Orban la Kiev: presiuni pentru pace și discuții cu Zelenski

de | iul. 4, 2024 | Știri | 0 comentarii

Premierul ungar Viktor Orban, care a efectuat marţi prima sa vizită în Ucraina de la începutul invaziei ruse, l-a îndemnat pe Volodimir Zelenski să ia în calcul cât mai rapid o încetare a focului pentru a ajunge la pace cu Rusia, în timp ce preşedintele ucrainean a insistat asupra unei „păci juste” şi asupra continuării […]

Premierul ungar Viktor Orban, care a efectuat marţi prima sa vizită în Ucraina de la începutul invaziei ruse, l-a îndemnat pe Volodimir Zelenski să ia în calcul cât mai rapid o încetare a focului pentru a ajunge la pace cu Rusia, în timp ce preşedintele ucrainean a insistat asupra unei „păci juste” şi asupra continuării ajutorului militar european pentru ţara sa.

Discurs așteptat

Viktor Orban a subliniat că obiectivul vizitei sale la Kiev este de a afla ce posibilităţi de pace vede guvernul ucrainean. „Noi (Ungaria) suntem foarte favorabili păcii. Aş dori să înţelegeţi că aceasta este misiunea mea, de a înţelege cum vedeţi oportunităţile de pace”, a declarat Orban la o conferinţă de presă comună cu Zelenski.
„Obiectivul prezenţei mele aici este de a înţelege cum putem ajuta Ucraina în următoarele şase luni şi de asemenea cum putem ajuta comunitatea maghiară” din Ucraina, a explicat premierul ungar, a cărui ţară a preluat la 1 iulie preşedinţia semestrială a Consiliului UE.
„I-am cerut preşedintelui să ia în considerare posibilitatea unei încetări a focului rapide”, care să fie „limitată în timp şi să permită accelerarea negocierilor de pace”, a continuat el la conferinţa de presă cu Zelenski.
Acesta din urmă a apreciat că vizita lui Orban ilustrează „priorităţile europene comune, prin urmare este importantă obţinerea unei păci juste pentru Ucraina şi pentru întreaga Europă”.
„Este de asemenea important pentru noi toţi în Europa ca sprijinul Europei pentru Ucraina să rămână la un nivel suficient, inclusiv pentru apărarea noastră împotriva terorii ruse”, a adăugat Zelenski, după ce Orban s-a împotrivit în interiorul UE şi NATO ajutorului militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia.

Relații tensionate

Posibilitatea unei întrevederi Orban-Zelenski a fost evocată de la sfârşitul anului trecut, o întrevedere pregătitoare în acest scop având loc în ianuarie între miniştrii de externe ungar şi ucrainean, Peter Szijjarto şi Dmitro Kuleba. Ulterior, şeful diplomaţiei ungare a declarat la începutul lui martie că răspunsul Ucrainei faţă de un document în 11 puncte ce i-a fost prezentat de Ungaria pe tema drepturilor minorităţilor naţionale nu aduce mai aproape restabilirea acestor drepturi ale minorităţii maghiare.
Relaţiile dintre Kiev şi Budapesta sunt tensionate, guvernul ungar acuzând încălcarea drepturilor minorităţii maghiare din regiunea Transcarpatia. Aceste relaţii s-au degradat şi mai mult după ce Viktor Orban a refuzat orice sprijin militar pentru Kiev şi a avertizat că Ungaria nu va sprijini Ucraina în niciun for internaţional atât timp cât nu sunt restabilite drepturile minorităţii maghiare.
Potrivit guvernului ungar, numeroşi etnici maghiari din Ucraina care au fost înrolaţi în armata ucraineană au murit pe front. În iunie 2022, Rusia a transferat către Ungaria 11 prizonieri de război ucraineni de etnie maghiară, această înţelegere a Budapestei cu Moscova provocând iritarea Kievului.
Totuşi, Viktor Orban a declarat marţi la Kiev că doreşte îmbunătăţirea relaţiilor cu Ucraina şi să semneze un acord extins de cooperare bilaterală. De partea sa, Volodimir Zelenski a estimat că discuţiile avute cu premierul ungar pot servi ca bază pentru un viitor acord între Ucraina şi Ungaria.

Intalnire intre ministrii de externe ungar si ucrainean, , Peter Szijjarto şi Dmitro Kuleba

Formule pentru pace

„S-a lucrat mult pentru această vizită. Discuţii importante despre viitorul Europei, securitate, dreptul internaţional şi Formula de Pace” a preşedintelui Zelenski, a scris pe social media şeful de cabinet al preşedinţiei ucrainene, Andrii Iermak, făcând referire la formula de pace a preşedintelui Zelenski.
Aceasta constă într-un document în zece puncte care cere în special retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti. Rusia consideră aceste puncte ca fiind de fapt o cerere de capitulare, astfel că a respins planul şi a cerut Kievului să recunoască „noile realităţi de pe teren”, respectiv pierderea Crimeei şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.
De partea sa, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată, respinsă între timp de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, preşedintele rus Vladimir Putin a cerut luna trecută retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, ca pas premergător reluării negocierilor între Moscova şi Kiev pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul.
Zelenski a declarat vineri că lucrează la un nou plan pentru a pune capăt războiului, în timp ce Ucraina continuă în acelaşi timp să se consolideze militar pentru a putea forţa Rusia să accepte o „pace justă”.
„Avem numeroşi răniţi şi morţi pe câmpul de luptă şi printre civili. Nu vrem ca războiul să mai dureze ani de zile, de aceea noi vom pregăti acest plan în comun, pentru a-l pune pe masă în timpul unui al doilea summit pentru pace”, a adăugat Zelenski, referindu-se la conferinţa internaţională care a avut loc luna trecută în Elveţia şi la care Rusia nu a fost invitată.
Preşedintele ucrainean a declarat joi, la Bruxelles, că planul asupra căruia lucrează Ucraina, împreună cu susţinătorii săi, ar trebui să fie prezentat la un al doilea summit. Potrivit Kievului, Rusia ar putea eventual să fie invitată la o asemenea reuniune.

Moștenire istorică

În ultimii 30 de ani, relațiile dintre Ucraina și Ungaria au fost adesea tensionate, cu probleme semnificative legate de minoritățile etnice, în special comunitatea maghiară din Transcarpatia (regiunea ucraineană locuită în principal de maghiari).

Transcarpatia a fost parte a Ungariei până la Tratatul de la Trianon din 1920, când a fost cedată Cehoslovaciei. A devenit parte a Ucrainei după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991.

De-a lungul anilor, comunitatea maghiară din Transcarpatia a avut dispute cu autoritățile ucrainene privind drepturile lingvistice, educaționale și culturale. Ungaria a criticat Ucraina pentru restricțiile privind utilizarea limbii maghiare în școli și administrația locală.

Incidentele diplomatice între Ungaria și Ucraina au inclus cazuri individuale controversate, cum ar fi disputa asupra unor pasapoarte ungurești acordate locuitorilor din Transcarpatia.

Ungaria a criticat în repetate rânduri Ucraina pentru ceea ce percepe ca restricții asupra drepturilor minorităților, în timp ce Ucraina a susținut că acțiunile sale sunt menite să protejeze suveranitatea și unitatea națională.

Tensiunile au persistat din cauza interpretărilor diferite asupra drepturilor minorităților și a politicilor interne ale fiecărei țări.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *