În 2025 urmează să fie organizate alegeri legislative în Republica Moldova, iar Moscova pare dispusă de a folosi orice instrument din domeniul războiului hibrid pentru a destabiliza situația internă de la Chișinău, care eventual să poată genera și câștiguri de capital electoral pentru partidele moldovenești rusofile.

Republica Moldova se confruntă cu una dintre cele mai dificile provocări energetice din istoria sa recentă, generată de tensiunile geopolitice și de refuzul Rusiei de a continua livrările de gaze naturale prin Ucraina. Într-un efort de a evita o criză umanitară și economică, autoritățile de la Chișinău au anunțat o serie de măsuri drastice, menite să reducă consumul de energie, să diversifice sursele de aprovizionare și să gestioneze riscurile cauzate de întreruperea livrărilor de gaze.

Pentru a gestiona criza energetică, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat instituirea stării de urgență pentru 60 de zile, începând cu 16 decembrie. Aceasta oferă guvernului posibilitatea de a lua măsuri rapide, cum ar fi achiziționarea energiei din surse externe, chiar și la prețuri mai mari, și raționalizarea consumului de electricitate. De asemenea, autoritățile pot simplifica procedurile administrative pentru a asigura aprovizionarea cu resurse energetice în timp util.

Un aspect major al crizei energetice din Moldova îl reprezintă dependența sa de energia electrică generată în regiunea separatistă Transnistria. Acolo, gazele naturale rusești sunt utilizate pentru a produce energie electrică la costuri reduse, care este apoi furnizată regiunilor controlate de guvernul de la Chișinău. Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a apelat la toate părțile implicate pentru a preveni o criză majoră, însă tensiunile persistă.

Pe fondul anunțului că Gazprom va înceta furnizarea de gaze naturale prin Ucraina la 31 decembrie, guvernul Republicii Moldova a aprobat o serie de măsuri menite să reducă consumul de energie cu cel puțin 30%. Acestea includ limitarea iluminatului stradal, oprirea scărilor rulante în clădiri publice și comerciale și ajustarea programului de lucru pentru întreprinderile mari consumatoare de energie. Premierul Dorin Recean a subliniat importanța solidarității populației în aceste momente dificile, îndemnând la responsabilitate în utilizarea resurselor energetice.

Totodată, exporturile de electricitate vor fi limitate în intervalul 06:00-23:00 pentru a asigura un consum echilibrat pe plan intern. Aceste măsuri vin în sprijinul unui efort mai amplu de a utiliza eficient toate capacitățile interne de producție energetică, precum și de a promova energia regenerabilă.

Premierul Dorin Recean a acuzat Rusia de utilizarea energiei ca armă politică, subliniind că populația din regiunea transnistreană este transformată în „ostatică” de către Gazprom. În același timp, Chișinăul a respins orice pretinse datorii față de compania rusească, dovedite invalide printr-un audit internațional. Autoritățile moldovene au anunțat că vor analiza toate opțiunile legale, inclusiv arbitrajul internațional, pentru a-și proteja interesele naționale și pentru a cere despăgubiri pentru pierderile economice cauzate de deciziile Kremlinului.

Pe termen scurt, Moldova își va asigura o parte semnificativă a necesarului energetic prin importuri din România. Energocom, compania de stat responsabilă de achizițiile energetice, a semnat un nou contract cu Nuclearelectrica pentru a cumpăra în primul trimestru din 2025 100 MW de energie electrică produsă la centrala nucleară de la Cernavodă. Acesta reprezintă un volum de trei ori mai mare decât cel contractat în decembrie 2024, fiind furnizat la un preț plafonat de guvernul român.

În paralel, Moldova continuă să promoveze investițiile în energia regenerabilă, sprijinind întreprinderile care dezvoltă proiecte în domeniul fotovoltaic și eolian. Premierul Recean a declarat că aceste investiții reprezintă o oportunitate de a reduce dependența de resursele energetice convenționale, transformând criza actuală într-un punct de plecare pentru o tranziție energetică sustenabilă.

Criza energetică are implicații majore asupra economiei și societății moldovene. În lipsa gazului rusesc, autoritățile estimează cheltuieli suplimentare de aproximativ 400 de milioane de euro anual pentru acoperirea necesarului de energie. În același timp, întreprinderile sunt încurajate să-și ajusteze procesele de producție pentru a reduce consumul în orele de vârf, iar guvernul lucrează la un program de compensații destinat mediului de afaceri, similar celui deja implementat pentru populație.

Pe termen lung, Moldova își propune să dezvolte o infrastructură energetică independentă, care să reducă vulnerabilitățile actuale. Premierul Recean a anunțat că, până la sfârșitul anului 2025, țara ar trebui să dispună de capacități de aprovizionare cu energie care să nu depindă de Rusia sau de regiunea transnistreană.

Criza energetică din Moldova reflectă deficiențele sistemice neglijate de decenii în regiune și dependența statelor mici de cele mari care au acces la resurse semnificative. Cu toate acestea, autoritățile de la Chișinău demonstrează o abordare proactivă și responsabilă, luând măsuri imediate pentru a proteja populația și economia, în timp ce construiesc un sistem energetic mai rezilient.