă susținută de Rusia, nerecunoscută de majoritatea comunității internaționale și considerată de Georgia ca parte integrantă a teritoriului său. Rusia, Venezuela, Nicaragua, Nauru și Siria au fost singurele state care au recunoscut independența Osetiei de Sud.

În 2022, președintele de atunci al Osetiei de Sud, Anatoli Bibilov, a propus organizarea unui referendum pentru aderarea la Federația Rusă, planificând inițial desfășurarea acestuia pe 17 iulie 2022. Cu toate acestea, după înfrângerea sa în alegerile prezidențiale din mai 2022, succesorul său, Alan Gagloev, a suspendat referendumul, invocând necesitatea consultărilor prealabile cu Moscova.

În 2024, tensiunile geopolitice din Caucaz au persistat, cu Rusia și Occidentul manifestând interese concurente în Georgia și în regiunile separatiste, inclusiv Osetia de Sud. Guvernul georgian, sub conducerea partidului „Visul Georgian”, a menținut oficial o orientare proeuropeană și pro-NATO, dar a adoptat o atitudine favorabiă Rusiei, ceea ce a generat fricțiuni cu politicienii din UE și SUA. Rusia a alternat între amenințări și oferte de relații mai bune, încercând să-și consolideze influența în Caucaz și la Marea Neagră. ​

Baze militare

Rusia menține o prezență militară semnificativă în Osetia de Sud, în principal prin intermediul Bazei Militare a 4-a de Gardă. Această bază, subordonată Armatei a 58-a din Districtul Militar de Sud al Forțelor Armate Ruse, este situată în orașele Țhinvali și Java și găzduiește aproximativ 4.500 de soldați.

În ceea ce privește participarea la invazia Rusiei în Ucraina, în martie 2022, președintele de atunci al Osetiei de Sud, Anatoli Bibilov, a anunțat trimiterea de trupe pentru a sprijini forțele ruse. Unități ale Bazei Militare a 4-a, inclusiv militari osetini, au fost desfășurate în Ucraina. Potrivit Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, au fost formate trei grupuri tactice de batalion, totalizând aproximativ 1.200 de militari ruși și osetini, care au fost trimise în Ucraina.

Cu toate acestea, s-au raportat cazuri de nemulțumire în rândul acestor trupe. La sfârșitul lunii martie 2022, surse din Osetia de Sud au indicat că un număr semnificativ de militari osetini, până la 300 conform unor surse, au părăsit frontul ucrainean și s-au întors acasă din proprie inițiativă. ​

Este important de menționat că, în 2017, a fost semnat un acord militar între Rusia și Osetia de Sud, care prevedea integrarea unor unități ale forțelor armate osetine sub comanda rusă. Acest acord a facilitat participarea directă a acestor unități la operațiunile militare rusești, inclusiv în Ucraina.

Sancțiuni britanice

Pe 7 noiembrie 2024, Regatul Unit l-a sancționat pe fostul așa-numit președinte al regiunii ocupate Tskhinvali, Anatoly Bibilov, ca parte a pachetului său de sancțiuni împotriva Rusiei.

Cele 56 de noi sancțiuni vizează furnizorii care susțin producția militară a Rusiei, grupurile de mercenari susținute de Rusia care operează în Africa subsahariană, trei grupuri private de mercenari legate de Kremlin și 11 persoane asociate cu structuri prox rusești.

Bibilov a fost sancționat pentru asocierea sa cu grupuri private de mercenari cu legături cu Kremlinul. Sancțiunile impuse includ înghețarea activelor, interdicția de călătorie și restricții asupra serviciilor de administrare a trusturilor.

„Anatoly Ilyich Bibilov este sau a fost implicat în destabilizarea Ucrainei ori în subminarea sau amenințarea integrității teritoriale, suveranității sau independenței Ucrainei, deoarece se angajează în, sprijină sau promovează orice politică sau acțiune care destabilizează Ucraina ori subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea sau independența Ucrainei”, se arată în declarația oficială a Guvernului Regatului Unit, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.