Toamna anului 2024 a fost un adevărat test de rezistență pentru democrația Republicii Moldova, marcând o intensificare fără precedent a acțiunilor hibride rusești menite să destabilizeze țara. Dincolo de protestele plătite, propaganda agresivă și valurile de dezinformare, rețeaua controlată de Ilan Șor, în complicitate cu serviciile secrete ruse, a pus în mișcare un plan sofisticat de cumpărare la bucată a voturilor.

Banii veneau în țară atât cash, cât și prin transferuri bancare. Inovația-cheie a fost utilizarea aplicației PSB Bank, care a devenit rapid canalul principal pentru pomparea surselor financiare ilegale. Doar în lunile septembrie și octombrie, prin această platformă au intrat în Republica Moldova peste 39 de milioane de dolari. Pentru a accesa aplicația, era nevoie doar de un număr de telefon, un VPN și un instructaj scurt de utilizare.

Poliția a reușit să destructureze 97 de grupe care aveau drept obiectiv instruirea persoanelor pentru a utiliza aplicația PSB Bank. La acea etapă, forțele de ordine au documentat peste 1,4 milioane de tranzacții și aproximativ 140.000 de numere unice. „Când vorbim despre acestea peste 138 de mii de numere unice care au beneficiat, nu înseamnă că ne referim la atâtea persoane. Aceste persoane de contact care ne sunt cunoscute transmiteau transferurile de pe contul său și pentru alți membri”, declarase șeful Inspectoratului General de Poliție, Viorel Cernăuțeanu. Reprezentanții forțelor de ordine desfășuraseră peste 800 de percheziții la nivel național, 380 de măsuri speciale de investigație, iar cel puțin 28 de persoane au fost reținute. Valoarea bunurilor și a banilor sechestrați a depășit 50 de milioane de lei moldovenești.

Tema corupției electorale a trecut în plan secund după turul doi al alegerilor prezidențiale. Factorul determinant al schimbării agendei publice de dezbatere nu a fost abandonarea subiectului, ci o nouă criză energetică generată de Gazprom. În urma unei vizite la Sankt Petersburg a ministrului Energiei, Victor Parlicov, a devenit evident că gigantul rus nu va mai livra gaze în stânga Nistrului.

După mai bine de cinci luni de aparentă liniște, tema corupției electorale a revenit în forță pe agenda publică a Republicii Moldova. Pe 19 martie, deputatul Alexandr Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupere pasivă, dar și pentru implicarea în pregătirea și acceptarea finanțării unui partid politic din partea unui grup criminal organizat. La scurt timp, pe 31 martie, a urmat condamnarea deputatei Irina Lozovan, care a primit o pedeapsă de 6 ani de închisoare în regim închis, pentru aceleași acuzații legate de finanțarea ilegală a unui partid politic.

Ambii politicieni au părăsit anterior rândurile Partidului Socialiștilor, alegând să se alăture formațiunilor controlate de Ilan Șor. Deși au fost condamnați, aceștia au reușit să se refugieze în regiunea transnistreană, conform datelor prezentate de poliția Republicii Moldova. În cazul lui Alexandr Nesterovschi, Serviciul de Informații și Securitate a prezentat imagini video în care acesta a fost evacuat cu ajutorul ambasadei ruse în stânga Nistrului.

Pe 25 martie, a fost arestată bașcana regiunii autonome Găgăuzia, Evghenia Guțul, fiind suspectată de finanțarea ilegală a propriei campanii electorale din cadrul alegerilor locale din 2023, precum și de falsificarea documentelor. Potrivit acuzațiilor, ea ar fi ascuns donații în valoare de 370.000 de lei, provenite din surse interzise de lege. La data de 9 aprilie, instanța a decis plasarea acesteia în arest la domiciliu.

În cadrul unui briefing de presă susținut pe 15 aprilie, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a oferit noi detalii despre amploarea fenomenului de corupere a alegătorilor din toamna anului 2024. Potrivit acestuia, peste 6.000 de persoane au fost sancționate contravențional pentru implicarea în schema de cumpărare a voturilor. Sumele aplicate ca amendă variază între 25.000 și 37.500 de lei moldovenești. De altfel, încă din luna decembrie 2024, Centrul Național Anticorupție anunțase că valoarea totală a amenzilor aplicate depășise 10 milioane de lei. Doar 3% dintre cele 6.000 de procese-verbale întocmite au fost contestate, ceea ce reflectă preferința celor sancționați de a achita amenda în termen de 72 de ore – beneficiind astfel de o reducere – și faptul că avocații nu dispun de temeiuri solide pentru a contesta deciziile. Este important de menționat că mai mulți activiști din cadrul blocului „Victorie” – precum și unii candidați la alegerile prezidențiale din toamnă, printre care Victoria Furtună – au lansat apeluri publice, încurajând cetățenii amendați să li se adreseze pentru asistență juridică gratuită în astfel de cazuri.

„Este straniu că anume acele persoane care formulau întrebări de ce la aceea zarvă de anunț la ce 140.000 de mii, CNA a reușit să documenteze doar câteva mii. Unde am spus la aceea etapă. Se așteaptă dejugarea informațiilor din cadrul cauzelor penale și vor fi documentați toți. Deci, se demonstrează că de fapt nu s-a manipulat din partea instituțiilor de drept. A fost informația. S-a asigurat procesul legal corespunzător care să asigure acel proces echitabil, corect pentru toți cetățenii”, a subliniat șeful IGP.

În același timp, Viorel Cernăuțeanu, a remarcat că persoanele vizate se împart în 3 categorii:

• cei care colaborează cu poliția;
• cei care recunosc vina și solicită să fie sancționați prin procedura simplificată;
• cei care refuză colaborarea și care, în multe cazuri, au coordonat acțiunile la nivel local.

Tot mai mulți reprezentanți ai blocului „Victorie”, susținători și afiliați ai lui Ilan Șor, încearcă să descurajeze colaborarea cetățenilor cu autoritățile. Aceștia îndeamnă persoanele vizate în anchetele privind coruperea alegătorilor să nu coopereze cu poliția, prezentând acțiunile organelor de drept în calitate de instrumente represive ale guvernării de la Chișinău împotriva opoziției și a cetățenilor.

În realitate, această retorică urmărește un scop clar: reducerea capacității autorităților de a aduna probe împotriva celor care au pus la cale și au coordonat întreaga schemă de corupție electorală. În cadrul acestei ample investigații, poliția se bazează pe probe colectate în baza acțiunilor speciale de investigații și nu în baza unor zvonuri sau declarații a unor persoane, cum se speculează în spațiul online.

Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a subliniat în mod clar că obiectivul organelor de drept nu este sancționarea în masă a populației, ci combaterea și prevenirea unui fenomen periculos care riscă să se repete la următoarele alegeri. Mai mult decât atât, persoanele care aleg să coopereze cu forțele de ordine pot fi scutite de sancțiuni, o măsură menită să încurajeze transparența și responsabilitatea civică.