În aceste zile dominate de evenimentele din Israel, Ucraina se confruntă mai mult ca oricând cu riscul de a nu beneficia de ajutoarele vitale americano-occidentale pentru susținerea conflictului cu Federația Rusă.

Situație complexă

După declanșarea conflictului, promisiunea Washington-ului pentru Kiev a fost de sprijin necondiționat, la care Uniunea Europeană s-a raliat însă, din nefericire pentru Ucraina, formula „atâta timp cât este nevoie”, pare că și-a atins limitele. Problema este mai complexă fiind legată de luptele politice din Statele Unite, în contextul alegerilor prezidențiale de anul viitor, Administrația Joe Biden trebuind să facă față cererilor de supraveghere sporită a ajutorului acordat Ucrainei din partea cercurilor politice americane, în special din partea Partidului Republican.

În plus, la situația din Statele Unite se adaugă obstacolele din Uniunea Europeană care s-a angajat, la presiunile SUA, la ajutoare consistente dar care stă pe un teritoriu nesigur din cauza creșterii forțelor politice suveraniste care se opun finanțării cu bani europeni ai conflictului ruso-ucrainean.

Deloc întâmplător, în acest context, guvernul american a reiterat Ucrainei necesitatea unor serii de reforme urgente în agenţiile sale anticorupţie, sistemul de justiţie şi în sectorul de securitate, prin intermediul unei scrisori al cărei conţinut a fost publicat de Ukrainska Pravda. Scrisoarea, confirmată și de Ambasada SUA la Kiev, denumită „Reforme legate de condiţiile privind asistenţa SUA” cuprinde o listă de reforme, prezentate ca „fiind necesară să fie pusă în aplicare” pentru ca Ucraina „să poată primi în continuare asistenţă militară din partea SUA”.

Lista stabileşte termene impuse Kievului, destul de strânse, între minim trei luni şi maxim un an şi jumătate și a fost trimisă de consilierul adjunct pentru securitate naţională al Casei Albe, Mike Pyle, preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, premierului ucrainean Denis Şmîgal precum şi Platformei de coordonare a donatorilor, înfiinţată de G7 în vederea sprijinirii coordonate a Ucrainei.

Reforme urgente

Cele mai urgente reforme, ce trebuie realizate în maxim trei luni, solicită clarificarea funcţiilor şi îmbunătăţirea criteriilor de selecţie pentru Procuratura Anticorupţie, în conformitate cu recomandările Fondului Monetar Internaţional (FMI), şi consolidarea Oficiului Naţional Anticorupţie cu mai mulţi agenţi.

De asemenea, Ucraina trebuie să îşi oblige funcţionarii publici să-şi facă publice averile în mai puţin de 90 de zile precum și numirea judecătorilor de la Curtea Supremă în conformitate cu cerinţele UE.

Printre priorităţile sensibile în scrisoare se remarcă cele vizând Ministerul Apărării căruia i se solicită refacerea proceselor în domeniul achiziţiilor de armament şi altor tipuri de materiale într-o manieră care să reflecte standardele NATO de transparenţă iar Kievului i se cere transparenţă şi control civil în domeniul apărării.

De asemenea, Ucraina trebuie, în termen de un an şi jumătate, să reducă funcţiile principalei sale agenţii de contrainformaţii Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), să o modernizeze la standarde occidentale iar autorităţile civile trebuie să asigure control asupra acestei structuri.

Casa Albă cere, de asemenea, reforme în sectorul energetic şi în administrarea întreprinderilor de stat. Trimiterea acestei scrisori şi scurgerea ei către mass-media a fost interpretată de mulţi în Ucraina ca un semnal de alarmă pentru administraţia preşedintelui Zelenski, care trebuie să ia măsuri concrete în direcţia statului de drept.

Ambasada Statelor Unite la Kiev a publicat, la rându-i, la 25 septembrie 2023, un Comunicat de presă în care se amintește faptul că parte a unui dialog viitorul succes al Ucrainei depinde de o listă propusă de reforme prioritare oferită ca bază pentru consultări cu Guvernul Ucrainei și cu partenerii cheie, ca parte a sprijinului occidental de durată pentru Ucraina și eforturile acesteia de a se integra în Europa, un obiectiv pe care Statele Unite îl sprijină cu fermitate. Scopul efortului este de a stabili prioritățile și consolidarea pașilor de reformă cu Ucraina în părțile sale cheie.

De altfel, nu doar Statele Unite au condiționat ajutorul de demararea unor reforme profunde, deoarece, încă din vară, în Declarația comună de sprijin pentru Ucraina din 12 iulie 2023, liderii Grupului celor Șapte (G7) și președinții Consiliului European și ai Comisiei Europene au cerut Ucrainei ,,să contribuie pozitiv la securitatea partenerilor și la consolidarea măsurilor de transparență și responsabilitate în ceea ce privește asistența partenerilor, continuarea implementării reformelor în domeniul aplicării legii, judiciar, anticorupție, guvernanței corporative, economice, sectorului de securitate și managementului de stat, care subliniază angajamentele sale față de democrație, statul de drept, respectarea drepturilor omului și a libertăților mass-media și economie pe o cale durabilă.

De asemenea, s-a subliniat avansarea reformelor și modernizării apărării, inclusiv prin consolidarea controlului civil democratic asupra armatei și îmbunătățirea eficienței și a transparenței în instituțiile și industria de apărare din Ucraina. Această cerință a Occidentului vine pe fondul acuzațiilor legate de suspiciunea de corupție în rândurile armatei ucrainene, prin revânzarea de armament către terțe părți.

Liderii europeni au declarat la summitul Comunității Politice Europene desfășurat la Granada, în Spania, pe 5 octombrie 2023, că blocul celor 27 de națiuni nu va putea înlocui pe deplin sprijinul SUA pentru Ucraina, dar au exprimat speranța că SUA vor ajunge în curând la un acord pentru a oferi asistență suplimentară.

Deloc liniștitor pentru Kiev, liderii europeni au spus de mai multe ori că nu pot înlocui pe deplin sprijinul SUA pentru Ucraina, pe măsură ce nevoile de finanțare cresc iar presiunile electorale din partea partidelor care au preluat mesaje împotriva politicilor de sprijin european pentru Ucraina pun în pericol actualele ecuații politice din statele membre. Riscul de a pierde alegerile dau fiori actualilor lideri din statele membre UE iar Ucraina ar putea să aibă de pierdut din acest punct de vedere.

Întrebat de sprijinul vital acordat de Statele Unite, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell a răspuns tranșant: „Cu siguranță că Europa nu poate înlocui SUA”.

Aceste declarații dinspre Occident și evoluțiile tulburi din lumea politică americană, combinate cu noua problemă din Orientul Mijlociu către care America pare că își îndreaptă atenția, la care se adaugă eșecul contraofensivei, nu pot fi de bun augur pentru Ucraina.