Bulgaria traversează o perioadă marcată de o stabilitate politică firavă și provocări economice, având dificultăți în formarea unui guvern stabil după șapte alegeri legislative în aproape patru ani. În ianuarie 2024, Parlamentul bulgar a aprobat o coaliție fragilă formată din conservatori, socialiști și alte formațiuni politice, într-un efort de a aduce stabilitate într-o țară afectată de crize succesive.

Noul guvern, condus de Rosen Jeliazkov, fost președinte al Parlamentului și apropiat al fostului premier Boiko Borisov, a fost votat cu 125 de voturi pentru și 114 împotrivă. Această alianță neobișnuită, formată din GERB-SDS (Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei – Uniunea Forțelor Democrate), socialiști, formațiunea populistă „Există un astfel de popor” (ITN) și Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (partidul minorității turce), reflectă dorința de a evita noi alegeri anticipate, dar ridică semne de întrebare privind viabilitatea sa pe termen lung.

Mai mulți analiști politici consideră că șansele ca această coaliție să-și ducă mandatul de patru ani la bun sfârșit sunt reduse, din cauza diferențelor ideologice majore dintre partenerii de guvernare. Politologul Daniel Smilov a declarat că „acesta va fi un guvern complicat”, însă ar putea avea o șansă dacă reușește să finalizeze aderarea Bulgariei la zona euro, să obțină fonduri europene și să adopte bugetul pentru 2025.

Unul dintre obiectivele principale ale noului guvern este adoptarea unui „buget echilibrat” și avansarea în procesul de aderare la zona euro. Bulgaria a făcut progrese în acest sens, dar trebuie să îndeplinească criterii stricte privind stabilitatea economică, inflația și disciplina fiscală.

Integrarea în zona euro este văzută ca un pas esențial pentru creșterea economică a Bulgariei, atragerea investițiilor străine și consolidarea stabilității financiare. Totuși, există îngrijorări legate de impactul adoptării monedei unice asupra populației, în special în contextul unei economii afectate de inflație și salarii relativ mici.

O altă prioritate a noului executiv este modernizarea forțelor armate și îmbunătățirea sistemului judiciar. În contextul tensiunilor geopolitice generate de războiul din Ucraina, Bulgaria își propune să-și întărească capacitățile de apărare și să-și consolideze poziția în cadrul NATO.

Reforma justiției rămâne un subiect sensibil, fiind esențială pentru combaterea corupției și întărirea statului de drept. De-a lungul anilor, Bulgaria a fost criticată pentru lipsa progreselor în acest domeniu, iar actualul guvern trebuie să demonstreze voință politică și să implementeze măsuri concrete pentru a îmbunătăți transparența și independența sistemului judiciar.

Având în vedere fragilitatea actualei guvernări, este foarte probabil ca formațiuni politice, în special cele anti-europene sau ultra-naționaliste, să profite de contextul existent și să încerce să destabilizeze puterea. Un exemplu în acest sens s-a petrecut sâmbăta trecută, când au avut loc violențe semnificative la Sofia. Mii de susținători ai partidului ultra-naționalist „Vazrajdane’’ sau ,,Renașterea’’din Bulgaria s-au confruntat cu poliția sâmbătă, încercând să ia cu asalt clădirea misiunii Uniunii Europene, în timpul unui protest împotriva planurilor țării de a adopta euro anul viitor.

Protestatarii anti-guvernamentali, care scandau lozinci precum „Demisia” și „Nu euro”, au aruncat vopsea roșie, petarde și cocktailuri Molotov spre clădirea Uniunii Europene din capitala Sofia, incendiind ușa principală înainte ca poliția să îi alunge. Aproape 10 polițiști au suferit răni ușoare, iar șase persoane au fost reținute, a declarat un oficial de rang înalt al poliției.

Guvernul a condamnat atacul asupra clădirilor Uniunii Europene, subliniind într-un comunicat că astfel de atacuri sunt inacceptabile și contravin principiilor statului de drept. Unii dintre protestari au fluturat steaguri ale Bulgariei, Uniunii Sovietice sau ale fostei Germanii de Est, în timp ce alții aveau pancarte pe care scria „Nu vrem euro”. „Nu vrem ca independența financiară a Bulgariei să fie distrusă. Vrem să păstrăm leva”, a declarat Kostadin Kostadinov, președintele partidului Vazrajdane, adăugând că sunt acolo pentru a apăra libertatea lor.

Noua guvernare a Bulgariei, aprobată luna trecută după alegerile anticipate din octombrie, a reafirmat angajamentul țării de a adera la zona euro anul viitor. Premierul Rosen Zhelyazkov a spus că bugetul de stat pe 2025 va stabili un deficit de aproximativ 3%, pregătind terenul pentru introducerea euro pe 1 ianuarie 2026. Cu toate acestea, Bulgaria trebuie să îndeplinească un obiectiv extins de inflație înainte de a fi evaluată pentru aderarea la zona euro. Bulgarilor le este teamă că adoptarea euro va duce la scumpiri masive, așa cum s-a întâmplat în Croația în 2023.

Partidul Vazrajdane a acuzat banca centrală și agenția națională de statistică de „fabricarea de date” pentru a sprijini introducerea euro și a cerut o dezbatere publică amplă privind efectele economice ale acestei măsuri. Economiștii spun că Bulgaria, cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, unde leva este deja legată de euro, ar atrage mai multe investiții străine și ar obține o îmbunătățire a ratingurilor de credit, ceea ce ar reduce costurile de finanțare a datoriilor.