Georgia reprezintă unul dintre statele cele mai vulnerabile la influența Moscovei, iar acest lucru pune în pericol parcursul european al micului stat caucazian. După alegerile palamentare urmează alegerile pentru funcția prezidențială, iar rezultatul va avea un efect puternic asupra orientării geopolitice de la Tbilisi.

De la dizolvarea Uniunii Sovietice în 1991, Rusia a fost implicată în dispute teritoriale cu mai multe state post-sovietice, adesea legate de conflictele etnice mai ample. Unul dintre cele mai semnificative evenimente a avut loc în august 2008, când tensiunile dintre Georgia și regiunea separatistă Osetia de Sud, susținută de Rusia, au escaladat într-un război deschis. La 1 august, forțele osetiene au început să bombardeze sate georgiene, iar armata georgiană a intervenit în forță .

Rusia a acuzat Georgia de comiterea unui „genocid” împotriva Osetiei de Sud și a lansat o invazie de amploare a Georgiei pe 8 august. Această operațiune, descrisă de Rusia drept „impunerea păcii”, a implicat atacuri terestre, aeriene și navale, extinzându-se dincolo de zonele de conflict în teritoriile georgiene necontestate. Pe 26 august 2008, președintele rus Dmitri Medvedev a recunoscut oficial Abhazia și Osetia de Sud ca state independente, decizie respinsă de majoritatea comunității internaționale.

Pe lângă controlul de facto asupra unei părți a Georgiei, Rusia păstrează și o puternică influență politică la Tbilisi. Comisia electorală națională a Georgiei a declarat la sfârșitul lunii octombrie că o renumărare parțială a voturilor a confirmat că partidul aflat la guvernare, Visul Georgian, a câștigat alegerile parlamentare contestate din țară. Partidele de opoziție pro-occidentale au acuzat Rusia de interferențe electorale și au refuzat să recunoască rezultatele alegerilor.

În urma renumărării parțiale a voturilor, oficialii electorali au confirmat victoria partidului aflat la guvernare, în ciuda acuzațiilor de încălcări ale normelor electorale aduse de opoziție. Washingtonul și Bruxellesul au cerut investigații cu privire la aceste nereguli. Georgia a fost cuprinsă de incertitudine politică după alegerile parlamentare, opoziția pro-occidentală afirmând că voturile au fost „furate” de partidul Visul Georgian și respingând rezultatele alegerilor.

Președintele pro-european Salome Zurabișvili, aflată în conflict cu partidul aflat la guvernare, a declarat rezultatele alegerilor „ilegale”, susținând că acestea au fost influențate de o „operațiune specială rusă”. Comisia electorală centrală a informat agenția AFP că renumărarea, efectuată la aproximativ 12% dintre secțiile de votare, reprezentând 14% din voturi, nu a dus la o schimbare semnificativă a rezultatelor oficiale anunțate anterior.

Observatori internaționali, Uniunea Europeană și Statele Unite au denunțat neregulile electorale și au cerut o investigație completă independentă. Ministerul de Interne al Georgiei a anunțat că două persoane au fost arestate pentru presupuse fraude electorale la o secție de votare dintr-o provincie, în timp ce procurorii au deschis 47 de dosare penale legate de presupuse încălcări electorale.

Bidzina Ivanișvili, liderul și fondatorul partidului politic Visul Georgian, a anunțat candidatura fostului fotbalist Mikheil Kavelashvili pentru funcția de președinte al Georgiei. Această nominalizare vine într-un context politic complex, având în vedere că Kavelashvili a fost anterior membru al partidului Visul Georgian, dar a părăsit formațiunea pentru a co-fonda partidul Puterea Poporului, cunoscut pentru pozițiile sale critice față de Occident.

Kavelashvili a declarat că obiectivul său principal, dacă va fi ales, este de a asigura respectarea cadrului constituțional de către instituția prezidențială. Aceasta ar marca o schimbare majoră în rolul președinției, în special având în vedere contextul politic tensionat dintre guvern și opoziție.

Pentru prima dată în istoria Georgiei, președintele va fi ales indirect, prin votul unui colegiu electoral format din 300 de membri, marcând o tranziție față de sistemul anterior de vot popular direct. Actualul mandat al președintelui, deținut de Salome Zurabișvili, urmează să se încheie în decembrie 2024, aceasta fiind ultima șefă de stat aleasă prin vot direct.

Mikheil Kavelashvili este cunoscut pentru declarațiile sale dure și anti-occidentale. În septembrie, acesta a calificat opoziția drept o „coloană a cincea” care ar încerca să submineze pacea în Georgia la ordinele „administrației americane și ale unor senatori”. În luna iunie, el a acuzat congresmeni americani de planificarea unei revoluții violente directe, un plan pentru ,,ucrainizarea Georgiei”. Alegerea sa în funcția de președinte este aproape sigură, având în vedere dominația partidului Visul Georgian în colegiul electoral, format din membri ai parlamentului și reprezentanți ai administrației locale.

Deși Georgia a fost tradițional una dintre cele mai pro-occidentale țări emergente din fostul spațiu sovietic, în ultimii ani, partidul Visul Georgian a aprofundat relațiile cu Rusia. În același timp, acesta a fost acuzat de opoziție că manifestă tendințe autoritare, ceea ce a alimentat îngrijorările cu privire la viitorul democratic și orientarea geopolitică a țării.