Țările NATO se reunesc în Turcia pentru a negocia o creștere a cheltuielilor militare în speranța de a-l convinge pe președintele american Donald Trump, care i-a amenințat pe ‘rău platnici’ că nu îi va mai proteja. Întâmplător, această reuniune informală a miniștrilor de externe ai statelor membre NATO, planificată cu mult timp în urmă, va avea loc în același moment cu o întâlnire foarte așteptată – dar care rămâne de confirmat – joi, la Istanbul, între Rusia și Ucraina.

Cheltuieli și viitor

Ministrul de externe turc Hakan Fidan va găzdui evenimentul de două zile din Antalya, care se așteaptă să se concentreze pe cheltuielile de apărare și viitorul securității europene. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că se va deplasa în Turcia pentru a participa la întâlnire.
Este de așteptat ca miniștrii să înceapă consultările la cină, miercuri seara, discuțiile urmând să fie reluate joi dimineața.
SUA cer țărilor membre ale Alianței Nord-Atlantice să aloce cel puțin 5% din PIB pentru apărare, o creștere substanțială pe care mai multe țări o consideră imposibil de realizat.
Până la sfârșitul anului 2024, 22 de țări membre ale NATO vor atinge obiectivul de 2% din PIB pentru cheltuielile militare, stabilit în 2014 în cadrul unui summit anterior al Alianței. Mai multe țări, printre care Italia, Spania sau Belgia, sunt încă sub acest obiectiv, dar au promis că îl vor atinge anul acesta. ‘Există un consens larg asupra faptului că toți trebuie să ne intensificăm semnificativ eforturile’, a declarat săptămâna aceasta un diplomat al NATO.

Plafon mărit

Însă un plafon de 5% rămâne un obstacol foarte ridicat pentru mulți aliați europeni. Ca posibilă soluție de compromis, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a prezentat o ofertă în două etape, ce menține obiectivul de 5% din PIB, dorit de Trump, dar în care sunt incluse și cheltuieli care nu sunt strict militare.
Această idee a fost bine primită recent de ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker. Creșterea cheltuielilor militare, pe care cele 32 de țări din Alianța Nord-Atlantică o negociază înaintea summitului de la Haga (24 – 25 iunie), ‘va include toate obiectivele de capacitate necesare aliaților NATO pentru a descuraja și a se apăra, dar și aspecte precum mobilitatea, infrastructura și securitatea cibernetică’, a dat el asigurări într-o conferință de presă. ‘Asta merge cu mult dincolo de rachete, tancuri și obuziere’, a adăugat el.
Mai precis, secretarul general al NATO a sugerat stabilirea unui prag de 3,5% pentru cheltuielile strict militare de atins până în 2032. Dar la această cifră, el sugerează să se adauge un obiectiv de 1,5% din PIB constituit de această dată din cheltuieli mai ample, cum ar fi infrastructura, mai ușor de atins în special pentru țări aflate în întârziere, precum Italia sau Spania. Aceasta se referă în principal la cheltuieli deja incluse în bugetele statelor, cum ar fi controlul la frontiere, construcția de drumuri sau poduri, a explicat un diplomat la Bruxelles.

Demers dificil

Pentru a convinge Washingtonul de seriozitatea aliaților europeni, Mark Rutte a sugerat, de asemenea, un angajament de creștere minimă cu 0,2% pe an a cheltuielilor strict militare.
Această creștere anuală va fi ‘foarte dificil de impus’, recunoaște un diplomat de la NATO. Dar, adaugă el, compromisului propus de Mark Rutte este ‘realizabil și va servi tuturor aliaților’.
Este ‘începutul conversației’, consideră însă un alt diplomat al NATO, pentru care ‘totul este deschis și încă foarte fluid’ înaintea summitului de la Haga.
‘Un procent din PIB reprezintă în prezent aproximativ 45 de miliarde de euro pentru Republica Federală Germania’, a reamintit recent, la Bruxelles, cancelarul Friedrich Merz.
Niciun progres semnificativ nu este așteptat la discuțiile de miercuri și joi din Antalya. Subiectul va fi reluat la începutul lunii iunie de miniștrii apărării din statele membre NATO în cadrul unei ultime întâlniri la nivel ministerial înaintea summitului de la Haga.

Falanga Trump

Șefii diplomației din statele membre ale Alianței Nord-Atlantice vor aborda, de asemenea, la reuniunea din Antalya, războiul din Ucraina pe fondul unei posibile întâlniri, la Istanbul, între Ucraina și Rusia sub auspiciile președintelui american Donald Trump, care ar intenționa să se deplaseze personal pentru a participa la discuții.

Fostul președinte american Donald Trump a exercitat constant presiuni asupra statelor membre NATO pentru creșterea cheltuielilor militare, criticând frecvent faptul că multe dintre ele nu respectau angajamentul de a aloca cel puțin 2% din PIB pentru apărare, așa cum prevede Declarația Summitului din 2014 de la Țara Galilor. Tonul său a fost adesea dur, acuzând aliații europeni că „profită” de protecția americană fără a contribui proporțional la securitatea colectivă.

În discursurile sale, Trump a amenințat în trecut chiar cu retragerea SUA din NATO dacă statele membre nu își sporesc cheltuielile, iar în campania pentru alegerile din 2024, el a reiterat ideea că nu ar proteja țările „restante la plată” în caz de atac rusesc, ceea ce a stârnit îngrijorare în rândul statelor est-europene, în special România, Bulgaria și Turcia — cele trei state NATO riverane Mării Negre.

România, Turcia, Bulgaria

Referitor la bugetul de apărare, România a atins și depășit pragul de 2% din PIB încă din 2017 și a crescut recent ținta la 2,5% din PIB începând cu 2023.

Prin diferite programe masive de achiziții și investiții, Bucureștiul a achiziționat sisteme Patriot, HIMARS, F-16 și va investi în F-35. De asemenea, România extinde baza militară de la Mihail Kogălniceanu, care devine un hub strategic al NATO în regiune;

România este văzută pozitiv de administrațiile americane și de NATO pentru angajamentele sale ferme și rapide.

Bulgaria se află încă sub pragul de 2%, dar a crescut bugetul progresiv în ultimii ani. În 2024, a alocat circa 1,9% din PIB, cu intenția declarată de a atinge 2% în 2025. Sofia a cumpărat avioane F-16 Block 70, în cadrul unui contract de peste 2 miliarde USD. De asemenea, Bulgaria modernizează infrastructura militară și contribuie la grupul de luptă NATO staționat pe teritoriul său.

Instabilitatea politică internă a întârziat aplicarea rapidă a unor reforme militare majore.

În 2023, cheltuielile militare ale Turciei reprezentau aproximativ 1,4% din PIB, dar în valoare absolută se ridică la peste 15 miliarde USD. Turcia are o industrie de apărare proprie dezvoltată, investind masiv în drone Bayraktar, tancuri Altay, avioane de luptă TAI Kaan etc.. Ankara are cea mai mare armată convențională din NATO după SUA, având o influență crescută în Orientul Mijlociu.

Relațiile tensionate cu SUA (mai ales după achiziția sistemului rusesc S-400) au afectat relațiile de cooperare, dar Turcia rămâne crucială pentru flancul sudic al Alianței.

Trump cere statelor NATO să depășească pragul de 2% din PIB pentru apărare și chiar a sugerat 3-4% pentru țările mai bogate. România se aliniază cerințelor, Bulgaria este aproape, iar Turcia are o abordare specifică, compensând procentele mai mici prin capacități proprii solide. Presiunile noului mandat Trump ar putea forța creșteri accelerate în regiune, în special pe fondul amenințărilor rusești la Marea Neagră.