Nikol Pashinyan, premier desemnat al Armeniei

, , ,
 
Liderul rus, Vladimir Putin, a acceptat preluarea puterii la Erevan de catre Nikol_Pashinyan

Liderul rus, Vladimir Putin, a acceptat preluarea puterii la Erevan de catre Nikol_Pashinyan

Preşedintele armean Armen Sarkissian l-a desemnat pe reformatorul Nikol Pashinyan în funcţia de prim-ministru, cu ocazia primei sesiuni a parlamentului rezultat din alegerile legislative anticipate convocate de liderul mişcării din mai pentru a-şi consolida puterea, relatează mass-media de la Erevan, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În faţa Parlamentului nou-ales din această fostă republică din Caucaz, preşedintele armean Armen Sarkissian a salutat “gradul înalt de legitimitate” al noii majorităţi conduse de Nikol Pashinyan, un fost jurnalist în vârstă de 43 de ani.

Luptă politică

La mijlocul lunii decembrie 2018, coaliţia condusă de partidul ‘Contract civil’ al lui Pashinyan a obţinut o mare victorie, adunând 70,43% din voturi. Conform Constituţiei armene, el dispune acum de 15 zile pentru a forma un guvern.
Pashinyan devenise deja prim-ministru în mai 2018 după ce a condus timp de mai multe săptămâni manifestaţii masive împotriva guvernului. Însă el nu controla şi Parlamentul, care era dominat de Partidul Republican al fostului preşedinte Serj Sargsyan, motiv pentru care, blocat în reformele sale, el a convocat alegeri anticipate.
El a lansat de la venirea la putere o campanie puternică împotriva corupţiei – din armată sau vamă şi până la şcoli – şi a promis o ‘revoluţie economică’, într-o ţară unde circa 30% dintre locuitori trăiesc sub pragul sărăciei, conform statisticilor oficiale.

Întărirea alianţei cu Rusia

Pe partea politică, liderul ‘revoluţiei de catifea’ armene promite atât “întărirea alianţei strategice cu Rusia”, cât şi “consolidarea cooperării cu SUA şi Uniunea Europeană”, echilibrând o diplomaţie dominată de relaţiile bune cu Moscova.
La alegerile anticipate, Partidul Republican al fostului preşedinte Serj Sargsyan nu a obţinut decât 4,7% din sufragii, nereuşind să depăşească pragul de 5% necesar pentru intrarea în Parlament.
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a salutat scrutinul, spunând că a fost organizat ‘prin respectarea libertăţilor fundamentale’ şi că s-a bucurat ‘de o mare încredere din partea publicului’.

Democrație îmbunătățită

În Armenia, Estonia și Macedonia există “îmbunătăţiri substanţiale” în domeniul democrației, se arată în ‘Indexul democraţiei’ pe 2018, realizat de Economist Intelligence Unit (EIU), citat de Euronews. EIU, divizia de cercetare şi analiză a grupului The Economist, scrie în raportul său că democraţia s-a deteriorat în Europa mai mult decât în orice altă regiune din lume, iar ‘indispoziţia democratică’ s-a resimţit în special în vestul Europei, unde starea democraţiei s-a deteriorat pentru al treilea an consecutiv.
Totuşi, chiar şi cu o uşoară îmbunătăţire raportată în 2018, estul Europei s-a deteriorat cel mai mult de când EIU şi-a început ‘Indexul democraţiei’ în 2006.
În ciuda ‘indispoziţiei democratice’, ţările din Europa domină în continuare primele locuri din Index la nivel global – Norvegia este pe poziţia întâi, fiind urmată de Islanda şi Suedia.

Rusia, cel mai puțin democrată

Rusia a fost declarată cea mai puţin democrată ţară din Europa, situându-se pe poziţia 144 în Indexul global, sub ţări precum Afganistan şi Zimbabwe. Multe ţări din Europa au avut scăderi notabile în Indexul EIU pe 2018, printre care Austria, Georgia, Ungaria, Rusia şi Turcia. Însă cea mai mare mare deteriorare s-a înregistrat în Italia.
Europa de Vest are cele mai multe ţări pe care raportul le consideră ‘democraţii depline’, în timp ce Europa de Est domină în schimb categoria ‘democraţiilor imperfecte’.
Totuşi, statisticile nu sunt în totalitate negative. În ciuda deteriorării generale din ultimii trei ani în vestul Europei, Finlanda, Germania şi Malta au avansat în 2018. Dintre ţările membre ale Uniunii Europene, Suedia s-a plasat pe prima poziţie.
La celălalt capăt, România s-a plasat pe ultima poziţie dintre ţările din UE, în timp ce penultimul loc este ocupat, la o diferenţă foarte mică, de Croaţia. (M.B.)

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *