NATO cere statelor membre sa nu mai reduca bugetele de aparare

, , , ,
 

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, se opune reducerii bugetelor militare ale statelor membre

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, se opune reducerii bugetelor militare ale statelor membre

Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, a cerut, guvernelor nationale o abordare inteligenta atunci cand fac reduceri in bugetele de aparare. La conferinta de presa lunara, secretarul general al Aliantei Nord-Atlantice a avertizat ca daca europenii vor face reduceri drastice ale cheltuielilor de aparare va fi pusa in pericol securitatea intregii Europe. Secretarul general NATO si-a continuat pledoaria, din urma cu cateva zile, la conferinta pe teme de securitate de la München si a atras atentia asupra riscurilor pe care le-ar aduce reducerile masive ale cheltuielilor pe care le fac europenii pentru aparare. In primul rand, riscul ar fi sa se ajunga la o Europa divizata si slabita din punct de vedere al capacitatilor de aparare, insa secretarul general NATO a vorbit si despre riscul ca Statele Unite, care fac investitii serioase in aparare, sa se orienteze spre alti parteneri decat Europa.
Pentru a contracara posibilele riscuri, secretarul general NATO a propus o abordare noua, aceea de aparare inteligenta, bazata pe trei criterii: cooperare, coordonare si coerenta in planificarea cheltuielilor de aparare ale tarilor aliate. Asta inseamna, in primul rand, punerea in comun a capacitatilor militare detinute de statele membre si definirea prioritatilor. Recentul acord militar dintre Franta si Marea Britanie a fost considerat de secretarul general NATO drept un bun exemplu si un pas inainte in cooperarea dintre aliati. El a anuntat ca va prezenta, la reuniunea ministrilor apararii din luna martie, primele directii ale viziunii sale asupra conceptului de aparare inteligenta.
NATO doreste in continuare sa promoveze si sa apere valorile fundamentale comune precum: democratia, libertatea individuala, suprematia legii, economia de piata, rezolvarea pe cale pasnica a disputelor, deschidere si transparenta, dar si cooperarea la nivel international in vederea abordarii cu succes a provocarilor noului mileniu.

Transformarea NATO

Pe masura ce tipurile de amenintari evolueaza si se modifica, NATO trebuie, la randul sau, sa treaca printr-un proces de schimbare. Aceasta transformare reprezinta o provocare si o cerinta constanta pentru Alianta, careia va trebui sa ii faca fata permanent. Procesul de transformare va avea la baza intotdeauna valorile fundamentale ale NATO. Datorita cresterii numarului si gradului de complexitate a operatiunilor NATO procesul de transformare al sistemului colectiv de aparare a devenit o cerinta constanta pentru fiecare stat membru. In contextul crizei financiare la nivel global si al unor resurse limitate alocate pentru aparare, statele membre vor fi nevoite sa faca eforturi suplimentare pentru a mentine sistemul de aparare la standarde optime.

Sistem colectiv de aparare

Sistemul colectiv de aparare este si va ramane principalul obiectiv al NATO. Totodata, este cunoscut faptul ca pentru mentinerea securitatii statelor membre este esential ca NATO sa actioneze si in afara granitelor sale pentru a raspunde amenintarilor acolo unde acestea apar, contribuind astfel la crearea unui mediu international mai sigur de care beneficiaza si statele membre.

Stabilizarea Afganistanului

Una dintre cele mai dificile operatiuni ale Aliantei este cea care se desfasoara in prezent in Afganistan sub mandatul ONU. Principalele provocari sunt reprezentate de opozitia grupurilor de insurgenti extremisti si de necesitatea de a raspunde nevoilor Afgaistanului privind crestea nivelul de dezvoltare, imbunatatirea manierei de guvernare, crearea de forte armate bine echipate si pregatite, stabilirea de relatii de buna vecinatate ale Afganistanului cu vecinii sai. De finalizarea cu succes a acestei operatiuni depinde atat posibilitatea cetatenilor Afganistanului de a trai in conditii de pace si libertate, dar si securitatea in regiunea respectiva si siguranta statelor membre ale NATO. Pentru sprijinirea operatiunii din Afganistan NATO acorda o atentie speciala si dezvoltarii unei cooperari mai stranse cu statele vecine Afganistanului, cu Pakistanul si statele partenere din Asia Centrala.
Succesul acestei operatiuni nu poate fi obtinut numai prin mijloace militare. De aceea, interventia militara este completata de sprijinul oferit de Alianta pregatirii si echiparii corespunzatoare a fortelor armate ale Afganistanului. Obiectivul urmarit este acela ca armata afgana sa poata prelua in mod progresiv principalele activitati de stabilizare indeplinite in prezent de catre ISAF.

Cooperarea cu alte organizatii internationale si state non-membre

Atat in Afganistan, cat si in alte zone in care NATO isi desfasoara operatiunile si misiunile, exista o colaborare si implicare si din partea altor organizatii internationale cum ar fi: ONU, UE sau Banca Mondiala. NATO nu este specializata in reconstructia civila. De aceea, apeleaza la parteneriate cu organizatii care au expertiza in domenii precum: crearea de institutii politice, dezvoltare economico-sociala, crearea unui sistem juridic eficient s.a.m.d. In cadrul misiunilor si operatiunilor sale NATO colaboreaza si cu state non-membre. Acestea contribuie prin aportul de trupe si alte resurse la indeplinirea cu succes a operatiunilor si misiunilor in care sunt implicate.
NATO a extins cooperarea cu statele partenere si organizatiile internationale si in domenii precum lupta impotriva terorismului, prevenirea proliferarii armelor de distrugere in masa, securitatea energetica, dar si protectia impotriva atacurilor cibernetice. In acest sens, Declaratia ONU-NATO, semnata in septembrie 2008, va servi la cresterea gradului de colaborare intre cele doua organizatii in domenii cheie, inclusiv sprijinul oferit de NATO operatiunilor ONU si activitatile ONU de prevenire si contracarare a terorismului.
Folosind experienta dobandita in realizarea reformei sistemului de aparare, dar si prin intermediul unor programe de pregatire si educatie, NATO ofera sprijin anumitor state non-membre in procesul de dezvoltare a capacitatii de rezolvare a problemelor de securitate cu care acestea se confrunta. In acest sens, NATO a dezvoltat mecanisme institutionalizate de parteneriat – Consiliul de Parteneriat Euro-Atlantic, Dialogul Mediteranean, Initiativa de Cooperare de la Istanbul, si si si-a consolidat relatiile cu state din regiunea Asia-Pacific. Comisiile NATO-Ucraina si NATO-Georgia sunt foarte utile in ceea ce priveste procesul de pregatire a celor doua state partnerer pentru indeplinirea criteriilor de aderare la NATO, oferindu-le sprijin pentru realizarea reformelor necesare.
De asemenea, NATO va continua sa dezvolte relatia sa cu Rusia si sa intensifice cooperarea in domeniile de interes comun, precum lupta impotriva terorismului si stabilizarea Afganistanului. In relatia sa cu Rusia, NATO isi va sustine si apara intotdeauna valorile si respectarea cu buna credinta a angajamentelor asumate.

Parteneriatul NATO – UE

NATO acorda o importanta deosebita relatiilor sale cu Uniunea Europeana, care isi dezvolta propria Politica Externa si de Securitate Comuna. NATO doreste stabilirea unui parteneriat solid cu Uniunea Europeana, nu numai la nivel de cooperare militara in zone de interes comun precum Kosovo si Afganistan, dar si la nivelul dialogului politic. In dezvoltarea acestui parteneriat se va avea in vedere evitarea eventualelor dublari ale actiunilor celor doua organizatii si implicarea in cea mai mare masura posibila a statelor membre in operatiunile fiecarei organizatii astfel incat sa se utilizeze in modul cel mai eficient resursele comune disponibile.

Abordarea noilor tipuri de amenintari ale prezentului si viitorului

Cu toate ca operatiunile reprezinta cea mai vizibila parte a activitatii NATO in prezent, Alianta Nord-Atlantica este preocupata si de contracararea noilor tipuri de amenintari precum: proliferarea armelor de distrugere in masa, terorismul, securitatea energetica sau atacurile cibernetice. Aceste tipuri de amenintari sunt complexe si au atat o dimensiune civila, cat si una militara. De aceea, NATO nu doreste sa detina un monopol in ceea ce priveste contracararea acestora, ci isi aduce o contributie proprie de substanbta la raspunsul comun in fata acestor amenintari. In fata acestor amenintari imprevizibile NATO nu poate avea o atitudine reactiva, ci trebuie sa reuseasca sa anticipeze provocarile si sa foloseasca resursele politice si militare de care dispune, pentru ca in cooperare cu partenerii sai sa poata reduce cat de mult posibil nivelul riscului.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *