Alegerile locale programate pentru începutul lunii septembrie au fost amânate în şapte municipalităţi din regiunea Kursk din Rusia, care se învecinează cu Ucraina şi este ţinta unei ofensive ucrainene fără precedent din 6 august, au anunţat autorităţile electorale de la Moscova. O serie de experți ruși au solicitat amânarea alegerilor locale pe întreg teritoriul federal până la respingerea ofensivei ucrainene.

Rusia se confruntă de două săptămâni cu o ofensivă transfrontalieră din partea forţelor Kievului, încă în desfăşurare, în timp ce trupele ruse îşi continuă avansul în estul Ucrainei.

Amânare electorală

„Comisia Electorală Centrală a susţinut propunerea comisiei electorale din regiunea Kursk de a amâna alegerile (…) în şapte municipalităţi”, se arată într-un comunicat.
Pregătirile pentru alegeri vor fi reluate „de îndată ce va fi posibil să se asigure pe deplin siguranţa alegătorilor”, conform aceleiaşi surse.
Alegerile pentru guvernatorul regiunii Kursk vor fi menţinute, a precizat Comisia Electorală Centrală, amintind că acestea vor fi alegeri anticipate organizate în perioada 28 august – 5 septembrie.
După luni de retragere în faţa avansării trupelor ruse în estul teritoriului său, Ucraina a dus lupta în Rusia, lansând pe 6 august un asalt transfrontalier asupra regiunii Kursk, unde armata ucraineană pretinde că a preluat sub control zeci de localităţi.

Ofensivă ucraineană

Armata ucraineană a înaintat 28-35 de kilometri în interiorul regiunii ruse Kursk în perioada scursă de la lansarea pe 6 august a unei ofensive care a deschis un front pe teritoriul rus, a declarat marţi comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, în timp ce Rusia a anunţat crearea grupărilor de trupe „Belgorod”, „Briansk” şi „Kursk”, care poartă denumiri omonime celor trei regiuni ale sale frontaliere cu Ucraina şi vor avea ca misiune apărarea acestor regiuni.
Vorbind la postul public de televiziune ucrainean, generalul Sîrski a mai spus că armata rusă trimite trupe suplimentare atât în regiunea Kursk cât şi pe frontul din estul Ucrainei pe axa de atac către oraşul Pokrovsk. Comandantul-şef al armatei ucrainene susţine că aceasta controlează în prezent 1.263 de kilometri pătraţi de teritoriu şi 93 de aşezări în provincia rusă Kursk.
Într-o declaraţie separată, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a admis că situaţia este „dificilă” pe frontul de est în apropierea nodului logistic de la Pokrovsk şi de asemenea în apropierea oraşului Toreţk, unde trupele ruse continuă să înainteze, revendicând mai devreme ocuparea oraşului New York, situat aproape de Toreţk.

Obiectiv Toreţk

Capturarea oraşului Toreţk este acum un obiectiv cheie al trupelor ruse pentru a-şi putea dezvolta ofensiva dinspre sud în direcţia oraşului Kostiantinivka, situat la numai 12 kilometri distanţă şi care le-ar deschide mai departe calea către oraşele Kramatorsk şi Sloviansk, principalele redute ucrainene în provincia Doneţk.
Judecând după intensitatea luptelor din estul Ucrainei, unde trupele ruse menţin iniţiativa, Rusia pare că a optat să nu mute forţe de pe acest sector pentru a opri ofensiva lansată în urmă cu două săptămâni de armata ucraineană în provincia rusă Kursk. Armata rusă era slab desfăşurată în acea zonă şi nu se aştepta la un atac acolo din partea armatei ucrainene, care a reuşit astfel să înainteze puternic în primele zile cu unităţi mobile mecanizate, avans încetinit pe măsură ce trupe ruseşti au fost trimise ca întăriri.
Potrivit portalului de ştiri RCB-Ukraina, preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat armatei sale să expulzeze trupele ucrainene din Kursk până pe 1 octombrie, dar fără a retrage efective din sectoarele de front unde armata rusă înaintează în Doneţk. „Cu alte cuvinte, ruşii intenţionează să trimită în regiunea Kursk unităţi din toată prima linie, mai puţin de pe sectoarele Pokrovsk şi Toreţk”, explică sursa citată.
În acest scop Ministerul rus al Apărării a anunţat crearea grupărilor de trupe „Belgorod”, „Briansk” şi „Kursk”, pentru apărarea acestor regiuni de graniţă în faţa atacurilor ucrainene.
După ce a declanşat războiul contra Ucrainei pe 24 februarie 2024, Rusia a creat şase grupări de trupe, respectiv Ţentr (Centru), Zapad (Vest), Iug (Sud), Vostok (Est), Nipru şi Sever (Nord).

Dificultăți pentru Moscova

Moscova are dificultăţi în a răspunde la contraofensiva Kievului în regiunea Kursk din vestul Rusiei, conform Departamentului Apărării al SUA, relatează mass-media regională.
Deşi există semne că Rusia mută „un număr mic de forţe” în acea regiune, Pentagonul crede că „Rusia are reale dificultăţi în a răspunde, şi continuaţi să vedeţi unele progrese ucrainene în această privinţă”, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al departamentului, Pat Ryder, la Washington.
Ryder a mai menționat că Ucraina „a demonstrat cu siguranţă creativitate şi curaj pe câmpul de luptă”.
Odată cu contraofensiva lansată în urmă cu aproximativ două săptămâni, Ucraina a mutat războiul pe teritoriul adversarului său pentru prima dată. Rusia continuă să ocupe mari părţi din estul şi sudul Ucrainei.
Întrebat dacă Washingtonul este public în favoarea avansului Ucrainei, Ryder nu a răspuns direct, ci s-a referit la preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Purtătorul de cuvânt a menţionat că Zelenski a spus că scopul este de a crea o zonă tampon.
Discuţiile cu Kievul continuă pentru a afla mai multe despre obiectivele exacte. Dar Ryder, la fel ca o purtătoare de cuvânt a Pentagonului de luni, a subliniat că această contraofensivă a Ucrainei nu a schimbat sprijinul Washingtonului pentru Kiev.

Moscova sub asediu

Capitala Rusiei a fost vizată în noaptea de marţi spre miercuri de unul dintre cele mai puternice atacuri cu drone ucrainene din istoria sa, a anunţat miercuri primarul Moscovei, Serghei Sobianin. Conform Ministerului rus al Apărării, în timpul nopţii „au fost distruse 11 drone” deasupra teritoriului Moscovei şi al regiunii sale.
„Aceasta este una din cele mai mari tentative de atac cu drone efectuate vreodată împotriva Moscovei”, a afirmat primarul capitalei ruse într-o declaraţie pe canalul său de Telegram.
Cel puţin trei drone au fost doborâte în districtul Podolsk din sudul regiunii Moscova, fără a provoca răniţi sau pagube, potrivit aceleiaşi surse.
Atacul cu drone asupra Moscovei a avut loc în contextul în care Rusia se confruntă din 6 august cu o ofensivă ucraineană fără precedent în regiunea de graniţă Kursk.
În total, în cursul nopţii de marţi spre miercuri, 45 de drone ucrainene au fost distruse de sistemele ruseşti de apărare aeriană deasupra regiunilor Moscova (11), Briansk (23), Belgorod (6), Kaluga (3) şi Kursk (2), a detaliat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat de presă.
Oraşul Moscova şi regiunea sa, situate la peste 500 de kilometri de graniţa cu Ucraina, au mai fost vizate, rar, de atacuri cu drone. În vara anului 2023, au fost distruse drone deasupra cartierului de afaceri al capitalei, iar în mai 2023, două drone au fost doborâte în apropierea Kremlinului.

Declarații dure

Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat miercuri că incursiunea forţelor ucrainene în regiunea rusă Kursk înseamnă că nu vor exista discuţii între Moscova şi Kiev până când Ucraina nu va fi învinsă complet pe câmpul de luptă.
„Discuţiile ocazionale ale intermediarilor auto-proclamaţi asupra subiectului virtuos al păcii au încetat. Chiar dacă ei nu o pot spune cu voce tare, toată lumea recunoaşte realitatea situaţiei”, a scris Medvedev pe contul său oficial de Telegram.
„Ei înţeleg că NU vor exista NEGOCIERI PÂNĂ CÂND INAMICUL NU VA FI COMPLET DISTRUS!”, a mai scris el pe aplicația Telegram.
Medvedev, care are una dintre cele mai dure poziţii anti-occidentale de la Kremlin, a afirmat că „discuţiile de pace premature şi inutile”, care fuseseră sugerate anterior, „au perspective vagi şi nu au rezultate tangibile”.