Noua Constituţie în Ucraina: Pro şi Contra

, , , ,
 
Presedintele Ucrainei, Piotr Poroshenko, lanseaza ofensiva constitutionala

Presedintele Ucrainei, Piotr Poroshenko, lanseaza ofensiva constitutionala

La începutul lunii iulie, Parlamentul Ucrainei a votat pentru începutul discuţiilor cu privire la textul noii constituţii ucrainene propuse de preşedintele Petro Poroşenko. Începând cu 27 iulie proiectul se va discuta în Curtea Constituţională a Ucrainei. Dacă părerea acesteia va fi pozitivă, deputaţii iarăşi îl vor prelua deja pentru ca să-l voteze drept legea.
Ucraina se simte mai degrabă nevoită de a-şi modifica constituţia, decât cu adevărat o vrea. În urma Acordului din Minsk, pe care ucrainenii l-au semnat cu reprezentanţii UE şi Rusiei, Ucraina se obliga de a începe reforma administrativă pentru a oferi mai multe drepturi regiunilor, inclusiv Donbasului. Reforma trebuia să se incadreze într-o modificare generală a constituţiei, pentru a elimina disproporţia puterilor între preşedinte, guvern şi parlament, pentru a schimba sistemul juridic ş.a.m.d. Separatiştii din Doneţk şi Luhansk cereau şi ei schimbări esenţiale – un statut special pentru regiuni ocupate din Donbas.

Versiune prezidentiala

Astfel, Poroşenko pe 15 iulie a intrat în parlament cu propria lui versiune a legii principale. O pregătea Comisia constituţională din 58 de reprezentanţi. Totodată, nu a fost nicio discuţie în societate cu privire de cum trebuie să arate noul text al documentului. În general, în Ucraina se spune că această comisie este pe deplin supusă preşedintelui şi administraţiei acesteia. Adică, este doar o faţadă a acţiunilor voluntare ale şefului statului.
Proiectul a stârnit scandalul. În primul rând a fost prezentată numai partea care ţinea de aşa-numită decentralizare. Preşedintele declară că alte părţi vor fi propuse parlamentului pentru discuţii după ce va fi votată partea întâi. Conform lui Poroşenko, această este absolut necesară pentru oprirea războiului şi soluţionarea problemei Donbasului. Trebuie aprobată până la sfârşitul lui octombrie 2015, adică înaintea alegerilor locale. Însă, furia deputaţilor a provocat-o modul în care a fost prezentată, fără niciun fel de discuţii şi informaţii. Mai ales, peste noapte a apărut şi fraza despre statutul Donbasului, care s-a aflat la principii de tranziţie. Este vorba despre faptul că Poroşenko vrea ca statutul teritoriilor respective să fie prevăzut de o lege specială, ceea ce este şi trecut în textul constituţiei. Or, pentru asemenea lege este nevoie doar de 226 de voturi, în timp ce pentru introducerea modificărilor în constituţie – respectiv, 300 de voturi. Fracţiunea liberalilor din „Samopomich”, dar şi Partidul Radical al lui Oleh Liaşko au votat împotriva proiectului, în timp ce Blocul de opoziţie l-a susţinut. Preşedintele i-a numit făţiş pe aliaţii lui din coaliţie drept trădători care i-au „băgat cuţit în spate”.

Statut controversat

Statutul special pentru Donbas a stârnit nemulţumiri la majoritatea intelectuali şi activişti din Ucraina. De fapt, va însemna un stat aparte cu toate calităţile formale ale unui stat independent, în corpul Ucrainei. Care ar fi putut bloca orice decizie geopolitică a puterii de la Kiev. Şi asta în timp ce armata rusă în Donbas deloc nu îndeplineşte condiţiile Acordului din Minsk. Respectiv, este de aşteptat că întocmai această parte a proiectului ar putea fi eliminată pe parcursul. În Ucraina Poroşenko prea des este numit „trădător” ce umileşte Ucraina.
Ce prevede proiectul constituţional în afara Donbasului? În general, sistemul nu se schimbă prea mult. Se elimină administraţii regionale introduse de Leonid Kucima în 1999, care îndeplineau rolul unor „guverne” ale regiunilor, numite direct de preşedinte. Acum funcţiile lor vor fi predate la consilii regionale, care ele înseşi vor forma organe executive. Un singur reprezentant al puterii centrale va fi prefect, numit de preşedinte la propunerea guvernului. Mai mult, majoritatea bugetelor din localităţi vor rămâne tot acolo, fără să fie transferate la Kiev.
Proiectul conţine şi un sistem diferit administrativ-teritorial. În loc de raioane (în prezent Ucraina are 490 de raioane) vor apărea judeţe (130 de judeţe, „povity” în ucraineană). Toate activităţi importante de acum ar trebui îndeplinite pe nivelul judeţelor şi nu numai al regiunilor. Astfel, puterea de la Kiev ar vrea să le facă cât de cât independente, dar să şi prevină separatismul regiunilor. Se presupune că tocmai judeţelor li se va oferi mai multe bani, în timp ce bugetele regiunilor vor fi nominale.

Accidente constitutionale

Acum proiectul fiind la Curtea Constituţională, să vedem ce se întâmplă acolo. Componenţa acesteia a rămas neschimbată încă din timpurile lui Viktor Ianukovici. Aceeaşi Curtea Constituţională a votat şi schimbarea constituţiei din 2010, deoferind lui Ianukovici puterile depline ale lui Kucima. Unicul judecător care atunci nu a votat pentru hotărârea care a dat drumul la dictatură a fost Viktor Şişkin. Şi tocmai el a fost recent dat afară din curte cu 15 de zile mai înainte de termen. Exact înaintea şedinţei cu privire la noua constituţie.
Mai mult, pe 27 iulie şeful CC Iurii Baulin a suferit un accident grav cu maşina lui. Acum se află la reanimaţie în Poltava. Ciudate întâmplări, nu? Pe de altă parte, Comisia Veneţiană a dat şi ea cu opinie, recunoscând modificările constituţionale drept o mişcare spre democraţie a statului ucrainean. În prezent, această opinie, cu tot că era făcută după proiectul penultim (nu cel care a fost prezentat în parlament) este larg mediatizată drept dovadă că Poroşenko face totul extrem de corect.
Oricum, dacă Curtea Constituţională va susţine proiectul, ar fi perfect realizabil ca să fie votat de Parlament până la alegeri locale. Precum am şi menţionat mai sus, mai sunt două părţi ale constituţie care mai aşteaptă să fie modificate. În caz de suport acordat decentralizării, partea a doua va fi reforma juridică şi a întregului sistem de ordine publică, întroducerea poliţiei în loc de miliţie, modificarea puterilor Parchetului General şi ale parchetelor regionale etc.

Opozitie patriarhala

A treia parte va fi drepturile omului şi ale cetăţeanului. Mai multe întrebări apar şi aici. Acum o săptămână, patriarhului Bisericii Greco-Catolice Ucrainene, Sviatoslav, a declarat că proiectul conţine idei anti-creştine care dăunează moralităţii. Este vorba de eliminarea probabilă din constituţie a frazei despre „căsătorie ca uniunea între un bărbat şi o femeie”, drepturile faţă de copii şi multe altele. Deocamdată, este prea devreme ca să fie discutată această parte, ea fiind ultimă care trebuie modificată. Mai ales, subliniez, proiectul final nu a fost văzut de nimeni, doar nişte proiecte ale proiectelor. Dar, este evident că valorile ultraliberale, promovate şi susţinute de Uniunea Europeană, vor stârni iritaţia populaţiei din Ucraina. Şi tocmai această parte a constituţiei este aşteptată a fi cea mai grea de aprobat (după istoria cu statutul Donbasului, bineînţeles).
Rămâne de aşteptat câţiva ani buni, până vedem sfârşitul acestui şir şi un text nou cât de cât stabil.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *