Octombrie electoral în Cauzaz: Georgia în fața dezastrului?

de | oct. 17, 2024 | Analize, GEORGIA | 0 comentarii

Liderii statelor UE urmează să avertizeze Georgia că guvernul acesteia pune în pericol aderarea ţării la UE, înaintea alegerilor legislative din 26 octombrie la care partidul de guvernământ Visul Georgian se va confrunta cu o opoziţie pro-occidentală divizată. Menținerea influenței rusești în Georgia în 2024 poate afecta securitatea energetică a României și a Uniunii Europene, […]

Liderii statelor UE urmează să avertizeze Georgia că guvernul acesteia pune în pericol aderarea ţării la UE, înaintea alegerilor legislative din 26 octombrie la care partidul de guvernământ Visul Georgian se va confrunta cu o opoziţie pro-occidentală divizată. Menținerea influenței rusești în Georgia în 2024 poate afecta securitatea energetică a României și a Uniunii Europene, având în vedere poziția strategică a Georgiei în regiunea Caucazului și implicațiile politice asupra coridoarelor energetice, dar și importanța diversificării surselor de energie și reducerea dependenței de Rusia.

Pericol pentru Uniunea Europeană

Georgia reprezintă o rută importantă pentru gazoductele și oleoductele ce transportă resurse din regiunea Mării Caspice către Europa, ocolind Rusia. De aceea, influența rusă poate destabiliza aceste rute energetice, limitând accesul UE la surse alternative de energie.

În contextul războiului din Ucraina și tensiunilor regionale, Rusia a amenințat că va interveni militar dacă influența sa în Georgia scade, mai ales în contextul alegerilor parlamentare din 2024. Dacă partidele pro-ruse câștigă, există riscul ca Georgia să fie condusă pe un drum mai apropiat de Moscova, ceea ce ar putea afecta colaborările energetice cu UE și destabiliza regiunea.

Proiectul „Coridorul Verde” rezolvă foarte multe probleme legate de securitatea energetică în regiune şi stabileşte recorduri mondiale, cum ar fi faptul că lungimea cablului submarin ce va fi construit va fi de aproximativ 1.200 de kilometri, au reiterat recent, într-o conferinţă de presă, reprezentanţii ministerelor Energiei din ţările participante la acest proiect susţinut de Uniunea Europeană (UE).
„Astăzi, marcăm un lucru simbolic, pentru că acest proces a început în Bucureşti şi doi ani mai târziu am reuşit să atingem o etapă foarte importantă. Am stabilit compania joint venture, care este foarte importantă pentru avansarea proiectului nostru („Coridorul Verde”, n.r.) şi, în acelaşi timp, am semnat pentru un Studiu de Fezabilitate cu participarea colegilor noştri. Acest studiu este în curs de realizare şi vom avea rezultatele în cadrul COP29, dar şi câteva în Baku, unde va fi întâlnirea de rang înalt dedicată special acestui Coridor Verde de la Marea Caspică. Acest proiect al energiei verzi rezolvă foarte multe probleme şi este important pentru securitatea energetică. Apreciez foarte mult implicarea Uniunii Europene şi sperăm ca această cooperare să continue în viitor, deoarece, în fapt, acum avem de-a face cu un aspect care răspunde la foarte multe solicitări din partea multor părţi interesate. Aş vrea să vă menţionez faptul că acest proiect era considerat la început ca un proiect care să pună la dispoziţie energie suplimentară din zona Caspică către Uniunea Europeană, dar pe o linie paralelă avem un alt proiect din ţările central-asiatice. Vorbim de Kazahstan şi Uzbekistan şi pe viitor ar trebui să ne gândim şi la interconectarea acestor coridoare, care vor fi probabil parte dintr-un singur coridor energetic care leagă Asia de Europa. Deci, putem să considerăm că de fapt acest proiect este unul euro-asiatic”, a afirmat ministrul Energiei din Azerbaidjan, Parviz Shahbazov.

Securitate energetică

La rândul său, prim viceprimministrul şi ministrul Economiei şi Dezvoltării Sustenabile din Georgia, Levan Davitashvili, a subliniat că acest proiect poate contribui la securitatea energetică a Uniunii Europene şi este cheia pentru a avea o piaţă energetică competitivă.
„Faptul că putem fi parte din acest proiect înseamnă foarte mult. Consider că această întâlnire a fost foarte productivă. Am semnat contractul de asociere. România, într-adevăr, joacă un rol esenţial în implementarea şi dezvoltarea acestui proiect. Aş vrea să menţionez faptul că securitatea energetică este foarte importantă şi acest proiect poate contribui la securitatea energetică a Uniunii Europene şi este cheia pentru a avea pieţe deschise şi pentru a avea o piaţă energetică competitivă. Investim foarte mult în proiecte noi şi vorbim despre hidro-electricitate, dar şi despre energie solară. Împreună putem să fim furnizori de energie verde pentru Uniunea Europeană şi credem că aceasta va fi de fapt o cooperare pe termen lung între Georgia şi Uniunea Europeană. Pentru noi este foarte important, pentru că suntem în curs de integrare cu Uniunea Europeană. Asta înseamnă că este important să depăşim aceste provocări fizice. Suntem singura ţară care se află pe partea cealaltă a Mării Negre şi suntem într-adevăr un candidat care îşi doreşte şi urmăreşte să fie parte a familiei europene”, a menţionat Davitashvili, citat de mass-media regională.

Eveniment strategic

Ministerul Energiei de la București a organizat recent, în capitala României, o reuniune la nivelul miniştrilor Energiei din statele implicate în realizarea proiectului „Coridorul Verde”, ediţia a VIII-a, cu participarea Comisiei Europene (CE).
La eveniment au mai participat preşedintele Directoratului CNTTE Transelectrica S.A., Ştefăniţă Munteanu, şi conducerea companiilor Georgian State Electrosystems, AzerEnerji şi MVM Electrical Works, operatori naţionali de transport de energie electrică din celelalte ţări.
CNTEE Transelectrica, Georgian State Electrosystem, AzerEnerji şi MVM Electrical Works au semnat actele constitutive ale companiei de proiect Green Energy Corridor Power Company, cu sediul în România, care va implementa proiectul „Coridorul Verde”, respectiv un cablu submarin de înaltă tensiune în curent continuu, care va conecta, prin Marea Neagră, România şi Georgia, conexiunea fiind prelungită în Ungaria şi Azerbaidjan. Acesta va contribui esenţial la consolidarea securităţii energetice naţionale şi regionale, creşterea conectivităţii în bazinul Mării Negre, diversificarea surselor de aprovizionare, valorificarea potenţialului de producere a energiei regenerabile şi creşterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic naţional.

Susținere europeană

Proiectul „Coridorul Verde” este susţinut de Comisia Europeană, iar preşedinta forului de la Bruxelles, Ursula von der Leyen, a participat personal la semnarea acordului între părţi care a avut loc la Palatul Cotroceni, pe data de 17 decembrie 2022. Totodată, Comisia Europeană a participat la toate reuniunile ministeriale şi la întâlnirile tehnice, subliniind importanța acestui proiect.
La începutul lunii septembrie 2024, miniştrii Energiei din cele patru state au semnat un protocol de amendare a acordului care clarifică faptul că legislaţia europeană şi obligaţiile care decurg din calitatea României şi Ungariei de State Membre prevalează faţă de prevederile acordului. În plus, prin alăturarea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, se va evalua posibilitatea includerii în studiul de fezabilitate a unei noi componente, respectiv un cablu de fibră optică care va conecta cele 4 ţări şi în privinţa fluxurilor de date.
În următoarea perioadă urmează a se identifica soluţiile de implementare a acestei dezvoltări. Nu în ultimul rând, s-au purtat discuţii despre posibilitatea alăturării Bulgariei la studiul de fezabilitate şi la proiectul de infrastructură, precizează Ministerul Energiei, au mai declarat surse oficiale de la București și Bruxelles.

Acuzații dure

Guvernul premierului Irakli Kobajidze este acuzat de opoziţie şi de statele occidentale că înclină tot mai mult către Rusia, în timp ce importanţa strategică a Georgiei a crescut în contextul războiului din Ucraina.
Relaţiile dintre guvernul georgian şi Occident s-au degradat în special după adoptarea în luna mai a unei legi a „agenţilor străini”, descrisă de opoziţia georgiană şi de ONG-uri drept „lege rusească”, întrucât aceasta obligă mass-media şi ONG-urile finanţate din străinătate să îşi dezvăluie sursele externe de finanţare. Preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili, o pro-europeană opozantă a guvernului, a refuzat să promulge această lege, adoptată apoi definitiv într-un nou vot al Parlamentului care a anulat veto-ul prezidenţial.
Ulterior, în septembrie, parlamentul Georgiei a adoptat şi o lege asupra „valorilor familiale şi protecţiei minorilor”, criticată de Uniunea Europeană şi de activişti drept un act normativ de restrângere a drepturilor comunităţii LGBT, inspirat din legislaţia rusească.
Tot în septembrie, Departamentul american de Stat a anunţat sancţiuni constând în restricţii de acordare a vizelor pentru 60 de oficiali georgieni, unii dintre ei fiind implicaţi în reprimarea protestelor de stradă orchestrate de opoziţie şi ONG-uri împotriva legii „agenţilor străini”.
Georgia a primit în decembrie 2023 statutul de ţară candidată la UE, dar negocierile de aderare nu au început, procesul de aderare fiind de facto blocat de Comisia Europeană, care doreşte o schimbare a guvernului de la Tbilisi.

Războiul declarațiilor

Conform sondajelor, deşi majoritatea populaţiei este de acord cu aderarea la UE, partidul Visul Georgian rămâne popular şi are şanse să câştige alegerile, în timp ce premierul Irakli Kobajidze acuză Washingtonul şi Bruxellesul că se amestecă de partea opoziţiei în politica internă a Georgiei.
Proiectul de concluzii pregătit pentru summitul european din 17-18 august „reafirmă disponibilitatea UE de a sprijini poporul georgian pe calea sa europeană”, dar în acelaşi timp „reiterează preocuparea serioasă privind direcţia de acţiune adoptată de autorităţile georgiene”.
„Consiliul European reaminteşte că o asemenea direcţie de acţiune pune în pericol drumul Georgiei către UE şi opreşte de facto procesul de aderare”, se mai arată în acelaşi proiect, în care i se cere guvernului de la Tbilisi „să asigure alegeri parlamentare libere şi corecte”.

Relații tensionate

Ambasadorul UE la Tbilisi, Pawel Herczynski, a declarat recent că relaţiile Georgiei cu Uniunea vor avea de suferit şi se va ajunge chiar la sancţiuni din partea Bruxellesului în caz că ţara se va îndepărta de democraţie.
Diplomatul a afirmat că Uniunea Europeană este dispusă să colaboreze cu orice guvern ales democratic în Georgia, după alegerile parlamentare din 26 octombrie, însă nu va accepta ca republica din sudul Caucazului să se transforme într-un „stat cu partid unic”, fără opoziţie politică.
„Deocamdată, există posibilitatea introducerii unor sancţiuni în viitor, dacă lucrurile merg într-adevăr rău cu alegerile”, a spus Herczynski în faţa unor jurnalişti.
UE a acordat anul trecut Georgiei statutul de candidată la aderare, primul pas către primirea în Uniune, însă relaţiile între Bruxelles şi Tbilisi s-au deteriorat brusc după ce partidul de guvernământ Visul Georgian a impus în mai o lege privind „agenţii străini”, criticată ca un indiciu al îndepărtării de Occident şi al apropierii de Rusia.
Ambasadorul a observat că reprezentanţii Uniunii nu s-au mai întâlnit cu guvernul georgian din iunie; el a menţionat atitudinea „neprietenoasă” a executivului din Georgia.

Herczynski a explicat că suspendarea dialogului a survenit după discuţii interne cu statele membre ale UE privind modul de abordare a „discursurilor anti-occidentale şi anti-europene” ale guvernului de la Tbilisi.

Suspendare temporară

Luna trecută, el declarase că UE ar putea lua în considerare suspendarea temporară a regimului de renunţare la vize pentru cetăţenii georgieni, dacă alegerile nu vor fi considerate libere, corecte şi paşnice.
Georgia, cu circa trei milioane de locuitori, fostă componentă a Uniunii Sovietice, a fost afectată anul acesta de o criză politică legată de o nouă lege conform căreia organizaţiile care primesc din străinătate peste 20% din finanţare sunt obligate să se înregistreze ca „agenţi de influenţă străină”.
Visul Georgian a argumentat că legea este necesară pentru protecţia suveranităţii naţionale, în timp ce criticii au susţinut că este autoritară şi de inspiraţie rusă. Timp de două luni, opoziţia a organizat cele mai mari proteste din ţară de după destrămarea URSS şi obţinerea independenţei în 1991, însă încercarea de a elimina actul normativ nu a reuşit, iar relaţiile Georgiei cu UE şi Statele Unite s-au deteriorat.

Tactică electorală

Parlamentul Georgiei a adoptat recent în ultimă lectură legea asupra „valorilor familiale şi protecţiei minorilor”, criticată de Uniunea Europeană şi de activişti drept un act normativ de restrângere a drepturilor comunităţii LGBT inspirat din legislaţia rusească.
Legea interzice „propaganda relaţiilor homosexuale şi a incestului” în instituţiile de învăţământ şi la emisiunile TV şi de asemenea oferă baza legală pentru interzicerea manifestaţiilor ce promovează relaţiile homosexuale, precum paradele „Pride”, şi a afişării drapelului curcubeu al comunităţii LGBT.
Interzicerea căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex, deja consfinţită în Constituţia Georgiei, este reafirmată în noua lege, care interzice şi schimbarea de sex pe cale chirurgicală. De altfel, sondajele efectuate în această ţară creştin-ortodoxă relevă o respingere largă a ideii căsătoriei între persoanele de acelaşi sex.
Preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili, o pro-europeană opozantă a guvernului condus de partidul Visul Georgian, a declarat că nu va promulga această lege. Dar partidul de guvernământ şi aliaţii săi au suficiente voturi în parlament pentru a anula veto-ul prezidenţial, la fel cum au procedat în cazul legii agenţilor străini, o altă lege criticată de UE şi descrisă de opoziţia georgiană şi de ONG-uri drept „lege rusească”, aceasta obligând mass-media şi ONG-urile finanţate din străinătate să-şi dezvăluie sursele externe de finanţare.
Activiştii susţin că noua lege este menită să atragă susţinerea populaţiei conservatoare înaintea alegerilor din 26 octombrie, în timp ce opoziţia acuză partidul Visul Georgian că se apropie de Rusia şi pune în pericol aderarea ţării la UE. La începutul lunii, criticând legea votată acum şi aflată atunci în dezbatere, Bruxellesul a estimat că aceasta „aduce atingere drepturilor fundamentale ale georgienilor şi riscă să sporească stigmatizarea şi discriminarea unei părţi a populaţiei”.

Sancțiuni americane

Statele Unite au anunţat recent un nou set de sancţiuni care îi vizează pe oficialii georgieni acuzaţi de reprimarea manifestaţiilor contra unei legi controversate referitoare la ”influenţa străină”, pe modelul unei legi ruse represive.
Aceste sancţiuni vizează mai ales doi înalţi funcţionari din Ministerul de Interne de la Tbilisi ”asociaţi cu reprimarea brutală a manifestanţilor paşnici şi a opozanţilor politici”, precum şi contra altor doi georgieni, indică un comunicat al Departamentului Trezoreriei american.
Este vorba despre Zviad Karazişvili şi unul dintre adjuncţii săi, Mileri Lagazauri. De asemenea, vor fi supuşi sancţiunilor doi lideri ai unei grupări extremiste.
”Rămânem îngrijoraţi de încălcările drepturilor omului şi de acţiunile antidemocratice din Georgia şi vom continua să avem în vedere acţiuni suplimentare ca răspuns la aceste încălcări”, a indicat secretarul de stat american Antony Blinken, într-un comunicat separat.

Legea rusă

Departamentul de Stat american impune, printre altele, restricţii de viză pentru peste 60 de oficiali georgieni şi membrii familiilor lor, ceea ce le interzice intrarea în SUA. Sancţiunile americane au drept efect îngheţarea eventualelor active ale acestor persoane în SUA şi orice tranzacţie financiară cu ele.
Statele Unite au suspendat un ajutor de peste 95 de milioane de dolari pentru Georgia ca urmare a ”acţiunilor antidemocratice” după adoptarea, în luna mai, a acestei legi controversate.
Conform acesteia, orice ONG sau organizaţie media ce primeşte din străinătate cel puţin 20% din finanţarea sa va fi obligată să se înregistreze ca ”organizaţie ce urmăreşte interesele unei puteri străine”.
SUA, Uniunea Europeană şi Regatul Unit au criticat la rândul lor legea, pe care opoziţia georgiană o numeşte ”legea rusă”, afirmând că a fost elaborată după modelul legii similare din Rusia care îi vizează pe opozanţii preşedintelui Vladimir Putin.
Partidul de guvernământ Visul Georgian susţine că scopul legii este o mai mare transparenţă, în timp ce criticii se aşteaptă ca legea să fie folosită pentru a opri fluxul acestor fonduri şi pentru a persecuta forţele prooccidentale.

Tactică oligarhică

Cel mai puternic om din Georgia, miliardarul Bidzina Ivanișvili, a sugerat că țara din Caucazul de Sud și-ar putea cere scuze populației din Osetia pentru războiul din 2008 cu Rusia, care a dus la recunoașterea de către Moscova a celor regiuni georgiene separatiste.

Moscova a recunoscut Osetia de Sud și o altă regiune separatistă, Abhazia, ca state independente după ce trupele ruse au respins o încercare a armatei georgiene de a recuceri Osetia de Sud în războiul de cinci zile în 2008. Cea mai mare parte a restului lumii continuă să recunoască însă aceste teritorii ca aparținând Georgiei.

Ivanișvili, un fost prim-ministru care este candidatul principal al partidului de guvernământ „Visul Georgian” la alegerile din 26 octombrie, a declarat că „regimul criminal” al fostului președinte Mikheil Saakașvili a declanșat războiul la ordinele unor puteri străine.

„Imediat după alegerile din 26 octombrie, cei care au instigat la război se vor confrunta cu justiția”, a declarat Ivanișvili, adăugând că georgienii își vor „cere scuze” apoi pentru război. El a vorbit în cadrul unui eveniment de campanie în orașul Gori, care a fost ocupat pentru scurt timp de trupele ruse în timpul războiului din 2008.

Păpușarul din umbră

În timpul mandatului de prim-ministru, din perioada 2012-2013, dar și apoi, acest oligarh secretos și-a exercitat influența în mare parte din spatele scenei și este descris de mulți georgieni drept „păpușarul” din umbră al țării, nota The Guardian despre Ivanișvili, într-un articol publicat în luna mai, pe fondul protestelor masive față de „legea rusească”. Introducerea acestei legi, anul acesta, a generat cele mai mari proteste de când Georgia și-a declarat independența, reprimate brutal de forțele de ordine.

Saakașvili ispășește o pedeapsă de șase ani de închisoare pentru abuz de putere și nu a putut fi contactat imediat pentru comentarii.

Partidul acestuia, Mișcarea Națională Unită (UNM), a transmis că afirmațiile lui Ivanșhvili sunt „o rușine națională” care servește intereselor Rusiei și consideră că declarația aparține unui „trădător”.

Georgia, o țară mică și muntoasă care și-a câștigat independența față de Uniunea Sovietică în 1991, este curtată de Occident, Rusia și China, iar mulți georgieni spun că țara se află la o răscruce de drumuri în perspectiva alegerilor de luna viitoare.

Osetia de Sud, situată la aproximativ 100 de kilometri nord de capitala georgiană Tbilisi, s-a desprins de Georgia într-un război din 1991-1992, în care au murit câteva mii de oameni. Populația de etnie georgiană din zonă a fost în mare parte expulzată din provincie.

Majoritatea celor care trăiesc acum în Osetia de Sud sunt etnic diferiți de georgieni. Ei spun că au fost absorbiți cu forța de Georgia în timpul regimului sovietic.

Strategie rusă

Rusia a ridicat joi restricţiile impuse vizelor pentru Georgia, acordând cetăţenilor acestei foste republici sovietice cu ambiţii prooccidentale dreptul de a lucra în Rusia. Măsura a fost anunţată cu două săptămâni înainte de alegerile parlamentare în care guvernul de la Tbilisi, condus de un partid care are tot mai multe dezacorduri cu Occidentul, îşi doreşte un al patrulea mandat.

Măsura anunţată de Moscova vine, de asemenea, după o declaraţie a ambasadorului Uniunii Europene în Georgia, făcută luna trecută, potrivit căruia blocul european va lua în considerare suspendarea regimului de liberalizare a vizelor pentru Georgia, în vigoare din 2017, dacă votul din 26 octombrie nu va fi liber şi corect.

Decretul publicat pe site-ul Kremlinului a eliminat o regulă care limita la 90 de zile vizitele fără viză ale georgienilor în Rusia şi a eliminat restricţiile care îi împiedicau să lucreze sau să studieze în Rusia fără viză.

Măsuri similare

În anul 2023, autoritățile de la Moscova au pus capăt unei condiţii de lungă durată ca toţi georgienii care doreau să viziteze Rusia să obţină viză, în ceea ce a fost văzut ca parte a unei apropieri între Moscova şi Tbilisi.

Cele două ţări nu au încă relaţii diplomatice oficiale după ce au purtat un scurt război în 2008, urmat de recunoaşterea de către Rusia a două regiuni separatiste georgiene ca state independente.

Partidul de guvernământ de la Tbilisi, Visul Georgian, a adoptat o atitudine tot mai anti-occidentală înainte de alegerile din 26 octombrie, acuzând ţările occidentale că încearcă să atragă Georgia într-un conflict cu Rusia.

Sondajele de opinie arată că Visul Georgian rămâne cel mai popular partid, dar a pierdut teren faţă de 2020, când a obţinut o majoritate parlamentară strânsă.

Oficialii ruşi au semnalat în mod repetat că doresc ca Visul Georgian să rămână la putere. Serghei Narîşkin, şeful serviciului rus de informaţii externe, a declarat recent că Moscova doreşte ca în Georgia să rămână la putere „forţe sănătoase, cu orientare naţională” şi a acuzat SUA de interferenţă în alegeri.

Război politic intern

Visul Georgian, partidul de guvernământ din Georgia, perceput ca având orientări proruse în ultima vreme, vrea să îşi continue încercările de a o demite pe preşedinta proeuropeană a ţării, Salome Zourabichvili, cu câteva săptămâni înainte de un scrutin parlamentar crucial.

„Majoritatea parlamentară a decis să iniţieze o nouă procedură de destituire” împotriva lui Zourabichvili, a declarat presei preşedintele Parlamentului georgian, Şalva Papuaşvili, membru al partidului de guvernământ Visul Georgian, în condiţiile în care Salomé Zourabichvili îşi încheie mandatul în trei luni, dar ea negociază cu partidele de opoziţie să o susţină pentru a câştiga un nou mandat.

„Mandatul lui Salome Zourabichvili se încheie în acest an, iar înlocuirea sa prin punere sub acuzare nu ar face decât să reducă acest mandat cu maximum o lună”, a arătat preşedintele Parlamentului. Potrivit acestuia, Salome Zourabichvili a încălcat legea recvent vizitând Bruxelles-ul, Franţa şi Germania fără acordul prim-ministrului.

Un nou mandat

Preşedinta de la Tbilisi, care are puteri limitate, este în opoziţie faţă de Visul Georgian, care are majoritatea în parlament şi conduce guvernul. Salome Zourabichvili încearcă să unească mişcările de opoziţie pentru ca acestea să câştige alegerile legislative din 26 octombrie. Recent, ea a anunţat consultări viitoare cu forţele de opoziţie, în ciuda diviziunilor lor istorice, pentru a găsi un candidat comun pentru postul de prim-ministru.

Situaţia politică din această ţară din Caucaz este tensionată. Partidul conservator Visul Georgian este acuzat de adversarii săi că se îndreaptă spre un autoritarism pro-rus şi că îndepărtează ţara de Uniunea Europeană.

Anul trecut, deputaţii partidului Visul Georgian au încercat deja, fără a obţine numărul necesar de voturi în Parlament, să o înlăture din funcţie pe Salome Zourabichvili, pe care o acuză că a călătorit în străinătate fără autorizaţia guvernului.

Salome Zourabichvili, în vârstă de 72 de ani, consideră că, dacă Visul Georgian câştigă alegerile parlamentare, ţara se va îndepărta şi mai mult de democraţie şi de Uniunea Europeană. „Avem un cvasi-referendum pentru a alege între Europa şi o întoarcere la un trecut rusesc incert”, a declarat ea săptămâna trecută într-un interviu acordat AFP, deşi s-a declarat „destul de optimistă” că tabăra sa va câştiga.

În iunie, partidele de opoziţie conduse de Salome Zourabichvili au aderat la o nouă platformă politică proeuropeană care solicită reforme profunde ale sistemelor electoral, judiciar şi de aplicare a legii.

Sondajele recente indică faptul că patru alianţe ale opoziţiei ar putea strânge suficiente voturi pentru a forma un guvern de coaliţie.

De la Tbilisi la Chișinău

Când a venit la putere în 2012, formaţiunea Visul Georgian a miliardarului Bidzina Ivanişvili a urmărit iniţial o politică liberală, pro-occidentală, înainte de a-şi schimba cursul în ultimii doi ani şi de a apăra poziţii tot mai opuse Occidentului. La rândul ei, Zourabichvili a fost aleasă preşedinte cu sprijinul Visului Georgian.

Conform mass-media de la Chișinău, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, – care se pregăteşte şi ea de alegeri în 20 octombrie –  a avut recent o convorbire telefonică cu preşedinta Georgiei, Salome Zourabichvili. În cadrul discuţiei, cele două şefe de stat au abordat pregătirile ambelor ţări pentru exerciţiile democratice importante din luna octombrie: alegerile prezidenţiale şi referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană în Moldova, precum şi alegerile parlamentare din Georgia. Preşedinta Maia Sandu a reiterat sprijinul ferm al Republicii Moldova pentru poporul georgian în lupta sa pentru democraţie şi aspiraţia de a deveni parte a marii familii europene.

Revenire politică

Fostul premier georgian Bidzina Ivanişvili, un miliardar care a făcut avere în Rusia şi este considerat ca având o influenţă politică uriaşă, a anunţat la începutul anului că revine în prima linie a politicii de la Tbilisi, după doi ani, înaintea alegerilor parlamentare din 2024 din această fostă republică sovietică.

Potrivit unui discurs postat online de partidul de guvernământ, Visul Georgian, Bidzina Ivanişvili, care a fondat acest partid în 2012, a spus că revine în politică din cauza situaţiei geopolitice „complicate” şi a ceea ce spune el că este eşecul opoziţiei de a trage guvernul la răspundere.

Se ştie în general că Ivanişvili este cel care trage sforile în guvern, în ciuda faptului că nu a avut nicio funcţie oficială de când a demisionat din funcţia de prim-ministru în 2013.

În discursul său, el a declarat că se află în contact regulat cu conducerea Georgiei şi a sugerat că va avea un rol activ în campania electorală în calitate de preşedinte de onoare al partidului Visul Georgian pe care l-a fondat.

Partidele de opoziţie îl acuză de mult timp pe Ivanişvili, care a făcut avere în Rusia în anii 1990, de loialitate faţă de Moscova, care încă mai consideră Caucazul de Sud ca fiind în sfera sa de influenţă.

Rusia este totuşi nepopulară în rândul georgienilor obişnuiţi, după ce a sprijinit separatiştii înarmaţi din regiunile separatiste proruse Abhazia şi Osetia de Sud, în anii 1990 şi din nou în 2008.

Atât Visul Georgian, cât şi Ivanişvili neagă orientarea către Rusia şi spun că sunt în favoarea aderării la Uniunea Europeană şi la alianţa militară NATO condusă de SUA. Bruxelles-ul solicită periodic „dezoligarhizarea” politicii interne și externe georgiene, o expresie despre care se consideră în general că se referă la Ivanişvili.

Oseția de Sud

Osetia de Sud și Abhazia sunt două regiuni separatiste din Caucaz, care au fost recunoscute de Rusia ca state independente, dar majoritatea țărilor lumii, inclusiv Georgia, le consideră parte integrantă a teritoriului georgian. Relațiile lor cu Rusia și Georgia sunt foarte complexe, marcate de conflicte militare, tensiuni etnice și influențe geopolitice majore.

Osetia de Sud este o regiune montană situată la nord de Georgia. În timpul perioadei sovietice, a fost o regiune autonomă în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Georgiene. După destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, tensiunile dintre etnicii georgieni și osetini au crescut, ducând la un război civil (1991-1992) între separatiștii din Osetia de Sud, susținuți de Rusia, și forțele guvernamentale georgiene.

Osetia de Sud a devenit un punct fierbinte în august 2008, când un conflict militar între Georgia și Rusia a izbucnit după ce Georgia a încercat să recâștige controlul asupra regiunii. Rusia a intervenit militar în favoarea separatiștilor din Osetia de Sud și a bombardat teritoriul georgian. Războiul a durat doar câteva zile, dar a avut consecințe majore, incluzând distrugerea semnificativă a infrastructurii georgiene.

După războiul din 2008, Rusia a recunoscut oficial Osetia de Sud ca stat independent, dar doar câteva alte țări au făcut același lucru. Rusia menține o prezență militară semnificativă în Osetia de Sud, inclusiv baze militare și forțe de securitate, consolidând controlul asupra regiunii. Osetia de Sud este dependentă economic și militar de Rusia.

Reduta abhază

Abhazia este o regiune aflată pe malul Mării Negre, cu o istorie complexă de tensiuni etnice între abhazi și georgieni. În timpul perioadei sovietice, a avut statut de republică autonomă în cadrul Georgiei. După destrămarea Uniunii Sovietice, Abhazia a încercat să se separe de Georgia, declanșând un război civil brutal în 1992-1993. Separatiștii abhazi, susținuți de Rusia și alte forțe externe, au câștigat controlul asupra regiunii, iar o mare parte a populației georgiene a fost expulzată.

După războiul din 1992-1993, Abhazia s-a autoproclamat independentă, dar Georgia și majoritatea comunității internaționale nu au recunoscut această independență. În 2008, în urma conflictului din Osetia de Sud, Rusia a recunoscut și Abhazia ca stat independent, întărind astfel influența sa geopolitică în Caucaz.

La fel ca în cazul Osetiei de Sud, Rusia menține o prezență militară importantă în Abhazia și este principalul susținător al regimului separatist. Rusia a investit masiv în infrastructura regiunii și a creat legături economice strânse. Abhazia depinde în mare măsură de ajutorul și protecția rusă, iar relația cu Moscova este una de subordonare în multe aspecte.

Atât Osetia de Sud, cât și Abhazia sunt considerate de Georgia teritorii ocupate. Tbilisi refuză să recunoască independența acestor regiuni și consideră intervențiile Rusiei drept o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Georgiei. Relațiile dintre Georgia și Rusia au fost extrem de tensionate după războiul din 2008, deși în ultimii ani s-au făcut mici progrese în normalizarea legăturilor economice și diplomatice.

Aspecte geopolitice

Georgia continuă să aibă o forță militară modernizată și susținută de parteneri occidentali, în special SUA și NATO, dar este mult mai mică și mai slab echipată decât armata rusă. Prezența forțelor ruse în Osetia de Sud și Abhazia reprezintă o amenințare constantă pentru securitatea Georgiei. Granițele acestor regiuni sunt puternic militarizate, iar ocazional apar tensiuni și incidente la linia de demarcație.

Relația dintre Rusia, Georgia, Osetia de Sud și Abhazia face parte dintr-un context geopolitic mai larg, în care Rusia își folosește influența în regiunile separatiste pentru a-și menține controlul în Caucaz și pentru a bloca extinderea influenței occidentale, în special a NATO. Georgia, pe de altă parte, încearcă să se apropie de Occident, inclusiv prin aspirațiile sale de aderare la NATO și Uniunea Europeană, ceea ce complică și mai mult dinamica regională. Această situație rămâne un punct sensibil al politicii externe ruse și al securității regionale în Caucaz.

Relații diverse

Relațiile dintre Georgia și vecinii săi – Armenia, Azerbaidjan și Turcia – sunt complexe, fiind influențate de factori istorici, geopolitici, economici și culturali. Fiecare dintre aceste relații are o dinamică distinctă, deși există și teme comune precum interesele regionale, comerțul și securitatea.

De pildă, Georgia și Armenia au o relație tradițional calmă, deși există provocări și sensibilități istorice și politice. Cele două țări împărtășesc o istorie comună de subjugare sub imperii străine, dar au și divergențe etno-religioase (georgienii sunt în principal ortodocși, în timp ce armenii sunt apostolici).

Relațiile dintre cele două state au fost caracterizate de o colaborare pragmatică, însă există anumite tensiuni în legătură cu minoritatea armeană din regiunea Samtskhe-Javakheti din Georgia, o zonă predominant locuită de etnici armeni. În plus, Georgia s-a poziționat mai aproape de Vest și NATO, în timp ce Armenia a rămas un aliat apropiat al Rusiei, ceea ce complică relațiile.

Georgia este crucială pentru Armenia din punct de vedere comercial, deoarece aceasta din urmă este izolată de Turcia și Azerbaidjan. Tranzitul de bunuri și energie prin Georgia este vital pentru Armenia, mai ales în condițiile blocadei turco-azere.

Relațiile culturale sunt destul de apropiate, cele două popoare împărtășind o istorie îndelungată de coexistență, dar fără conflicte majore deschise. Cu toate acestea, există unele sensibilități în ceea ce privește moștenirea culturală și istorică, mai ales în ceea ce privește controlul asupra bisericilor și mănăstirilor armene din Georgia.

Axa Baku-Tbilisi

Relațiile dintre Georgia și Azerbaidjan sunt, în general, strânse și prietenoase, cu accent pe colaborarea economică și energetică.

Georgia și Azerbaidjan au dezvoltat o relație solidă, mai ales după independența lor din 1991. Cele două țări cooperează în principal în domeniul energiei și transportului. Azerbaidjanul joacă un rol important în economia Georgiei, în special prin investiții în proiecte de infrastructură și energie. Georgia servește drept țară de tranzit pentru petrolul și gazele naturale azere care ajung în Europa, prin intermediul conductelor Baku-Tbilisi-Ceyhan și Baku-Tbilisi-Erzurum.

Azerbaidjanul este unul dintre cei mai mari investitori în Georgia și partener comercial important. Proiectele energetice regionale comune (de exemplu, conductele de petrol și gaz) sunt esențiale pentru prosperitatea ambelor țări.

Există o minoritate etnică azeră semnificativă în Georgia, în special în regiunile Kvemo Kartli și Kakheti. Relațiile sunt, în general, pașnice, deși au existat ocazional tensiuni legate de drepturile minorităților și chestiuni de proprietate funciară.

Ankara-Tbilisi, relații cordiale

Relațiile dintre Georgia și Turcia sunt printre cele mai strânse din regiune. Ambele țări au un interes comun în stabilitatea regională și dezvoltarea economică. Turcia este unul dintre cei mai apropiați parteneri ai Georgiei, susținând în mod activ aspirațiile acesteia către integrarea euro-atlantică și cooperând strâns pe probleme de securitate regională. Ambele țări sunt membre ale Organizației de Cooperare Economică a Mării Negre (BSEC) și participă la diverse inițiative regionale.

Ankara este unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Georgiei, iar investițiile turcești în infrastructură, turism și energie au contribuit semnificativ la economia georgiană. În plus, porturile georgiene de la Marea Neagră joacă un rol important în comerțul bilateral și regional. De asemenea, Georgia servește ca un coridor important pentru resursele energetice din Azerbaidjan și Asia Centrală către Turcia și Europa.

elațiile culturale sunt marcate de o colaborare prietenoasă, deși există o anumită tensiune legată de moștenirea otomană și de tratamentul minorității musulmane din Georgia, mai ales din zona Adjaria. Cu toate acestea, vizitele frecvente și fluxurile de turiști din Turcia în Georgia contribuie la consolidarea legăturilor între cele două țări.

Relațiile externe ale Georgiei cu Armenia, Azerbaidjan și Turcia sunt, în general, caracterizate de pragmatism și cooperare economică. Georgia a încercat să echilibreze interesele economice și politice în aceste relații, menținând câțiva ani o orientare fermă către Occident, în special NATO și Uniunea Europeană. Alegerile din 26 octombrie vor influența decisiv viitorul fostei republici sovietice din Caucaz pentru o generație.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri