Nikolai Markarov, seful Statului Major al Fortelor Armate ale Federatiei Ruse

La 4 februarie, ziua in care presedintele Romaniei anunta ca CSAT a raspuns invitatiei presedintelui SUA de a participa la sistemul antiracheta american, la Istanbul  se reuneau cei 28 ministri ai Apararii din statele NATO. Pe agenda de lucru se aflau si planurile de extindere catre Europa de Est si Orientul Mijlociu  a unui sistem de  rachete interceptoare de anvergura mondiala. “Afganistanul si apararea antiracheta sunt exemple ale noilor prioritati pe care seful Pentagonului, Robert Gates, vrea sa se concentreze NATO”, transmitea “Bloomberg News”.
La 5 februarie la Moscova se anunta ca presedintele Medvedev a adoptat doctrina militara a Rusiei.
La 6 februarie, comentariile din presa rusa remarcau  ca  potrivit noii doctrine, extinderea in continuare a NATO si instalarea unui scut antiracheta american reprezinta principale amenintari la adresa securitatii Rusiei.
La 7 februarie, analistul rus Vladimir Radiuhin scria in ziarul “The Hindu”  ca “noua doctrina de aparare a fost publicata la o zi dupa ce Romania a anuntat intentia sa de a desfasura rachete interceptoare US in cadrul unui scut global de rachete caruia Rusia i se opune energic”.
La 8 februarie, agentia Xinhua transmitea: “Analistii apreciaza ca decizia romaneasca a venit intr-un moment crucial, in care Washingtonul si Moscova sunt pe punctul de a semna un document  succesor al Tratatului START I. Ca urmare, masura poate bulversa relatiile Rusia-SUA”.
La 9 februarie, seful Statului Major al Fortelor Armate ale Federatiei Ruse, Nikolai Markarov, avertiza ca “dezvoltarea si instalarea scutului antiracheta sunt indreptate impotriva Federatie Ruse”
La 10 februarie, un inalt oficial polonez sosea la Washington  pentru a discuta desfasurarea iminenta de rachete antibalistice Patrriot (PAC-3) si, in aceeasi zi, MAE al Ucrainei  informa ca,”tara vecina a Romaniei, nu putem accepta ca planurile SUA de desfasurare a scutului antiracheta in proximitatea frontierei noastre sa treaca neobservate, mai ales daca unele elemente urmeaza a fi bazate in Marea Neagra”. Si tot la 10 februarie,  presa anunta ca “Republica Ceha discuta cu Administratia Obama instalarea unui centru de comandament pentru proiectul de aparare antiracheta modificat al SUA”.
La 11 februarie, ambasadorul Chinei la Moscova declara presei ca tara sa “este preocupata de planurile care ar putea perturba echilibrul strategic si stabilitatea acutala” si ca “desfasurarea unei aparari antiracheta mondiala  afecteaza eforturile internationale pentru a opri proliferarea nucleara”.
La 12 februarie, premierul bulgar Boiko Borisov anunta convorbiri cu SUA pentru instalarea de elemente ale sistemului antiracheta american pe teritoriul Bulgariei.
Dupa aceasta sapatamana  incarcata de declaratii si comentarii  ce se inscriu  mai degraba in logica razboiului rece, dar si de rezerve publice (NATO, UE) sau taceri  semnificative (statele vesteuropene, Turcia), partile implicate sau doar interesate par sa fi trecut la o abordare mai calma, mai pragmatica. La inceputul lunii aprilie Rusia si SUA urmeaza sa finalizeze acordul START II iar in acest context problema sistemului american antiracheta in Europa trebuie sa-si gaseasca o solutionare rapida.