Ofensiva diplomatica la Chisinau


 

Ministrul slovac de Externe, Miroslav Lajcak, artizanul noii strategii de politica externa a Slovaciei

Ministrul slovac de Externe, Miroslav Lajcak, artizanul noii strategii de politica externa a Slovaciei

Liderii Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE) de la Chisinau s-au lansat intr-o ofensiva diplomatica fara precedent pentru fosta republica sovietica, atat premierul Vladimir Filat, presedintele interimar al republicii Mihai Ghimpu, liderul Legislativului de la Chisinau, cat si carismaticul ministru de Externe, Iurie Leanca efectuand deplasari oficiale in principalele capitale europene. Noua strategie a AIE de apropiere de statele Uniunii Europene, promovata de liderii Partidului Liberal si Partidului Liberal-Democrat,  este considerata de o serie de experti politici de la Chisinau drept un raspuns firesc la strategia rusa de sprijine a Partidului Comunistilor din Republica Moldova, Partidului Democrat, Partidul Social-Democrat si Partidul Moldova Unita, formatiuni politice considerate rusofone, si opuse cursului de integrare in UE si NATO.
Primul act a avut loc in data de 10 mai, cand Iurie Leanca, ministrul de Externe si al Integrarii Europene in guvernul de la Chisinau, a avut o întrevedere, cu Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, în cadrul căreia au fost discutate priorităţile şi nivelul de cooperare a Republicii Moldova cu Consiliul Europei. Thorbjorn Jagland a salutat politica pro-europeană a autorităţilor de la Chişinău, subliniind, totodată, disponibilitatea Consiliul Europei de a acorda şi în continuare  suportul şi asistenţa necesară pentru implementarea reformelor democratice în Republica Moldova.
Pe parcursul zilei de luni, Iurie Leancă s-a întâlnit şi cu Jean-Louis Laurens, Director General, Direcţia Generală Democraţiei şi Afaceri Politice a Consiliului Europei. Interlocutorii au vorbit despre posibilitatea încheierii monitorizării Republicii Moldova şi despre acţiunile de asistenţă ale Consiliului Europei destinate reformei administraţiei publice locale. În cadrul întrevederilor avute cu cei doi oficiali, Iurie Leancă a abordat problema blocajului constituţional, reiterând angajamentul autorităţilor naţionale de a reacţiona în conformitate cu recomandările şi opiniile partenerilor internaţionali.

Diplomatia „Mercedes”

La randul sau, in prima zi a vizitei oficiale în Republica Federală Germania, prim-ministrul Vlad Filat a avut o întrevedere cu Helmut Rau, Ministrul de Stat al Landului Baden-Wuerttenberg, după care a vizitat uzina Daimler AG din localitatea Sindelfingen, care produce automobilele “Mercedes”. În cadrul vizitei lui Vlad Filat la Stuttgart, oficialii au vorbit despre transformările din Republica Moldova, aspiraţia europeană a acesteia şi despre suportul semnificativ pe care Germania il acorda Chisinaului.
Însoţit de mai mulţi membri ai Guvernului şi oameni de afaceri, prim-ministrul a vizitat cea mai mare uzină din Germania, unde se produc automobilele Mercedes. Vlad Filat a discutat şi cu Peter Trettin, şeful Departamentului Europa Centrală şi de Est a “Daimler AG”, care a menţionat că „Daimler AG” este extrem de interesata de extinderea prezentei sale pe piata din Republica Moldova.
Premierul moldovean, citat de mass-media de la Chisinau, a menţionat că i-a plăcut motto-ul companiei „Sau cel mai bun sau deloc” şi va încerca să-l implementeze şi în cadrul Guvernului de la Chişinău. El a menţionat că potenţialii investitori ar trebui să ia în calcul oportunităţile pe care le oferă poziţionarea geografică, dar şi procesele în care s-a antrenat Republica Moldova. „Noi suntem interesaţi în venirea pe piaţa Republicii Moldova a investitorilor străini, dar interesul trebuie să fie reciproc”, a accentuat Filat, care se va intalni astazi cu cancelarul federal german, Angela Merkel.

Sprijin international

Iniţierea negocierilor privind crearea zonei de comerţ liber aprofundat şi cuprinzător, lansarea dialogului privind liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni şi acordarea unui număr mai mare de burse pentru tinerii din Republica Moldova, care doresc să urmeze studiile în Franţa. Acestea sunt câteva dintre solicitările Preşedintele Parlamentului Mihai Ghimpu, Preşedinte interimar al Republicii Moldova adresate reprezentanţilor Asociaţiei Realitate şi Relaţii Internaţionale (ARRI) din Franţa, enunţate în cadrul întrevederii din 11 mai, relateaza mass-media de la Chisinau.
În cadrul dialogului au fost abordate aspecte ce ţin de dezvoltarea relaţiilor bilaterale moldo-franceze, accentul fiind pus pe cooperarea economică şi atragerea investiţiilor franceze în fosta republica sovietica. Conform surselor citate, delegatia franceza au sosit în Moldova pentru a se documenta asupra situaţiei social-politice din republica noastră, relaţiilor externe şi pentru promovarea imaginii Republicii Moldova în Franţa.
Mass-media de la Chisinau a subliniat ca Asociaţia Realitate şi Relaţii Internaţionale este o organizaţie non-guvernamentală, care întruneşte cca 800 de personalităţi notorii din rândul foştilor şi actualilor demnitari de stat din Franţa, inclusiv din serviciul diplomatic francez, oameni de afaceri, care împărtăşesc aceleaşi convingeri în ceea ce priveşte promovarea, în societatea franceză, a unei cunoaşteri mai bune a realităţii internaţionale.
Anterior, presedintele interimar Mihai Ghimpu, însoţit de preşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi din Parlamentul de la Chisinau, Ion Pleşca, de vicepreşedintele acestei comisii Aurel Băieşu, precum şi de ministrul justiţiei Alexandru Tănase, a efectuat o vizita la Strasbourg, unde in perioada 4-5 mai a avut întrevederi oficiale cu Thorbjorn Jagland, Secretar General al Consiliului Europei, Mateo Sorinas, Secretar General al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, cu Gianni Buquicchio, Preşedintele Comisiei de la Veneţia, şi Thomas Hammarberg, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei.

Tandem european

„Bucureştiul îşi doreşte ca în Republica Moldova să existe o guvernare care să vrea lucreze în tandem cu România în vederea integrării europene a celor două state”, a declarat noul ambasador al României în Republica Moldova, Marius Lazurcă, intr-un recent interviu acordat postului de radio DW. Diplomatul român a mai menţionat că, la 15 iunie 2010, Chişinăul va începe negocierile cu UE privind liberalizarea regimului de vize. „Ceea ce ne dorim noi este să însoţim Republica Moldova pe un parcurs pe care încă îl facem noi înşine. Noi nu dorim să fim dascălii Republicii Moldova, ci partenerii Republicii Moldova – cei care, după cum spuneam, parcurg împreună cu partenerii lor acelaşi drum către un obiectiv comun” a declarat Lazurca. „Ponderea politică a României în UE, importanţa României în momentul în care se iau deciziile în Consiliul European – nu este neglijabilă. Mai mult, România poate conta pe sprijinul anumitor state-membre care înţeleg, unele chiar din proprie experienţă istorică, natura relaţiei dintre Republica Moldova şi România şi aceste state întemeiate, după cum ziceam, pe o experienţă istorică, înţeleg să se solidarizeze cu Republica Moldova şi România atunci când se pune problema susţinerii Republicii Moldova în interiorul UE. Pentru noi este mult mai simplu acum să pledăm cauza Republicii Moldova, deoarece Republica Moldova îşi pledează, în momentul de faţă, mult mai bine propria cauză. Mă bucur să constat că mai cu seamă prin eforturile şi rezultatele autorităţilor moldovene, dar şi prin sprijinul pe care anumite state-membre, între care şi România, l-au oferit – la 15 iunie 2010, după toate probabilităţile, va începe dialogul între Republica Moldova şi UE pentru liberalizarea regimului de vize” a mai subliniat acesta.
„E vorba de o etapă de un dinamism nemaiîntâlnit până acum. Republica Moldova se găseşte, în momentul de faţă, într-un proces accelerat, ambiţios de integrare europeană. Ne aflăm în această logică a integrării europene a Republicii Moldova care trebuie să genereze interconectări între toate sectoarele vieţii publice şi private din Republica Moldova cu spaţiul comunitar” a mai declarat acesta in cadrul interviului.
„(…) Republica Moldova poate conta pe sprijinul României atunci când acest sprijin este dorit şi atunci când acest sprijin este solicitat (…) (n.r.-Romania) işi doreşte o guvernare care să-şi dorească ea însăşi să lucreze în tandem cu România”.

Tratat controversat

Raspunzand la o intrebare privind stadiul negocierilor privind acordul de frontieră dintre cele două state, Lazurca a declarat ca „e vorba de un Tratat privind regimul de frontieră – aceasta este denumirea care descrie cel mai bine conţinutul acestui document (…) Spre deosebire de anii precedenţi, echipele de negociatori au lucrat foarte bine, punctele de convergenţă au fost foarte repede identificate, părţile s-au ascultat şi opiniile acestor părţi au putut fi înglobate într-un document juridic care este acum într-o fază avansată de redactare şi este aproape cu desăvârşire acceptabil de fiecare dintre noi”.
Refereindu-se la schimbarile care vor afecta Republica Moldova după ce România va fi acceptată în spaţiul Shengen, ambasadorul roman Marius Lazurca a declarat ca „ceea ce noi ne propunem este ca această modificare să nu creeze dificultăţi suplimentare solicitanţilor de viză din Republica Moldova, chiar dacă exigenţele pe care România, ca membru al spaţiului Shengen, va trebuie să le respecte vor fi într-adevăr mai mari”.

Debarcare in SUA

La randul sau viceprim-ministrul Victor Osipov, responsabil pentru procesul de reintegrare a regiunii separatiste transnistrene in Republica Moldova, a efectuat o importanta vizita la Washington, având întrevederi la Departamentul de Stat, Departamentul Apărării, Consiliul Naţional de Securitate şi Oficiul Vicepreşedintelui Statelor Unite. În discuţiile cu responsabilii de formularea politicii externe şi de securitate a Statelor Unite ce ţine de spaţiul Europei de Est şi în particular Republica Moldova, viceprim-ministrul Osipov a informat despre stadiul actual şi perspectivele procesului de reglementare a conflictului transnistrean, subliniind necesitatea reluării pe parcursul anului curent a negocierilor în formatul 5+2. Oficialul moldovean a reiterat importanţa continuării procesului de implementare a măsurilor de întărire a încrederii între cele două maluri ale Nistrului, mulţumind pentru sprijinul constant al Guvernului Statelor Unite în acest sens.
Un subiect separat al întrevederii cu Daniel Rosenblum, Coordonatorul pentru Asistenţa Externă oferită Moldovei de către Guvernul american, a ţinut de necesitatea de a extinde şi de pe malul stâng al Nistrului asistenţa acordată de administraţia de la Washington. Oficialii din cadrul Consiliului Naţional de Securitate şi al Oficiului Vicepreşedintelui Statelor Unite au apreciat acţiunile constructive întreprinse de Guvernul RM în vederea relansării negocierilor în formatul 5+2, care este unicul format pentru identificarea unei soluţii viabile în procesul de reglementare a conflictului transnistrean.

Parteneriat strategic

Forma juridică a Declaraţiei comune privind instituirea unui parteneriat strategic între Republica Moldova şi România pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, semnată de către preşedintele moldovean interimar, Mihai Ghimpu, şi şeful statului român, Traian Băsescu, pe 27 aprilie, la Bucureşti, convine mai mult liderilor Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) de la Chişinău, considera mass-media de la Chisinau. Motivul pentru care a fost semnată o declaraţie şi nu un acord, aşa cum a fost prevăzut iniţial, este limba oficială în care parlamentul de la Chişinău urma să adopte un eventual tratat. Acest lucru a fost lăsat să se înţeleagă de către liderii AIE la emisiunea „În Profunzime” de la PRO TV Chişinău, de la inceputul lunii mai 2010. Întrebaţi de ce totuşi nu a fost semnat un acord, dar o declaraţie, preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, a spus că declaraţia are putere juridică ca şi un acord, doar că aceasta nu va trebui ratificată în parlament. Liderul PDM, Marian Lupu, a spus că un acord presupune un text voluminos, iar textul declaraţiei semnate a fost unul scurt şi nu întrunea parametrii unui acord propriu-zis. Despre puterea juridică suficientă a declaraţiei menţionate a vorbit şi prim-ministrul Vlad Filat.
Încă la Bucureşti, atunci când a fost semnată declaraţia, Traian Băsescu a declarat că un singur fapt poate trezi dezbateri publice şi anume acela că documentul a fost semnat în două originale, ambele în limba română. Întrebat dacă fracţiunea PDM ar fi votat un eventual acord în limba română, Marian Lupu a răspuns categoric că nu. „Nu aş fi semnat, pentru că ar fi fost contrar legislaţiei naţionale”, a spus Marian Lupu.
Reamintim ca declaraţia moldo-română, semnată la Bucureşti de către Ghimpu şi Băsescu, stabileşte atât cadrul privilegiat al relaţiilor bilaterale, cât şi extinderea şi aprofundarea cooperării pe următoarele dimensiuni ale procesului de integrare europeană: dimensiunea politică, dimensiunea economică şi dimensiunea culturală.

Sprijin slovac

Republica Slovacia s-a angajat să acorde susţinerea deplină autorităţilor moldoveneşti pe tot parcursul perioadei de integrare europeană a Republicii Moldova, au declarat surse oficiale, citate de mass-media locala. Declaraţia comună privind cooperarea dintre Republica Moldova şi Republica Slovacă în domeniul integrării europene a fost semnată la sfarsitul saptamanii trecute, de către ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al R. Moldova, Iurie Leancă şi omologul său slovac, Miroslav Lajčák. „Noi ne bucurăm că relaţiile bilaterale şi de cooperare între Republica Moldova şi Republica Slovacă, s-au intensificat. În ultimele trei luni, aceasta este cea de a doua întâlnire. În februarie, am efectuat o vizită productivă la Bratislava”, a specificat, viceprim-ministrul şi ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă.
Miroslav Lajčák s-a arătat optimist privind şansele de integrare europeană a Moldovei şi a sugerat ca autorităţile să valorifice toate posibilităţile oferite de parteneriatul estic. „Republica Moldova este foarte bine privită acum în Europa, are o imagine pozitivă. Sunt sigur că Uniunea Europeană reprezintă cea mai bună perspectivă pentru Republica Moldova. UE doreşte să se lărgească şi eu sunt sigur că veţi avea succes în procesul de integrare europeană. Eu vă asigur că veţi beneficia de tot suportul nostru”, a declarat Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Slovace, Miroslav Lajčák.
În cadrul vizitei au mai fost examinate aspectele de bază ale cooperării bilaterale moldo-slovace, agenda integrării europene a Republicii Moldova şi proiectele de asistenţă oferite de Slovacia, precum şi implementarea înţelegerilor convenite în timpul vizitei oficiale la Bratislava a Ministrului Iurie Leancă din 8-9 februarie 2010. Totodata, cele doua parti au semnat proiectul Acordului privind cooperarea pentru dezvoltare între Republica Moldova şi Republica Slovacă. Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Slovace, Miroslav Lajčák a efectuat o vizită de două zile, 6-7 mai, la Chişinău, la invitaţia şefului diplomaţiei moldoveneşti Iurie Leancă, vizita considerata esentiala pentru noua strategie de politica externa in spatiul CSI promovata de guvernul slovac. Agenda vizitei a mai cuprins întrevederi cu preşedintele interimar al Republicii Moldova, preşedintele Parlamentului Mihai Ghimpu şi cu premierul Vlad Filat.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *