Negocierile dintre Belgrad si Pristina, amanate din motive electorale

, , , ,
 

Alegatorii din Kosovo se pregatesc pentru o iarna electorala

Alegatorii din Kosovo se pregatesc pentru o iarna electorala fierbinte

Parlamentul Republicii Kosovo a aprobat ieri moţiunea de cenzură împotriva guvernului condus de Hashim Thaci, ceea ce duce la căderea Executivului care a proclamat independenţa Priştinei faţă de Serbia, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Sursele citate au mai declarat ca in 45 de zile vor fi organizate alegeri anticipate, mai exact in data de 12 decembrie 2010.
Kosovo traversează o criză politică de mai multe săptămâni, după demisia neaşteptată, la sfârşitul lunii septembrie 2010, a fostului preşedinte kosovar Fatmir Sejdiu. Miniştrii din Liga Democratică din Kosovo (LDK), formaţiunea  politica condusa de Sejdiu, au decis ulterior să demisioneze din guvernul de coaliţie kosovar. Preşedintele interimar al Kosovo, Jakup Krasniqi, va stabili data alegerilor legislative, scrutinul urmând cel mai probabil să fie organizat la jumătatea lunii decembrie.

Dialog amanat

Alegerile anticipate riscă să întârzie începerea dialogului între Priştina şi Belgrad, sub medierea Uniunii Europene, vizând o serie de probleme între cele două părţi, precum comunicaţiile, transportul sau energia, dar şi situaţia persoanelor dispărute sau reîntoarecerea refugiaţilor. Deocamdată, nu a fost stabilită nicio dată pentru începerea discuţiilor între cele două părţi.
Preşedintele interimar al Kosovo, Jakup Krasniqi, a apreciat luni că Priştina va putea începe dialogul cu Belgradul doar după formarea instituţiilor, în urma alegerilor legislative. Alegerile legislative au fost iniţial convocate pentru 13 februarie, într-un prim scrutin de la proclamarea independenţei Kosovo, în februarie 2008.

Belgradul, pregatit pentru dialogul cu Pristina

Republica Serbia este pregatita sa inceapa “imediat” dialogul cu Kosovo, care ar putea fi lansat cat de curand, a declarat anterior ministrul sarb de Externe, Vuk Jeremici, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Suntem pregatiti dialogului; din punctul nostru de vedere poate incepe imediat, iar oficialii de la Bruxealles, care au rol de intermediari, sunt si ei pregatiti”, afirma Jeremici. Seful diplomatiei sarbe a declarat ca intelege ca “acest moment nu este unul dintre cele mai bune pentru albanezi”, din cauza crizei politice, subliniind totusi ca “dialogul trebuie sa inceapa cat mai curand”. Serbia si Kosovo au convenit in septembrie sa inceapa discutiile, dar nu a fost fixata nicio data.
Acordul de principiu pentru initierea dialogului a fost urmat in Kosovo de o criza politica declansata dupa demisia presedintelui Fatmir Sejdiu in urma unei decizii a Curtii Constitutionale care ii interzicea sa fie in acelasi timp lider de partid si sef al statului. Totodata, Parlamentul kosovar va analiza in urmatoarele zile o motiune de cenzura impotriva Guvernului condus de premierul Hashim Thaci. Daca motiunea va trece, presedintele interimar Jakup Krasniqi va trebui sa dizolve Parlamentul si sa convoace alegeri anticipate pana la sfarsitul anului.
La inceputul lunii septembrie 2010, Adunarea Generala a ONU a adoptat, in unanimitate, o rezolutie prin care cere demararea dialogului direct dintre Serbia si Kosovo. Documentul deschide calea negocierilor dintre cele doua parti, primele din 2008, cand Kosovo si-a declarat independenta. Din rezolutie au fost eliminate insa solicitarile Serbiei referitoare la reluarea negocierilor cu privire la statutul fostei sale provincii. Potrivit aceleiasi surse, Belgradul a renuntat la respectivele solicitari dupa ce a fost avertizat ca aceastea ar putea ingreuna procesul de aderare al Serbiei la Uniunea Europeana.

Recunoastere electorala

Conform surselor oficiale citate, una din problemele principale ale campaniei electorale este lipsa unei recunoasteri internationale solide a independentei regiunii separatiste, majoritar albaneze, inclusiv lipsa oricarui progres in procesul de aderare a Republicii Kosovo la ONU.
Reamintim ca anterior, şeful diplomaţiei kosovare, Skender Hyseni, citat de agentia de presa KARADENIZ PPRESS, a declarat ca zeci de state, inclusiv membri ai Uniunii Europene (UE), se pregătesc să recunoască independenţa Republicii Kosovo, în urma avizului Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), care a apreciat că declaraţia de independenţă a Priştinei este conformă cu dreptul internaţional. „În ceea ce priveşte noile (n.r.-state care intenţionează să recunoască independenţa Kosovo), miniştrii de Externe şi alţi diplomaţi de rang înalt din mai multe ţări mi-au sugerat acest lucru, imediat după decizia CIJ”, a subliniat inaltul oficial de la Pristina. „Aşteptarea avizului CIJ a amânat, cu siguranţă, numeroase recunoaşteri”, a adaugat Hyseni. El a mai apreciat că unele dintre cele cinci ţări membre UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo – Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru – ar putea să îşi schimbe opinia, dând asigurări că “vor exista ţări la care nimeni nu se aşteaptă, care vor recunoaşte (Kosovo)”.
Reamintim ca intr-un aviz consultativ, publicat in data de 22 iulie 2010, CIJ, principalul organism judiciar al ONU, a conchis că declaraţia de independenţă a Kosovo nu a încălcat dreptul internaţional. Un număr de 71 de ţări, între care Statele Unite şi 22 dintre cele 27 de state membre UE, au recunoscut până în prezent independenţa acestei foste provincii sârbe cu două milioane de locuitori, dintre care 90% sunt etnici albanezi.
Mai multe ţări, printre care Federatia Rusa şi China, susţin pozitia oficiala a Belgradului, care se opune acestei independenţe. Conform analistilor politici, statele care se opun independentei Kosovo se tem ca acest precedent să nu alimenteze sau să nu valideze miscarile separatiste pe propriile lor teritorii.

Ramura de maslin pentru Belgrad si Pristina

Unul din principalele puncte de pe agenda sefei diplomatiei americane in timpul recentelor vizite la Belgrad si in Kosovo a fost reluarea negocierilor dintre cele doua parti. Statele Unite si UE spera ca discutiile vor fi lansate anul acesta, cu chestiunile de ordin practic, precum securizarea granitelor, furnizarea de energie, recunoasterea diplomelor sau combaterea infractionalitatii transfrontaliere. Insa Serbia va insista asupra statului legal al fostei sale provincii, care si-a declarat unilateral independenta in februarie 2008, o decizie pe care Belgradul nu o recunoaste. Pentru UE si SUA, dosarul independente Kosovo este inchis. La randul sau, Kosovo vrea sa amane discutiile cu Serbia, in conditiile in care se apropie alegeri parlamentare si prezidentiale. Statele Unite fac parte dintre cele 71 de state – dintre care 22 de membri ai UE – care au recunoscut Kosovo. Diplomatia americana spera ca si alte tari vor face acest pas in urma avizului Curtii Internationale de Justitie (CIJ). Sesizata de Serbia, care considera Kosovo ca fiind provincia sa meridionala, CIJ a apreciat, in iulie, ca declaratia de independenta a kosovarilor nu incalca dreptul international.

Presiuni germane

Anterior, ministrul german de externe, Guido Westerwelle, a declarat la Belgrad că Serbia nu va putea conta pe o aderare la UE decât cu condiţia de a adopta o atitudine de cooperare faţă de Kosovo. Reamintim ca ministrul german de Externe a cerut recent tuturor tarilor membre UE sa recunoasca independenta Kosovo, pe care o considera “o realitate” dupa anuntarea avizului Curtii Internationale de Justitie. La incheierea unei intalniri cu liderii politici din Kosovo, Westerwelle a declarat ca ingrijorarea unora dintre tarile europene privind faptul ca independenta Kosovo va deveni un precedent sunt lipsite de fundament. “Recunoasterea Kosovo este un caz sui generis si este un mesaj clar, si pentru Uniunea Europeana”, a declarat seful diplomatiei germane, aflat in cea de-a treia zi a unei vizite in tarile fostei Iugoslavii.
“Harta Europei de Sud-Est a fost trasata”, a precizat Westerwelle, potrivit presei ruse, in cadrul unui discurs sustinut la Universitatea Belgrad. Afirmatia sa reprezinta cea mai clara legatura facuta pana acum intre acceptarea independentei Kosovo si acceptarea de catre UE a statutului Serbiei de candidat la Uniune. Westerwelle a reamintit ca 22 dintre cele 27 de state membre UE au recunoscut independenta Kosovo, despre care a apreciat ca este “o realitate” confirmata de publicarea avizului Curtii Internationale de Justitie. CIJ a decis, la sfarsitul lunii iulie, ca proclamarea independentei fostei provincii sarbe nu a incalcat dreptul international. “Alte cinci (tari membre UE) ezita”, a adaugat el. “Si le cerem ca, dupa decizia Curtii Internationale, sa urmeze majoritatea Uniunii Europene. Este o majoritate clara”, a spus Westerwelle, potrivit Mediafax. Dintre membrii UE, Spania, Slovacia, Romania, Grecia si Ciprul nu au recunoscut Kosovo. Independenta fostei provincii sarbe a fost recunoscuta pana in prezent de 71 de state, reprezentand mai mult de o treime dintre cele 192 de tari membre ONU. Serbia, sustinuta de Rusia, nu recunoaste secesiunea si considera Kosovo drept provincie sarba.

Kosovo forteaza aderarea la ONU

Republica Kosovo a solicitat Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) sa inlocuiasca rezolutia actuala privind statutul sau cu o alta care ar permite acestei foste provincii sarbe, ce si-a proclamat independenta in 2008, sa adere la organizatia mondiala, a anuntat serviciul de presa al Ministerului Afacerilor Externe de la Pristina, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ultimul obiectiv este de a deveni membru al Natiunilor Unite”, a declarat seful diplomatiei kosovare, Skender Hyseni, in cursul unei reuniuni la New York cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, potrivit comunicatului. Hyseni a solicitat ca Rezolutia 1.244 – care instaurase in 1999 administratia ONU in provincia secesionista albanofona – sa fie inlocuita cu o alta, in urma proclamatiei de independenta a Kosovo si avizului recent al Curtii Internationale de Justitie (CIJ), potrivit caruia gestul Pristinei nu incalca dreptul international.
Reamintim ca independenta Kosovo a fost recunoscuta pana in prezent de 71 de tari, inclusiv 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene si Statele Unite. La randul sau, Serbia, care considera in continuare Kosovo drept parte a teritoriului sau, a depus la Natiunile Unite, inaintea Adunarii Generale din septembrie, un proiect de rezolutie care face apel la noi discutii.

Ofensiva politica

Republica Kosovo a cerut Greciei sa-i recunoasca independenta dupa avizul Curtii Internationale de Justitie (CIJ), care a apreciat ca declaratia de independenta a fostei provincii sarbe nu incalca dreptul international. “A venit timpul ca Grecia sa recunoasca Republica Kosovo”, a declarat presedintele Kosovo, Fatmir Sejdiu, la finalul unei intalniri cu adjunctul ministrului grec de externe, Dimitris Droutsas, scrie presa regionala, preluata de KARADENIZ PRESS. O recunoastere a Kosovo de catre Grecia “ar fi foarte importanta pentru pace si o stabilitate durabila a regiunii”, a adaugat presedintele Kosovo. “Apreciem ca dupa avizul CIJ toate dilemele care puteau ridica intrebari unui stat in privinta legitimitatii independentei tarii noastre nu mai exista”, a mai precizat Fatmir Sejdiu.
Anterior, Serbia a anuntat din nou ca nu va recunoaste niciodata – implicit sau explicit – declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia, din 17 februarie 2008. Ministrul sarb de externe, Vuk Jeremic, a avertizat ca lipsa de acord in cazul Kosovo va avea drept consecinta crearea unui precedent universal aplicabil, care va oferi un model gata facut pentru secesiune unilaterala si a estimat ca trebuie elaborata o solutie reciproc acceptabila. In schimb, premierul kosovar Hashim Thaci a calificat drept “injusta” pozitia celor cinci state membre ale UE – Spania, Grecia, Cipru, Slovacia si Romania – de nerecunoastere a independentei Kosovo.

Independenta legala

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga a apreciat recent ca declaratia de independenta a Kosovo “nu a incalcat dreptul international general”. Potrivit avizului consultativ dat de CIJ vizavi de legalitatea acestei declaratii, Curtea “conchide ca declaratia de independenta din 17 februarie 2008 nu a incalcat dreptul international general”, a declarat Hisashi Owada, presedintele CIJ, la Palatul Pacii din Haga. Pâna in prezent, Kosovo a fost recunoscut de 71 de tari, intre care Statele Unite si 22 dintre cele 27 de state membre UE. Acesta are doua milioane de locuitori, dintre care 90% sunt albanezi.
CIJ a fost sesizata in legatura cu legalitatea declararii independentei Kosovo fata de Serbia de Adunarea Generala a ONU. intrebarea exacta adresata instantei a fost: “Declararea unilaterala a independentei de catre institutiile provizorii ale autoguvernarii din Kosovo este in concordanta cu legea internationala?”. Belgradul nu recunoaste independenta Kosovo, considerând acest teritoriu provincia sa meridionala. Desi nu are caracter obligatoriu, decizia CIJ privind independenta Kosovo este asteptata in intreaga lume, pentru ca poate avea repercusiuni asupra mai multor miscari separatiste din lume. De asemenea, poate fie sa consolideze independenta Kosovo, fie sa impiedice noi recunoasteri. Etnicii albanezi din Kosovo au decis sa declare independenta teritoriului de Serbia, dupa aproape doi ani de negocieri monitorizate international. Dupa eliberarea avizului de catre CIJ, Kosovo a invitat Serbia la negocieri din calitate de stat “suveran”.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 71 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale NATO. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia, Honduras si Kiribati. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.

Independenta mafiota

Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independenta fata de China comunista, a recunoscut independenta Republicii Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *